Sunteți pe pagina 1din 10

Imaginea personalității politice

Klaus Iohannis

Scurt istoric

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o
familie de sași transilvăneni.

Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au
emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg,
în Bavaria. Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că familia Iohannis este atestată
în Cisnădie din secolul al XVI-lea. Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a înregistrat ca
nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în
familia sa de cinci sute și ceva de ani.
Mama sa este descendenta unei familii din localitatea Bradu, de lângă Sibiu. Klaus
Iohannis și-a petrecut vacanțele copilăriei la bunicii săi din Bradu, cu care mergea la fân și la
restul activităților agricole.
Klaus Iohannis a absolvit în anul 1983 studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai
din Cluj. După terminarea facultății a fost mai întâi profesor de fizică la Agnita, apoi la unele
școli din Sibiu, iar din 1989 la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. În anul 1997 a
devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999și 2000 a fost inspector școlar general
al județului Sibiu.
Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis (n. 2 noiembrie 1960), profesoară de limba
engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Carmen Iohannis, născută Lăzurcă,
este descendenta unei familii române unite (greco-catolice) din satul Sântu, aflat în apropiere
de Reghin. În perioada de interzicere a Bisericii Române Unite de către autoritățile comuniste,
Carmen Iohannis participa la slujbele clandestine oficiate de protopopul Pompeiu Onofreiu în
locuința sa din strada Șelarilor, slujbe la care a fost prezent și Klaus Iohannis.
Distincții

  România:
 Ordinul național „Pentru Merit” în grad de cavaler (2011)
 Medalia de onoare „Prieten al Comunităților Evreiești din România” (2010)
 Placheta de onoare a Asociației Expatriaților din Germania (2010)
 Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler (2007)
 Senator de onoare al Universității Babeș-Bolyai
  Austria: Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint” (2009)
  Belgia: Ordinul Coroanei în grad de ofițer (2009)
  Bulgaria: Ordinul Stara Planina (2016)
  Germania:
 Plăcuța Martin Buber (2016)
 Crucea de Merit în rang de ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Federale
Germania (2014)
  Italia: Ordinul „Steaua Solidarității Italiene” (2008)
  Luxemburg:
 Marea Cruce a Ordinului „Leul de Aur al Casei de Nassau” (2016)
 Ordinul de Merit în grad de ofițer al Marelui Ducat de Luxemburg (2009)
  Republica Moldova: Ordinul Republicii (2016)
  Polonia: Ordinul Vulturul Alb (2016)

Cariera politică
Forumul Democrat al Germanilor din România
În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui
președinte a devenit 12 ani mai târziu.
Primar al Sibiului
În anul 2000 FDGR a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al
municipiului Sibiu și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. Pe 18 iunie 2000Klaus
Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate. Contracandidatul
său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PSD). Klaus Iohannis este primul etnic german în
funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940–1945. În
timpul primului mandat de primar, între 2000–2004, a lucrat în consiliul municipal cu o
majoritate constituită de Partidul Social Democrat.
În anul 2004 a fost reales primar cu 88,7% din voturi, obținând unul dintre cele mai mari
scoruri din țară. La alegerile locale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, întrunind
83,26% din voturi, iar la alegerile locale din 2012 a fost ales din nou primar cu 77,89% din
voturi.
A inițiat numeroase contracte cu investitori străini și a primit multiple sponsorizări pentru
proiectele sale de la Uniunea Europeană. În timpul celui de-al doilea mandat de primar, în
anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu orașul Luxemburg).La 28
decembrie 2007 președintele Traian Băsescu i-a conferit lui Iohannis Ordinul național „Steaua
României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român.
Candidat pentru funcția de premier
În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția
de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de
cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și
de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi,
președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru
al țării. Traian Băsescu a declarat că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar este nevoit să
numească un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme).
Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru.
Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze
alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept
candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice
candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el
însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-
ministru dacă ajunge președinte.
În data de 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație
prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru și suport pentru Iohannis. Pierzând suportul în
Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-
ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui
vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie.
În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și
liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care
susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea
Geoană este ales președinte. Alegerile din 6 decembrie sunt însă câștigate de Traian Băsescu. Pe
7 decembrie, Klaus Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat.
Ulterior, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și reînvestit în
funcție pe 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.
Partidul Național Liberal
La data de 20 februarie 2013 Klaus Iohannis s-a înscris în PNL la invitația lui Crin
Antonescu. O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime,
care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului. La congresul extraordinar al
PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales
prim-vicepreședinte al PNL.
Candidat pentru funcția de vicepremier
În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna
mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură
propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și
pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL.
Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple scandaluri și neînțelegeri atât
pe plan local, cât și la nivel județean și național. De asemenea, național-liberalii îi suspectau pe
social-democrați că ar încerca să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o
majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL a hotărât schimbarea unor miniștri liberali ai
guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de Interne și vicepremier. Liderul PNL
și președintele Senatului României, Crin Antonescu, a declarat „este timpul să intrăm la
guvernare”, sugerând că, în cei doi ani de guvernare de până atunci, partidul său a avut o
influență limitată asupra guvernării. Premierul Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui
Iohannis ca vicepremier. A urmat o serie de neînțelegeri între cele patru partide ale
uniunii, neînțelegeri ce au început procesul de disoluție al alianței, deși la început premierul
Victor Ponta s-a arătat foarte încrezător că USL va rezista. În ciuda declarației premierului, PSD
și PNL au continuat să se acuze reciproc pentru ruptura care s-a creat în USL, iar alianța nu mai
funcționa nici în Parlament.
Pe 25 februarie 2014 USL s-a rupt oficial. Delegația Permanentă a PNL a votat cu o
majoritate covârșitoare retragerea de la guvernare și a cerut demisia premierului Ponta. Premierul
a refuzat să-și dea demisia și a susținut că se va prezenta cu un nou guvern, fără miniștrii PNL, în
fața Parlamentului. Pe data de 4 martie 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia din
funcția de președinte al Senatului și a cerut încă o dată demisia premierului Ponta, dar acesta a
refuzat din nou. Astfel drumul lui Klaus Iohannis spre funcția de vice-prim-ministru ia sfârșit.
Președinte al partidului
După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a
obținut doar șase mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul
conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului.  În urma demisiei președintelui
partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis conform statutului ca Iohannis, ca fost prim-
vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou
președinte.
Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95%
din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe – 144
de voturi.
Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din
noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin
Antonescu.
Alianța Creștin Liberală
PNL nu a fost singurul partid care a înregistrat un eșec în alegerile din 26 mai 2014 pentru
Parlamentul European. PDL a obținut doar cinci mandate de europarlamentar, iar Forța Civică
(FC) nici unul. PNL și PDL au hotărât să înceapă un proiect de unificare a dreptei și să se alieze.
Klaus Iohannis a condus negocierile cu liderul democrat liberal, Vasile Blaga, în privința unei
alianțe politice, iar apoi chiar a unei fuziuni între cele două partide. La negocieri a participat
și Mihai Răzvan Ungureanu, președintele FC. În urma negocierilor s-a decis că:

