Dosarul nr.

3-189/23 (2-23155295-02-3-01112023)

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2023 mun.

Chişinău

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
Având în componenţa sa:
Preşedintele completului, judecătorul Veronica Negru
Judecătorii Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca

examinînd, în lipsa părților, chestiunea cu privire la admisibilitatea acţiunii în

contencios administrativ înaintate de către Partidul Politic „ȘANSĂ” către Comisia
Electorală Centrală privind anularea Hotărîrii CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023
cu privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de
Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al
Poliției,

constată:
1. La data de 01 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus o acțiune
în contencios administrativ către Comisia Electorală Centrală privind anularea
Hotărîrii CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de
Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de
Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 30 octombrie 2023 Comisia
Electorală Centrală a aprobat hotărârea nr. 1520 cu privire la sesizările Serviciului
de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției
de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.
Astfel, Comisia Electorală Centrală a hotărât:
1.Se ia act de sesizările organelor de drept privind acțiunile ilicite ale
Partidului Politic „ȘANSĂ” în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale
generale din 5 noiembrie 2023.
2.Se constată încălcarea de către Partidul Politic „ȘANSĂ” a art. 54 alin. (5)-
(6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare a campaniei
electorale și se aplică sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de
stat pe un termen de un an începând cu 1 ianuarie 2024 și până la 31 decembrie
2024, inclusiv.
 3.Se constată încălcarea de către reprezentanții Partidului Politic „ȘANSĂ” a
art. 54 alin. (5)- (6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de
finanțare a campaniei electorale, corupere a alegatorilor prin oferirea și
promisiunea de a oferi alegătorilor foloase din alte acțiuni de binefacere in scopul
determinării acestora de a a-și exercita drepturile electorale, utilizarea în campania
electorală a mijloacelor financiare, altele decât din contul cu mențiunea „Fond
electoral”, depășirea plafonului fondului electoral și folosirea fondurilor financiare
și materiale nedeclarate și se obligă consiliile electorale de circumscripție până la
ora 16:00 a zilei de 1 noiembrie 2023 să examineze anularea înregistrării
candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea Partidului Politic.
„ȘANSĂ” conform celor constatate in prezenta hotărâre, după cum urmează:
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Tîrșiței nr.34127,
raionul Telenești;
Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Țareuca nr. 26125,
raionul Rezina; Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Ișcălău
nr. 17116, raionul Făleștii;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Dobrogea Veche
nr.28/14, raionul Sângerei;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Merenii Noi nr. 4/17,
raionul Anenii Noi;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Alexanderfeld nr.712,
raionul Cahul;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Pitușca nr. 9117,
raionul Călărași;
Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Răculești nr. 12122,
raionul Criuleni;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Joltai nr. 36124, UTA
Găgăuzia.
Menționează că, prin actul administrativ individual defavorabil reclamantul
este sancționat cu cele mai grave sancțiuni de ordin electoral posibile: lipsirea de
alocații financiare pe un termen de un an și obligarea organelor electorale
inferioare de anulare a înregistrării a mai multor candidați la funcții de primar și
consilii din partea PP „ȘANSĂ”.
Prin acest act administrativ reclamantul este prejudecat grav, i se încalcă
drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi
ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu alți
concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în
conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.
La baza actului administrativ defavorabil au stat unele sesizări din partea SIS
și unor subdiviziuni ale Inspectoratului de poliție, sesizări care nu sunt bazate pe
careva probe concludente de încălcare a prevederilor legale imputate, sesizări care
nu se bazează pe acte juridice definitive și executorii. Majoritatea absolută a
informațiilor parvenite din partea organelor statului în genere nu au nicio tangență
și legătură directă cu concurentul electoral PP „SANSĂ”.
Sesizarea SIS cu privire la faptul că persoane afiliate PP „ȘANSĂ” colectează
date personale pentru un proiect de infrastructură viitoare în mai multe localități nu
corespund realității. În primul rând, nu a fost adusă nicio probă despre implicarea
directă a PP „ȘANSĂ” în aceste acțiuni, acțiuni care nu au nicio legătură cu
alegerile, cu campania electorală, acțiuni care au avut loc cu mult înainte de
începerea campaniei electorale.
Deducțiile SIS și CEC cu privire la implicarea reclamantului în aceste procese
sunt false și abuzive.
Exact aceleași falsuri sunt descrise și în sesizările organelor de poliție. Nu
există nicio probă directă cu privire la implicarea membrilor PP „ȘANSĂ” în
aceste procese, chiar dacă conducerea partidului a salutat aceste inițiative cu mult
timp înainte de campanie.
Alegațiile cu privire la faptul că candidații PP „ȘANSĂ” atrag simpatizanți cu
promisiuni de viitor de realizare a unor proiecte de infrastructură sunt ridicole. Nu
există anexat la dosar niciun act juridic care ar confirma vreo încălcare de lege în
acest sens. In sesizări se pune semnul de egalitate între simpatizanții partidului
„ȘOR” și „ȘANSĂ” dar nu au fost aduse careva probe în acest sens, în afară de
declarații speculative. Nu este demonstrată legătura cauzală între aceste acțiuni și
concurentul electoral PP „ȘANSĂ”.
Un alt argument în sesizarea SIS se referă la contracte de sponsorizare
aprobate de unele consilii locale și un cetățean străin cu privire la unele proiecte de
infrastructură de viitor. Iarăși se face legătură cu PP „ȘANSĂ” fără nicio probă în
acest sens. Concurentul electoral partidul „ȘANSĂ” nu are nicio legătură nici
juridică și nici politică cu aceste contracte și aceste decizii ale organelor publice
locale. Legătura cauzală este una abuzivă și contrară tuturor circumstanțelor de
fapt.
