DECIZIA 799/2015

referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind votul prin

corespondențã, precum și modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind
alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și
funcționarea Autoritãții Electorale Permanente

Autorul sesizãrii
În ceea ce privește autorul sesizãrii, remarcãm un numãr de 31 de
senatori, condiție îndeplinitã în sensul cã pentru sesizarea Curții
Constituționale sunt necesari cel puțin 25 de senatori.
Obiectul sesizãrii

Se are în vedere soluționarea obiecției de

neconstituționalitate a:
– dispozițiilor Legii privind votul prin corespondențã;

– modificãrii și completãrii Legii nr.208/2015 privind

alegerea Senatului și a Camerei Deputaților;

- organizãrii și funcționãrii Autorițãții Electorale Permanente.

Motivarea sesizãrii
Cei 31 de senatori constatã cã dispozițiile în discuție sunt neconforme
cu anumite articole prevãzute în Constituție:
1. ART. 2, ALIN. (1) – “Suveranitatea naţională aparţine
poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin
referendum.”

Autorii sesizãrii susțin cã acest vot prin corespondențã face anumite

discriminãri în ceea ce privește drepturile pe care le au cetãțenii
români. Cei care au domiciliul sau reședința în strãinãtate pot trimite
plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se aflã în
momentul acestei trimiteri și nu se pune problema exprimãrii
motivului pentru care trimite votul aflându-se într-un anumit loc. Cei
ce au domiciliul sau reședința în România și nu se aflã în
circumscripția electoralã în ziua votului unde locuiesc pot solicita
motivat urna mobilã.

De altfel, se susține cã lista electoralã este permanentã, dar, prin votul

de corespondențã s-ar constitui una nepermanentã pentru ca numãrul
alegãtorilor fluctueazã de la scrutin la scrutin din cauza dorinței
persoanei de a vota prin corespondențã.

Numãrul birourilor electorale pentru votul prin corespondențã nu este

fix, ele se înființeazã dupã ce lista persoanelor ce aleg sã voteze prin
votul prin corespondențã este definitivã. Iar acest fapt diferã de cel
referitor la înființarea secțiilor de votare din țarã, unde ele sunt fixe.

2. ART. 62, ALIN.(1) – “Camera Deputaţilor şi Senatul sunt

alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit
legii electorale.”

Se contest cã nu se respectã caracterul de vot direct, în sensul cã

nimeni nu controleazã dacã cel care voteazã este persoana care trebuie
sã voteze și între cel ce voteazã și secția de votare nu trebuie sã se
interpunã o anumitã persoanã, ceea ce se face fix prin faptul cã
alegãtorul în situația votului prin corespondențã nu introduce
buletinul sãu de vot în urna electoralã.

O altã contestare se apleacã asupra problemei neexistenței unor

mijloace prin care sã se asigure exercitarea dreptului la vot, în sensul
cã nu existã un anumit control asupra persoanei care voteazã sau a
anulãrii unor buletine în cazul în care le este divulgat conținutul.

Se încalcã, de asemenea, caracterul liber exprimat al votului deoarece

legea contestatã nu introduce niciun fel de metode prin care sã se
elimine posibilitatea “votului în familie” sau cel în colectivitãți.

Se mai criticã și faptul cã numãrul de voturi neutilizate în

circumscripția electoralã nr.43 se adunã cu cele neutilizate din
celelalte circumscripții iar aceasta ar duce la atribuirea mandatelor de
deputat sau senator în alte circumscripții din țarã dat fiind cã voturile
neutilizate se adunã în toatã țara -> reprezentativitatea membrilor
Parlamentului în funcție de numãrul populației nu se poate realiza
deoarece existã diferențe dintre numãrul cetãțenilor cu domiciliul sau
reședința în strãinãtate și norma din Legea nr.208/2015.
De altfel, legea cu privire la votul prin corespondențã a fost adoptatã
cu un anumit scop, mai ales cã în mai puțin de un an de la adoptare ar
avea loc alegerile electorale, ceea ce contravine spiritului stabilitãții
legilor electorale, adicã de a nu se aplica alegerilor din 2016.

CONCLUZIA este cã se încalcã:

a) Libertatea alegerilor parlamentare;

b) Votul direct și secret;

c) Egalitatea în fața legii;

d) Proporționalitatea mandatelor obținute cu dorința

electoratului.

Decizia Curții Constituționale a României

Curtea Constituționalã a României respinge ca fiind neîntemeiatã
sesizarea și constatã cã dispozițiile supuse controlului de
constituționalitate a priori, ofensiv, pe cale de acțiune sunt
constituționale.
Motivarea deciziei Curții Constituționale a României
ART.2 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE

1. Numãrul de voturi neutilizate în circumscripția

electoralã nr.43 – Circumscripția electoralã pentru
cetãțenii români cu domiciliul în afara țãrii se adunã cu
cele neutilizate din celelalte circumscripții din țarã.

CCR constatã cã legiuitorul nu poate stabili un regim juridic distinct

pentru votul prin corespondențã, critica de neconstituționalitate nu
vizeazã conținutul legii ce este supusã controlului de
constituționalitate, înainte de aceasta existând atribuirea mandatelor
prin repartizare centralizatã ce lua în calcul voturile din strãinãtate =>
Legea nr.208/2015 este, în fapt, cea care trezește suspiciuni
senatorilor, nu cea cu privire la votul prin corespondențã, ceea ce
determinã CCR sã nu o analizeze întrucât nu face obiectul de
reglementare al legii analizate.