1. FC va fuziona prin absorbție cu PDL;


2. PNL și PDL vor participa la alegerile prezidențiale din 2014 sub numele de „Alianța
Creștin Liberală” cu un singur candidat care se va alege ulterior de congresul reunit al
celor două partide;
3. PNL și PDL se vor uni prin fuziune în anul următor, cele două partide fiind desființate și
creându-se un nou partid cu numele „Partidul Național Liberal”.
Pentru candidatul ACL la prezidențiale, PNL l-a susținut pe Klaus Iohannis,
iar PDL pe Cătălin Predoiu. Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că
Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse. Pe 11 august, la congresul reunit al celor două
partide, Iohannis a fost desemnat candidatul ACL pentru alegerile prezidențiale din 2014, iar
Cătălin Predoiu candidatul pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2016.
Vasile Blaga a fost numit șef de campanie pentru candidatura lui Iohannis, el fiind și șeful de
campanie al președintelui în exercițiu, Traian Băsescu, la alegerile din 2004 și 2009, pe care
acesta le-a câștigat.
Candidat la președinția României
La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile
prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului
Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”.
În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881.406
voturi, reprezentând 30,37% din totalul voturilor exprimate, prezența la vot fiind de 9.723.232
persoane (53.17% din populația cu drept de vot) și existând 14 candidați înscriși în cursă. Astfel,
primarul Sibiului s-a clasat pe locul doi, după prim-ministrul Victor Ponta, care a strâns
3.836.093 de voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate.[45]
În campania pentru al doilea tur de scrutin, Iohannis a decis să nu negocieze susținere
condiționată cu niciunul dintre candidații eliminați în primul tur, deoarece „nu concep[e] să fie
tranzacționate voturile românilor ca o marfă”. Cu toate acestea, când Monica Macovei i-a cerut
să semneze un document prin care se angaja să protejeze statul de drept, el l-a semnat, afirmând
că programul său conține deja tot ce conține și documentul. După ce Iohannis a semnat, Macovei
a declarat că ea personal îl va vota în turul al doilea, sugerând că nu are căderea să indice
votanților ei dacă și cu cine să voteze în turul al doilea. În campania pentru turul al doilea, pe
lângă sloganul „România lucrului bine făcut”, a apărut în spațiul on-line, pe rețelele sociale, o
mișcare de campanie negativă la adresa lui Victor Ponta, contracandidatul lui Iohannis, coagulată
în jurul sloganului „Puie Monta”, motivată în special de obstrucționarea de către guvern a
exprimării votului în diaspora. Iohannis l-a atacat și el pe Ponta pe aceeași temă, cerând
suplimentarea și mărirea secțiilor de votare din diaspora, precum și prelungirea orarului de vot.
Veștile venite de la rudele și prietenii din străinătate, despre problemele de la vot, au influențat
prezența la urne și opțiunea de vot și a alegătorilor din țară, Iohannis beneficiind astfel în turul al
doilea atât de voturile persoanelor care în primul tur au votat candidați eliminați, cât și de cel al
multor alegători care nu au votat.
Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat în data de 16 noiembrie 2014. Deși sondajele de opinie
efectuate la ieșirea de la urne indicau un scor strâns, Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43%
din voturi.
La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta
(PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat
rezultatul alegerilor prezidențiale. La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele
în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat s-a încheiat pe 21 decembrie 2014. Rezultatul a fost
schimbat de scandalul legat de modul în care premierul Ponta a gestionat votul românilor din
străinătate, după ce mii de oameni nu au reușit să voteze. Klaus Iohannis este al cincilea
președinte al României. Este al patrulea președinte de origine germană din Europa de Est, în
perioada post-comunistă, după Rudolf Schuster (Slovacia) și Pál Schmitt și Ferenc
Mádl (Ungaria).
Iohannis și-a început mandatul cu o consultare rapidă a partidelor politice în urma căreia s-a
și născut un pact național pentru susținerea financiară a Armatei. O a doua realizare ce poate fi
pusă cumva pe seama lui Iohannis, dar nu numai a lui, a fost respingerea legilor amnistiei, idee