SIS nu a anexat nicio probă de implicare directă a reprezentanților partidului
„ȘANSĂ” în calitatea lor de concurenți electorali la aceste acțiuni, care au avut loc
până la începerea campaniei electorale.
În continuare sunt aduse unele acuzații aberante cu privire la faptul că PP
„ȘANSĂ” a comandat și nu a achitat materialele de publicitate politică.
Comisia Electorală Centrală a încercat în considerentele sale să facă legătura
între partidul „ȘOR” și partidul „ȘANSĂ” prin enumerarea unor acțiuni
consecutive, prin declarații publice sau prin anumite postări pe rețele de
socializare, însă așa și nu explicat care este sfidarea legii sau care norme legale
exacte au fost încălcate de către PP „ȘANSĂ” prin anumite declarații publice care
se încadrează perfect în garantarea dreptului la libera exprimare și la libertatea de
asociere.
Ce ține de relațiile PP „ȘANSĂ” cu tipografia Global Print, reclamantul a
descris situația în detaliu în referința depusă la CEC cu anexarea documentelor. De
aici nu este clar care este încălcarea legii din partea reclamantului, acțiuni care au
avut loc în lunile iulie- august 2023, cu mult timp până la începerea campaniei
electorale.
CEC-ul analizează atent mesajele de pe rețelele de socializare și constată un
fel de „sinergie” între partidul „ȘOR” și partidul „ȘANSĂ” dar fără a explica care
este legătura cauzală directă cu sancțiunea aplicată și care normă legală a fost
încălcată în cazul în care reprezentanții partidului „ȘANSĂ” salută unele inițiative
bune în folosul cetățenilor, în spiritul garantării libertății de expresie.
Cu regret, CEC-ul în calitate de organ care urmează să asigure condiții egale
ale partidelor la servicii bancare, fiind informat de nenumărate ori despre
dificultățile cu care se confruntă reclamantul după ce băncile comerciale au refuzat
deschiderea contului bancar, în loc să ajute la soluționarea acestei grave probleme
în activitatea unui partid, continuă să atace reclamantul pentru faptul că nu a
reflectat în raportul financiar unele materiale publicitare, care nici nu puteau fi
reflectate dat fiind că, din lipsa contului bancar nu au putut fi achitate.
Niște concluzii de-a dreptul halucinante și chiar false le face organul electoral
menționând că colectarea semnăturilor pentru susținerea unor proiecte de
infrastructură cu mult timp înainte de alegeri reprezintă acțiuni de influențare a
alegătorilor. Și chiar dacă nu există nicio probă directă de implicare a
reprezentanților concurentului electoral PP „ȘANSĂ”, totuși CEC-ul insistă că
anume PP „ȘANSĂ” a participat la aceste acțiuni, fără a aduce nicio probă decât
unele deducții subiective realizate prin „metoda presupunerii”.
Pârâtul menționează că faptele expuse și legătura cauzală sunt probate prin
careva denunțuri ale careva persoane, fără a pune la dispoziție vreun act juridic
definitiv prin care să fie confirmată ilegalitatea acestor acțiuni.
Autoritatea pârâtă, practic în tot textul actului administrativ dă dovadă de
părtinire și rea credință de neimaginat. Unicul principiu de care se ghidează CEC
este principul prezumției de VINOVĂȚIE. Fără nicio probă directă, doar în baza
unor sesizări și denunțuri abuzive din partea organelor statului, CEC deja emite
rechizitoriu.
CEC acuză reclamantul de un fel de transfer de imagine, dar nu indică care
norme legale sunt depășite prin susținerea publică, înainte de începerea campaniei
electorale a unor proiecte de infrastructură.
În hotărârea CEC se menționează despre acțiuni de corupere a alegătorilor
prin diferite promisiuni și prin falsificarea rapoartelor financiare. Nu este clar cum
s-a ajuns la această concluzie, deoarece nu au fost prezentate nicio sentință niciun
act juridic definitiv prin care să fie confirmate aceste alegații grave din partea
CEC.
Mai departe CEC enumeră unele decizii ale unor consilii locale care au
semnat contracte de sponsorizare cu mult timp înainte de începerea campaniei
electorale și face concluzie că aceste contracte de sponsorizare de viitor au legătură
directă cu coruperea alegătorilor și cu depășirea plafonului financiar iar pentru asta
se face responsabil anume PP „ȘANSĂ”, deoarece candidații, anterior au promovat
public aceste proiecte.
Mai departe Comisia constată că sunt elemente de corupere a alegătorilor prin
oferirea de promisiuni pentru exercitarea mandatelor electorale. În același timp,
CEC nu a descifrat în detaliu cum exact aceste presupuse promisiuni făcute pînă la
campania electorală se încadrează în componenta de infracțiune de corupere a
alegătorilor.
Pentru a exista componentă de corupere a alegătorilor trebuie să fie cumulate
mai multe condiții: acțiunea trebuie realizată în perioadă electorală de agitație;
concurenții electorali trebuie să fie înregistrați; promisiunea sau presupusa ofertă
trebuie să fie certă și individualizată către destinatar, adică alegător; oferta trebuie
să fie făcută direct în contextul exercitării unui drept electoral; fiecare faptă
individualizată trebuie documentată conform normelor procesului penal.