2. Legea analizatã nu cuprinde prevederi care sã

garanteze corectitudinea votului prin corespondențã
deoarece toți alegãtorii sunt trecuți pe o listã
nepermanentã ce are un caracter provizoriu iar numãrul
birourilor electorale pentru votul prin corespondențã nu
este fix spre deosebire de cele din țarã.

Procedura de înscriere a cetãțeanului cu domiciului sau reședința în

strãinãtate este prevãzutã în lege și este una transparentã, cetãțeanul
poate sã solicite înscrierea și poate verifica dacã a fost realizatã. Din
moment ce alegãtorul a fost înscris în Registrul electoral pentru votul
prin corespondențã, el va vota doar prin aceastã modalitate, deci nu de
2 ori.

Pentru înființarea birourilor electorale pentru fiecare 10.000 de

alegãtori care au optat pentru votul prin corespondențã, nu reprezintã
o chestiune incorectã, ci doar referitoare la organizarea alegerilor.
Numãrul alegãtorilor va fi cunoscut abia dupã expirarea termenului
pentru care se putea opta pentru acest vot.

Un alt aspect legat de corectitudinea votului este exprimat și prin

livrarea plicului exterior în termen de 3 zile inclusiv înainte de data
alegerilor pentru a se evita votarea de 2 ori, tocmai pentru cã existã o
legãturã între biroul electoral al secției de votare și cel pentru votul
prin corespondențã prin Sistemul informatic de monitorizare a
prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Cât privește documentele necesare votãrii, acestea cuprind elemente

de siguranțã, chiar pe prima paginã scriind “Buletin de vot prin
corespondențã”.

ART. 16 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE

1. Cetãțenii români cu domiciliul sau reședința din

strãinãtate care doresc sã voteze prin corespondențã au
alte drepturi decât cetãțenii români cu domiciliul sau
reședința în țarã, întrucât aceștia primii iși pot trimite
plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care
se aflã în momentul acestei trimiteri.

CCR constatã ca votul prin corespondențã este o excepție de la regulã

și se aplicã unei anumite categorii de persoane, iar apelul la
acest vot se face doar dacã existã un anumit criteriu obiectiv și
rezonabil în cazul persoanelor din strãinatate. Se mai poate privi și din
unghiul puținelor secții de votare care sunt amplasate la o anumitã
distanțã de persoanele în cauzã. De asemenea, pentru persoanele
invalide sau bolnave se utilizeazã o urnã specialã pentru a putea vota.

Așadar, cele 2 categorii de persoane menționate anterior nu se aflã în

aceeași situație pentru a beneficia de același tratament.

ART. 62 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE

1. Sub aspectul caracterului direct al votului vizând

exprimarea direct, nemijlocitã a dreptului de vot.

CCR analizeazã aspectul caracterului direct, spunând cã pentru ca

votul alegãtorului sã fie unul direct, acesta trebuie sã se pronunțe
asupra candidatului/listei de candidați. Prin intermediul votului prin
corespondențã, fapta de a lipi autocolantul pe opțiunea fiecãruia
reprezintã votul direct și nu se interpune între legãtor și alegerea
membrilor o anumitã persoanã.

2. Sub aspectul caracterului secret al votului.

Nu se poate pune în discuție caracterul secret al votului deoarece

asupra votului de corespondențã se exercitã numeroase garanții legale
pentru a fi protejat acesta. Se menționeazã cã lipirea autocolantului și
introducerea plicului interior în cel exterior, desigilarea plicului
exterior fãrã a fi desigilat plicul interior de cãtre biroul electoral
constituie garanții pentru asigurarea caracterului secret al
votului. !Plicurile interioare ce sunt deteriorate și astfel este vizibilã
opțiunea alegãtorului nu sunt introduse în urnã tocmai pentru cã sunt
inapte de a produce efectele juridice așteptate deoarece nu sunt
secrete.

De asemenea, nici criticile referitoare la “votul în familie” sau “sub

supravegherea anagajtorului” nu pot fi admise deoarece alegãtorul
semneazã cã va exercita dreptul la vot în mod liber, direct, secret, iar
aceste chestiuni nu privesc textul normative al legii, ci elementele
exterioare acestuia.

3. Sub aspectul caracterului liber exprimat al votului.

Curtea constatã cã mențiunile referitoare la caracterul secret al votului

sunt mutatis mutandis cu cele ale caracterului liber exprimat, astfel cã
legea îi asigura toate condițiile necesare pentru ca alegãtorul sã își
exercite dreptul la vot dar nu vizeazã și aspectele referitoare la
intervenirea unei anumite situații când alegãtorul ar fi obligat de alți
participanți.

ART.62 ALIN.(3) DIN CONSTITUȚIE

1. Cetãțenii români care locuiesc pe teritoriul țãrii la un

moment dar, fie au domiciliu, fie reședința pe teritoriul
acesteia.

Nu constituie obiectul analizei CCR acest aspect întrucãt nu vizeazã

modul de atribuire a mandatelor parlamentare.

MODIFICAREA CADRULUI ELECTORAL CU 1 AN ÎNAINTE

DE DATA ALEGERILOR

Nu prezintã o relevanțã semnificativã intervalul de timp deoarece s-a

adoptat cu cel puțin un an înainte de data alegerilor. Motivațiile ce
stau la baza acestei adoptãri a legii nu constituie impedimente sã ducã
la neaplicarea votului prin corespondențã la alegerile parlamentare din
anul 2016.