Niciunul din aceste elemente importante pentru a constatat coruperea
alegătorilor nu sunt întrunite. Alegațiile și deducțiile de ordin general sunt efectiv
aberante. CEC nu a adus probe că PP „ȘANSĂ” este implicat direct. CEC nu a
probat că aceste contracte de sponsorizare au fost aprobate cu scop de a determină
alegătorii să voteze la alegeri și anume cu PP „ȘANĂ”.
Dacă să urmăm logica CEC atunci cel mai mare infractor care corupe
alegătorii este concurentul electoral PAS care, prin reprezentanții săi - Prim-
ministru, miniștri, deputați, candidați, practic în fiecare zi vin cu oferte electorale și
promisiuni. Mai mult ca atât, recent Guvernul RM, în frunte cu Dorin Recean a
declarat public despre demararea unui proiect cu denumirea SPOR pentru
MOLDOVA, aprobând de la bugetul de stat majorări de salarii la mai multe
categorii de cetățeni. Aceste acțiuni au avut loc în plină perioadă electorală de către
unul din cei mai activi exponenți ai PAS - Dorin Recean care apare în multe
spoturi publicitare electorale ale PAS.
Un alt element grav de șantaj electoral, pe care CEC-ul refuză să-l vadă sunt
declarațiile președintelui Maia Sandu, care este implicată direct în campania de
promovare a partidului PAS și care a declarat de nenumărate ori că cei care nu vor
vota cu candidații proeuropeni (adică PAS, care are sloganul de baza votează
echipa Europa) nu vor primi bani din fonduri europene. Astfel de acțiuni sunt
extrem de grave deoarece sunt implicate instituțiile statului - Președinția și
Guvernul, este implicată la maxim resursa administrativă iar ofertele făcute în
context pur electoral sunt ignorate de Comisia Electorală Centrală. În schimb unele
promisiuni electorale de viitor privind unele proiecte de infrastructură care nici nu
s-au realizat încă, în opinia CEC deja este corupere consumată.
Pârâtul, cu regret a ignorat totalmente argumentele menționate în referințele
depuse la CEC și explicațiile reprezentantului împuternicit.
Astfel, organul electoral investit cu competentă materială de examinare a
sesizărilor, în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil
contestat a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei
autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice - principiul
disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului
la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul
argumentele prezentate în referință de către Partidul Politic „ȘANSĂ” , în
condițiile în care procedura de examinare a sesizărilor a plasat reclamantul într-o
situație net dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, reprezintă un tratament
discriminatoriu, inechitabil al concurentilor electorali.
Astfel, cu toate că Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus mai multe referințe, iar
apoi au fost aduse unele explicații în ședință, CEC nici măcar formal nu a combătut
în hotărârea contestată argumentele și probele prezentate, decât prin alegații
formale că apreciază critic poziția reclamantului. Prin aceasta organul electoral a
sfidat prevederile Regulamentului CEC cu privire la examinarea contestațiilor,
întrucât CEC nu a reflectat integral poziția Partidului Politic „ȘANSĂ”, nu au fost
date explicații privind respingerea argumentelor și probelor acestuia, considerăm
că autoritatea electorală a avut o atitudine părtinitoare la soluționarea sesizărilor,
iar actul administrativ emis este ilegal.
Comisia Electorală Centrală consideră că reclamantul se face vinovat de
încălcarea prevederilor art. 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral - coruperea
alegătorilor, iar sancțiunea este anularea înregistrării.
Comisia Electorală Centrală face trimitere în argumentele sale la hotărârea
Curții Constituționale cu privire la declararea neconstituționalității partidului
politic „ȘOR” dar fără a proba cert legătura cazuală cu alegațiile aduse PP
„ȘANSĂ” decât prin deducții și presupuneri subiective și în baza unor informații
false și manipulatorii din partea unor autorități de stat aflate direct sub control
administrativ și politic al unui concurent electoral.
Consideră aprecierile și constatările CEC ca fiind total ilegale și contrare
circumstanțelor de fapt ale speței. CEC a dat dovadă de abuz fără precedent,
părtinire și rea credință față de un singur concurent electoral - PP „ȘANSĂ”.
Acuzațiile de corupere și de depășire a plafonului mijloacelor financiare sunt
nejustificate și neprobate. Legătura cauzală dintre partidul „ȘOR”, unele proiecte
de infrastructură inițiate cu mult timp înainte de perioada electorală nu au nicio
legătură cu PP „ȘANSĂ” și candidații săi. Faptul că unii reprezentanți ai partidului
au susținut public aceste inițiative înainte de campanie sau au promis după alegeri
că vor realiza astfel de proiecte sunt perfect legale și nu constituie o abatere
electorală. CEC-ul nu a adus niciun argument care norme legale au fost sfidate, nu
au fost aduse ca probe niciun act juridic definitiv care ar fi constatat implicarea
directă a candidaților reclamantului la cele invocate.
CEC-ul nu a demonstrat aplicarea prevederilor art. 54 alin. (6) lit. a) din
Codul electoral. Nu au fost probate cu nimic - oferirea de bani, bunuri, alte foloase
în scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale. Legătura
cauzală cu unele contracte de sponsorizare încheiate de administrațiile publice
locale nu au nicio tangență cu procesul electoral, aceste acțiuni nu pot fi încadrate
la această normă legală. Nu există niciun element constitutiv al acestei restricții.
Cu referire la constatarea că PP „ȘANSĂ” a încălcat prevederile art. 54 alin.
(5), se constată un abuz fără precedent. Prevederea art. 54 alin. (5) este expresă și
exhaustivă. Potrivit Actului administrativ nu s-a adus nicio probă și niciun
argument că campania electorală a PP „ȘANSĂ” a fost finanțată de subiecții
prevăzuți la această normă legală. Pentru a stabili această încălcare, acest fapt urma
să fie stabilit de CEC prin hotărâre separată cu privire la analiza rapoartelor
financiare ale concurenților electorali. Acest lucru nu s-a realizat. Nu există nicio
hotărâre separată a CEC prin care s-a constatat încălcări la raportarea financiară și
implicarea în finanțarea campaniei PP „ȘANSĂ” a persoanelor interzise. Astfel,
această constatare este total ilegală și abuzivă.
Cu referire la depășirea a) folosirea fondurilor financiare și materiale
nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în
contul fondului electoral sau cel destinat grupului de inițiativă și b) depășirea
plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de inițiativă, menționăm
următoarele: Candidații PP „ȘANSĂ” nu au folosit fonduri nedeclarate;
Contractele de sponsorizare menționate în primul rând țin de o realizare de viitor,
deoarece nu sunt proiecte deja în realizare și cu bani intrați în cont; în al doilea
rând aceste contracte au fost aprobate de organele publice locale și nu de
concurentul electoral „ȘANSĂ”; iar legătura cauzală și deducția de legătură
cauzală doar din considerentul că unii reprezentanți undeva au susținut așa
proiecte, este una total abuzivă și ilegală.
Anularea înregistrării este cea mai dură sancțiune electorală. Interpretarea și
aplicarea prevederilor art. 102 alin. (5) trebuie să fie certă și accesibilă. Aceste
norme se interpretează strict conform conținutului său și nu pot fi deduse și
interpretate reieșind din propriile presupuneri ale unor realități. În caz contrar sunt
în fața unei discreții arbitrare inadmisibile din partea unei autorități publice.
Referitor la pct. 2 din actul contestat, cu privire la aplicarea sancțiunii sub
formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an menționează
că CEC-ul a admis un abuz cras aplicând această sancțiune PP „ȘANSĂ”. Potrivit
art. 102 alin. (4) Cod Electoral Comisia Electorală Centrală aplică partidelor
politice înregistrate în calitate de concurenți electorali sancțiunea complementară
privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni până
la un an doar în cazul aplicării repetate a sancțiunii sub formă de avertisment în
cursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea grupurilor de
inițiativă și/sau a campaniei electorale.
PP „ȘNASĂ” nu are nicio sancțiune sub formă de avertisment la capitolul
financiar până la adoptarea actului contestat. În aceste condiții CECul nu a avut
niciun drept să aplice din prima dată sancțiunea financiară cea mai dură - lipsirea
de alocații pe termenul maxim posibil de lege.
Unul din principiile generale ale activității autorității publice este principiul
legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate
cu legea.
Menționează că, chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea
discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității
publice (CEC) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un
caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie
una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare,
principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește
esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea
principiilor legalității, oportunității și a echității.
Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având
obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu
și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea discreționară nu
trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se
pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.
Subsecvent, atunci când decizia administrativă nu respectă limitele exterioare
pe care legea le stabilește puterii discreționare a administrației, intervine excesul de
putere, motiv pentru care actul de constatare este ilegal.
2. Odată cu depunerea acțiunii de contencios administrativ, Partidul Politic
„ȘANSĂ” a solicitat suspendarea executării Hotărîrii CEC nr.1520 din 30
octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate,
Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a
Inspectoratului General al Poliției.
3. La data de 02 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a depus
referința prin care a indicat că, argumentul reclamantului cu referire la faptul că
prin actul contestat a fost supus celor mai aspre sancțiuni este lipsit de temei
factologic, or prin actul vizat în privința acestuia nu s-a aplicat nicio sancțiune.
 Menționează că, punctul 2 din hotărârea vizată prevede: „Se constată
încălcarea de către Partidul Politic ’’ȘANSĂ” art. 54 alin. (5) și alin. (6) lit. lit. a),
c) și d) Cod electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare a campaniei
electorale. La adoptarea hotărârii privind stabilirea alocațiilor, Comisia va examina
aceste constatări prin prisma art. 102 Cod electoral nr. 325/2022 și va aplica
sancțiunile corespunzătoare”.
Prin urmare, punctul citat nu prevede aplicarea sancțiunii, ci stabilirea abaterii
comise, iar aprecierea referitoare la mărimea sancțiunii se va lua la etapa stabilirii
alocațiilor, ținând cont de cumulul încălcărilor admise în perioada de referință.
Este de observat că textul acestui punct a fost corectat prin erată (disponibilă
pe site-ul Comisiei), deoarece s-a produs o eroare tehnică, fiind inclusă redacția
inițială a punctului în cauză fără ajustarea la amendamentul propus și votat în
ședința Comisiei. Procedura de amendare a punctului respectiv a fost efectuată în
prezența reprezentantului Partidului Politic „ȘANSĂ”, fapt pentru care acesta nu
poate invoca necunoașterea conținutului acestuia.
Astfel, ținând cont de faptul că, pe de o parte, reclamantul nu a fost lipsit
actualmente de alocații, iar, pe de altă parte, un alt punct la momentul termenului
limită de prezentare a referinței (data de 2 noiembrie 2023, ora 10:00) este
consumat, se atestă lipsa efectelor ce ar permite să suspende executarea actului
contestat, astfel încât să nu influențeze drepturile.
După cum s-a relatat, actul vizat nu impune sancțiuni, ci stabilește aprecierea
anumitor fapte de către Comisia Electorală Centrală, care, în temeiul art. 18 al
Codului electoral, este obligată să acționeze în spiritul asigurării respectării
legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Reieșind din prevederile art. 97 alin. (2) pct. 1) lit. a), art. 99 alin. (4) și art.
102 alin. (5) din Codul electoral, se atestă că organul competent de aplicare a
sancțiunii sub forma de anulare a înregistrării este consiliul electoral care a
înregistrat subiectul numit. Totodată, în cazul în care subiectul vizat este candidat
pe listele partidului politic și încălcările sunt de ordin financiar, anularea este
admisibilă numai după ce Comisia a dat aprecierile corespunzătoare, în acest caz,
consiliul electoral, bucurându-se de autonomia decizională, analizează cele
stabilite de Comisie prin prisma proporționalității propriei soluții raportând-o la
situația din raza teritorială la care este arondat.
Prin urmare, din materialele care au stat la baza adoptării actului contestat se
deduce cert că partidul vizat a efectuat comenzi fără a deține cont bancar și,
respectiv, resurse financiare admisibile pentru efectuarea plăților nici în perioada
confecționării, nici în perioada sechestrării bunurilor, nefiind efectuate plăți nici
după, însă a utilizat materiale similare în campania de promovare a candidaților
săi, fără a le declara autorității în rapoartele privind gestiunea financiară.
 Mai mult, din aceleași materiale se atestă faptul că exponenții partidului vizat
susțin public inițiativele lui Ilan Șor și persoanelor din anturajul acestora, iar cele
din urma sprijină și susțin Partidul Politic „ȘANSĂ” și candidații vizați, ceea ce
denotă și preluarea comenzii de confecționare a pliantelor de promovare a
inițiativei „Satul/Orașul Moldovenesc”. Aceasta inițiativă fiind finanțată din surse
lipsite de transparența financiară, declarate ca fiind venite de la un oarecare
cetățean străin, Igal Șhved.
Astfel, pe de o parte, partidul vizat, sub pretextul nedeschiderii contului
bancar, a efectuat comenzi fără efectuarea transferului bancar pentru articole
promoționale în valoare de peste 2,4 mln. lei, care au fost și urmau a fi utilizate de
exponenții acestuia inclusiv în activități de mediatizare a proiectului vizat supra.
Prin aceste proiecte se promiteau deferite facilități în anumite localități, se colectau
semnături în susținerea acestora, care la rândul lor se realizau prin adoptarea
deciziilor de către consiliile locale privind încheierea sau acceptarea contractelor
de sponsorizare. Pentru a oferi credibilitate acestor promisiuni, în unele
administrații publice locale au fost efectuate transferuri efective de fonduri de peste
hotarele țării, sume de bani care au fost blocate de autoritățile de drept, în alte
localități, proiectele au început deja să fie implementate de agenți economici și
prezentate drept realizare a acestora.
Astfel, toate activitățile de promovare a proiectului, mai ales în perioada
electorală, poartă un caracter vădit politico-electoral, ceea ce exceptează astfel de
activități de la cadrul legal aferent sponsorizării în condițiile art. 1 alin. (3) din
Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare, potrivit cărora
„Transferul de mijloace financiare și materiale, acordarea de asistență sub orice
altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, donațiile și
contribuțiile în beneficiul partidelor politice și al altor organizații social-politice nu
se consideră activități filantropice și de sponsorizare”.
A menționat că, în cadrul procedurilor administrative în afară de acțiunile
concertate ale exponenților Partidului Politic „Șor”, ale cărui acțiuni au stat la baza
declarării neconstituționalității partidului vizat, cu reprezentanții Partidului Politic
„ȘANSĂ”, s-a atestat că promotorii proiectului în cauză, vizați în denunțurile mai
multor persoane, sunt candidați din partea reclamantului, ceea ce denotă legătura
directă între proiectul în cauză și promovarea candidaților din partea partidului
respectiv.
Astfel, reclamantul nu poate nega, decât în forma declarativă, lipsa de
legătură cu exponenții partidului neconstituțional, or, după cum este reflectat în
actul contestat, Ilan Șor la data de 27 iunie 2023 a declarat prin intermediul rețelei
de socializare „Facebook” despre crearea unui bloc prin unirea forțelor Partidului
Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Partidului Politic
Moldovenesc „Ai Noștri”. La fel, este publicat acordul privind constituirea
Blocului politic „Șansă, Obligații și realizări „S.O.R.” finalizat cu semnarea
acestuia de către Alexandru Beschieru din partea Partidului Politic Forța de
Alternativă și de Salvare a Moldovei și de către Daria Fiodorova din partea
Partidului Politic Moldovenesc „Ai Noștri”.
La data de 21 iulie 2023, prin decizia Agenției Servicii Publice, s-au
înregistrat modificări în actul de constituire a Partidului Politic Moldovenesc „Ai
Noștri”, cu schimbarea denumirii în Partidul Politic „ȘANSĂ”, precum și
modificări la înregistrarea componenței organelor de conducere și control. Ulterior,
la 3 august 2023, prin decizia Agenției Servicii Publice, s-au înregistrat modificări
în Registrul de stat al persoanelor juridice în ce privește administratorul
(președintele) Partidului Politic „ȘANSĂ”. Conform acestora, Alexei Lungu a fost
înregistrat în calitate de președinte al Partidului Politic „ȘANSĂ”.
Deci, cele notate supra arată clar că Partidul Politic „ȘANSĂ” a fost
reorganizat în interesele lui Ilan Șor și ale partidului declarat neconstituțional, fiind
preluat și simbolul în forma literei „Ș”. Mai mulți foști membri fiind candidați pe
listele acestuia, iar exponenții vizați în hotărârea Curții Constituționale, ale căror
acțiuni vicioase au stat la baza declarării neconstituționalității partidului au susținut
și au promovat pe larg atât proiectul ’’Satul/Orașul Moldovenesc”, cât și candidații
din partea reclamantului.
În concluzie, Comisia a stabilit că partidul în cauză a încălcat prevederile art.
54 alin. (5)- (6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare
a campaniei electorale, corupere a alegătorilor prin oferirea și promisiunea de a
oferi alegătorilor foloase din alte acțiuni de binefacere în scopul determinării
acestora de a a-și exercita drepturile electorale, utilizarea în campania electorală a
mijloacelor financiare, altele decât din contul cu mențiunea „Fond electoral”,
depășirea plafonului fondului electoral și folosirea fondurilor financiare și
materiale nedeclarate. Aceste acțiuni au constituit o formă necorespunzătoare de
influențare a alegătorilor în favoarea candidaților săi, fiind o formă inadmisibilă și
ilegală de convingere a alegatorilor.
Prin urmare, susținerile reclamantului poartă un caracter declarativ de
victimizare artificială ca o formă de eschivare de la obligațiile sale de a acționa în
limita cadrului legal pertinent.
4. Studiind lucrările dosarului, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ consideră că acțiunea urmează a fi declarată
inadmisibilă din următoarele motive.
5. În conformitate cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ, prevede că, Curtea de
apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Naţională a Moldovei, precum şi
acţiunile în contencios administrativ atribuite în competenţa sa prin Codul
electoral.
 În temeiul art. 91 alin. (5) Codul electoral, acțiunile în contencios
administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în
conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a), hotărârilor Comisiei Electorale
Centrale şi a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea
alegerilor, precum şi cele privind acţiunile/inacţiunile acestora se depun, fără
respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău.
În conformitate cu art.95 Cod electoral, (1) În perioada electorală, termenul
general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu
ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea
sau a fost adoptată hotărârea. (2) În cazurile prevăzute de prezentul cod sau de alte
acte normative, contestaţiile nu se pot depune mai târziu de ziua alegerilor sau de o
altă dată (circumstanţă) determinată sau determinabilă. (3) În caz de divergenţă
între reglementările prezentului cod şi ale altor acte normative, în partea ce ţine de
termenele de depunere a contestaţiilor în perioada electorală, se vor aplica
dispoziţiile prezentului cod. (8) Înaintarea acţiunilor în contencios administrativ,
precum şi exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătoreşti se efectuează în
termenul stabilit la alin.(1).
Potrivit art. 98 alin. (2) din Codul electoral, Curtea de Apel Chişinău
soluţionează în primă instanţă: a) contestaţiile împotriva acţiunilor/inacţiunilor şi a
actelor administrative ale Comisiei Electorale Centrale.
Potrivit art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a
controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării
drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,
ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.
În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică
din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de
recurs.
Articolul 207 din Codul administrativ prevede la alin. (2) lit. e) că, acțiunea
în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în
sensul art. 17.
La rândul său, art. 17 din Codul administrativ definește dreptul vătămat ca
orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere
prin activitate administrativă.
Subsidiar, în sensul art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a
contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin
care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Potrivit art. 6 din Codul administrativ, (1) procedura administrativă este
activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea
condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre
examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau
examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate
publică. (2) Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract
administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți
ale procedurii administrative.
Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art.15 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, Operaţiunile
administrative sînt manifestările de voinţă sau activităţile autorităţilor publice
care nu produc ca atare efecte juridice. Operaţiunile administrative pot fi
contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepţia
operaţiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terţ.
Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul
normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în
coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta
ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de judecată reține la caz și
prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora, dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform codului.
Articolul 39 din Codul administrativ garantează oricărei persoane care
revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, dreptul de a se adresa instanței de
judecată competente.
La rândul său, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ statuează că, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.
Din coroborarea acestor norme legale rezultă că, unul dintre elementele
definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept
propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, în esență,
scopul acțiunii în contencios administrativ constă în apărarea unui drept subiectiv
concret recunoscut de lege unei anumite persoane. Prin urmare, pentru a fi
admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească
revendicarea unui drept subiectiv vătămat.
Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul
trebuie să invoce un drept al său căruia i se aduce atingere prin activitatea
administrativă. În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din
Codul administrativ.
Deci, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept
subiectiv reglementat de normele dreptului material. Anume dreptul substanțial
reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al
persoanelor care participă la viața juridică publică. Acest argument impune și
raționamentul că dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi
respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în
sensul art. 17 Cod administrativ.
6. Studiind starea de fapt, Completul judiciar a stabilit că, la data de 30
octombrie 2023 Comisia Electorală Centrală în temeiul art. 18, 26 alin. (1) lit. f),
27 lit. a), m), 50 lit. a), e), f), 54 alin. (5), (6) lit. a) și c) și alin. (7), 99 alin. (4) și
102 alin. (2) lit. c) și e), alin. (5) lit. a), f), alin. (2) lit. a) din Codul electoral nr.
325/2022 și în conformitate cu art. 10 alin. (1) și 78 alin. (1) din Codul
administrativ nr. 116/2018, a aprobat hotărârea nr. 1520 cu privire la sesizările
Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei
și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, prin care a
hotărît:
1. Se ia act de sesizările organelor de drept privind acțiunile ilicite ale
Partidului Politic „ȘANSĂ” în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale
generale din 5 noiembrie 2023.
2. Se constată încălcarea de către Partidul Politic „ȘANSĂ” a art. 54 alin.
(5)-(6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de finanțare a
campaniei electorale și se aplică sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la
bugetul de stat pe un termen de un an începând cu 1 ianuarie 2024 și până la 31
decembrie 2024, inclusiv.
3. Se constată încălcarea de către reprezentanții Partidului Politic „ȘANSĂ”
a art. 54 alin. (5)- (6) din Codul electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului de
finanțare a campaniei electorale, corupere a alegatorilor prin oferirea și
promisiunea de a oferi alegătorilor foloase din alte acțiuni de binefacere in scopul
determinării acestora de a a-și exercita drepturile electorale, utilizarea în campania
electorală a mijloacelor financiare, altele decât din contul cu mențiunea „Fond
electoral”, depășirea plafonului fondului electoral și folosirea fondurilor financiare
și materiale nedeclarate și se obligă consiliile electorale de circumscripție până la
ora 16:00 a zilei de 1 noiembrie 2023 să examineze anularea înregistrării
candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea Partidului Politic.
„ȘANSĂ” conform celor constatate în prezenta hotărâre, după cum urmează:
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Tîrșiței nr.34127,
raionul Telenești;
Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Țareuca nr. 26125,
raionul Rezina; Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Ișcălău
nr. 17116, raionul Făleștii;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Dobrogea Veche
nr.28/14, raionul Sângerei;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Merenii Noi nr. 4/17,
raionul Anenii Noi;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Alexanderfeld nr.712,
raionul Cahul;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Pitușca nr. 9117,
raionul Călărași;
Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Răculești nr.
12122, raionul Criuleni;
Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Joltai nr. 36124, UTA
Găgăuzia.
4. Hotărârea se remite spre informare participanților la procedura
administrativă precum și entităților vizate.
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina
web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 de
zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău (adresă: str.
Teilor, nr. 4, municipiul Chișinău).
Totodată Completul de judecată reține că, potrivit Eratei la hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 1520 din 30 octombrie 2023, Comisia Electorală
Centrală a reținut că, ” La data de 30 octombrie 2023 Comisia electorală
Centrală a aprobat hotărârea nr. 1520 ”Cu privire la sesizările Serviciului de
Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de
Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției”.
În cadrul redactării textului final al actului administrativ vizat în partea
rezolutivă a pct. 2, în varianta plasată pe site-ul oficial al Comisiei Electorale
Centrale www.cec.md, din eroare tehnică s-a inclus textul din proiectul inițial. În
ședință a parvenit un amendament, care a fost acceptat prin vot și respectiv pct. 2
a fost modificat.
Astfel, punctul 2 din dispozitivul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.
1520/2023 se redă în redacția amendamentului votat, după cum urmează:
 ”2. Se constată încălcarea de către Partidul Politic ”ȘANSĂ” art. 54 alin.
(5) și alin. (6) lit. lit. a), c) și d) Cod electoral nr. 325/2022 sub aspectul modului
de finanțare a campaniei electorale. La adoptarea hotărârii privind stabilirea
alocațiilor, Comisia va examina aceste constatări sub prisma art. 102 Cod
electoral nr. 325/2022 și va aplica sancțiunile corespunzătoare.”.
(https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarile-serviciului-de-informatii-si-securitate-
inspectoratelor-2751_107913.html)
Nefiind de acord cu Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1520 din 30
octombrie 2023, la data de 01 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a depus
prezenta acțiune prin care a solicitat anularea Hotărîrii CEC nr.1520 din 30
octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate,
Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a
Inspectoratului General al Poliției.
Completul de judecată constată că acțiunea deferită judecății prezintă
aparent particularitățile specifice unei acțiuni în contestare.
Astfel, în conformitate cu art.206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, o acţiune
în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ individual (acţiune în contestare).
Totodată, în corelație cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. a) și d) și alin.(2)
Cod administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond,
instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: a) în baza unei acţiuni
în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum şi
o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale şi
prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.
Conform art. 69 alin. (1) Cod administrativ, procedura administrativă se
inițiază la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă inițiată din oficiu începe
odată cu efectuarea primei acțiuni procedurale, iar cea inițiată la cerere se
consideră inițiată din momentul depunerii cererii.
Potrivit art. 78 alin.(1) Cod administrativ, procedura administrativă se
finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act
administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.
Completul de judecată reține că, pct. 2 din Hotărârea CEC nr.1520 din 30
octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate,
Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a
Inspectoratului General al Poliției, nu constituie în sine act administrativ individual
potrivit art.10 Cod administrativ, ci este o operațiune administrativă în sensul
art.15 alin.(1) Cod administrativ, aceasta fiind emisă în scopul stabilirii anumitor
fapte de către Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 18 al Codului electoral,
care vor fi examinate odată cu adoptarea hotărârii privind stabilirea alocațiilor, sub
prisma art. 102 Cod electoral nr. 325/2022.
 Prin urmare, Completul de judecată constată că, prin pct.2 din hotărîrea
contestată Comisia Electorală Centrală nu a aplicat careva sancțiuni, aceasta fiind o
constatare care separat prin sine însăși nu produce efecte juridice, dar aceasta
urmează a fi soluționată odată cu emiterea unui act administrativ individual în
sensul art.10 Cod administrativ.
Cu privire la pct. 3 din Hotărîrea CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu
privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de
Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al
Poliției, Completul de judecată reține că, Comisia Electorală Centrală a obligat
consiliile electorale de circumscripție până la ora 16:00 a zilei de 1 noiembrie 2023
să examineze anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și
consilier din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” conform celor constatate.
Iar potrivit art.97 alin.(2) pct.1) lit.a) Cod electoral, pornind de la prevederile
prezentului cod şi ale altor acte normative conexe, competenţa de examinare a
contestaţiilor revine: 1) consiliilor electorale de circumscripţie – în cazul
contestaţiilor depuse în condiţiile prezentului capitol. Consiliile electorale au
competenţa de a examina şi: a) cererile de anulare – în cazul subiecţilor electorali
înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către consiliul electoral respectiv.
Art.99 alin.(4) Cod electoral, prevede că, în cazul contestaţiilor ce vizează
finanţarea campaniilor electorale ale candidaţilor desemnaţi de partidele politice
sau blocurile electorale şi în care se formulează cerinţa de aplicare a sancţiunii
privind anularea înregistrării acestora, organul electoral care a înregistrat candidaţii
va demara examinarea acestei cerinţe doar după examinarea contestaţiei de către
Comisia Electorală Centrală în partea faptelor considerate de contestatar ca
încălcări privind finanţarea campaniei electorale, precum şi în temeiul constatărilor
şi soluţiilor emise de comisie ca urmare a examinării.
În conformitate cu art. 102 alin.(5) Cod electoral, anularea înregistrării se
aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în
cazul în care se constată: a) folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate
mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul
fondului electoral sau cel destinat grupului de iniţiativă; b) depăşirea plafonului
fondului electoral sau al celui destinat grupului de iniţiativă; c) utilizarea
mijloacelor financiare din străinătate, cu excepţia donaţiilor din partea cetăţenilor
Republicii Moldova cu venituri obţinute în afara ţării; d) nesuspendarea din funcţie
de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea
concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul
respectiv din lista concurentului electoral; e) nerespectarea restricţiilor stabilite la
art.16 alin.(2) lit.c)–f) şi nedeclararea acestora de către candidat în condiţiile art.68
alin.(1) lit.f); f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a).
 Reieșind din prevederile legale menționate supra, rezultă cert că, aplicarea
sancțiunii privind anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar
și consilier din partea Partidului Politic. „ȘANSĂ” este de competența organului
electoral care a înregistrat subiectul electoral și nu a Comisiei Electorale Centrale
în cazul dat.
Astfel, instanța de judecată atestă că, prin pct. 3 din Hotărîrea nr.1520 din
30 octombrie 2023, Comisia Electorală Centrală a transmis consiliilor electorale de
circumscripție să examineze faptele constatate și să ia o decizie conform
prevederilor legale.
Din considerentele expuse, Completul de judecată ajunge la concluzia că,
cerința reclamantului cu privire la anularea Hotărîrii CEC nr.1520 din 30
octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de Informații și Securitate,
Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a
Inspectoratului General al Poliției, urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul
art.207 Codul administrativ, în coroborare cu art. 189 alin. (1) din Codul
administrativ, or procedura administrativă nu este finalizată și reclamantul nu
poate revendica încălcarea unui drept al său la această etapă procedurală.
În acest context, Completul de judecată mai relevă că, va aprecia indicarea,
în partea dispozitivă a hotărârii, a modalității de contestare prevăzute de art. 98
alin.(2) Cod electoral, ca fiind o eroare tehnică. Or, tehnoredactarea eronată în
dispozitivul hotărârii nr.1520 din 30 octombrie 2023 a faptului că aceasta poate fi
contestată separat în contencios administrativ, nu înseamnă că automat hotărârea
îmbracă forma unui act administrativ individual, conform art. 10 din Codul
administrativ.
Din acest considerent, Completul judiciar consideră că, eroarea de
tehnoredactare a dispozitivului hotărârii CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023, prin
indicarea eronată a modului de contestare a acesteia în conformitate cu Codul
electoral și Codul administrativ, nu constituie un temei verosimil de a o considera
această hotărîre ca act administrativ individual ce poate fi contestat separat.
În contextul celor supra-elucidate, Completul specializat, concluzionează că,
acțiunea înaintată de Partidul Politic „ȘANSĂ” către Comisia Electorală Centrală
privind anularea Hotărîrii CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la
sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni
și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, nu
răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată
inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ.
Referitor la solicitarea privind suspendarea actului contestat, Completul de
judecată a însușit-o odată cu examinarea aspectelor de admisibilitate a acțiunii.
 Totodată, instanța tine să menționeze că, declararea inadmisibilă a acțiunii
exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât din
perspectiva circumstanțelor de fapt, cât şi motivelor de drept.
Din considerentele menționate, Completul judiciar specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia de a declara
inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic
„ȘANSĂ”.
7. În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și alin.(2) lit.e), 230 Cod
administrativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de
Apel Chişinău,
d i s p u n e:
Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Partidul Politic „ȘANSĂ” către Comisia Electorală Centrală privind anularea
Hotărîrii CEC nr.1520 din 30 octombrie 2023 cu privire la sesizările Serviciului de
Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de
Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.
Încheierea cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3
zile de la adoptare.

Preşedintele completului, judecătorul Veronica Negru

Judecătorii Ecaterina Palanciuc

Ina Dutca