preluată de învinsul Victor Ponta în alegeri și trecută imediat după aceea prin Parlament. În
aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislației electorale și
procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor justiției. După consultări, șeful statului a
anunțat că există un acord pe legislația privind alegerile locale, finanțarea partidelor, alegerile
parlamentare și pe votul din diaspora. În mai, președintele Iohannis a promulgat pachetul de legi
privind finanțarea activității partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice și cea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, deși a afirmat că acestea nu sunt
perfecte, însă a admis că reprezintă un câștig. Legea votului prin corespondență, care vizează
însă doar alegerile parlamentare, a fost adoptată abia în octombrie și a fost promulgată în
noiembrie de șeful statului, după ce CCR a respins sesizarea ALDE și UDMR pe acest proiect de
lege. În mai, președintele a discutat cu partidele și formațiunile parlamentare despre cadrul
juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul
comunicațiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuții, o
inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu
caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
În prima parte a mandatului, șeful statului și-a exprimat dorința pentru un alt guvern, dar a
anunțat că va colabora „instituțional” cu premierul Victor Ponta. În această perioadă, relația
dintre cei doi a fost una rece. Ruptura dintre președinte și premier părea definitivă abia în luna
iunie, când DNA a început urmărirea penală a lui Victor Ponta, pentru fapte pe care le-ar fi
săvârșit pe vremea când era avocat. Șeful statului nu avea însă pârghii pentru a-l înlătura din
funcție pe șeful Guvernului. Constituția prevede posibilitatea suspendării unui membru al
Guvernului de către președinte doar dacă este urmărit penal pentru fapte comise în timpul
mandatului. În aceste condiții, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus
două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate (în 5 iunie și 21
septembrie).Liberalii nu au reușit să atragă de partea lor UNPR, partid de care depindea
schimbarea majorității. Deși a purtat negocieri cu președintele Iohannis, și l-a sprijinit punctual
în câteva cazuri, cum ar fi instalarea șefilor serviciilor secrete, Oprea a blocat dărâmarea
Guvernului Ponta în Parlament. Demisia lui Victor Ponta a venit abia la începutul lunii
noiembrie,după ce a fost cerută de zeci de mii de români ieșiți în stradă în urma tragediei de la
clubul Colectiv. Manifestațiile de stradă au schimbat și agenda președintelui. Consultările de la
Cotroceni, pentru formarea unui nou Executiv, au inclus în premieră și discuții cu reprezentanții
societății civile, pe lângă cele cu partidele politice.Chiar dacă a afirmat, pe parcursul lui 2015, că
vrea un guvern PNL, condus de Cătălin Predoiu, Iohannis a nominalizat un tehnocrat, pe Dacian
Cioloș.
Președintele și Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că
a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codului fiscal sau votul prin
corespondență. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea
Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a
Legislativului sau a Executivului.
În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor,
arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant vocal al controversatei
Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție. De asemenea, este
promotorul unui referendum național privind continuarea luptei anti-corupție, temă activ
dezbătută și în timpul campaniei prezidențiale din 2014.

Averea lui Klaus Iohannis


Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi
trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 mp, 84,60 mp şi 253 mp şi sunt achiziţionate în 1999,
1997, respectiv în 2001. Casele au 377 mp, 76 mp şi 64 mp, prima fiind dobândită prin donaţie şi
cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate
niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de
9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999.

Iohannis declară venituri obţinute, ca primar, în 2013, de 43.802 lei, menţionând că soţia,
profesor la Colegiul Gheorghe Lazăr Sibiu, a obţinut venituri de 26.247 lei. La acestea se adaugă
veniturile realizate de el şi de soţie din ”închiriere imobil”, în 2013, în valoare totală de peste
228.000 lei.

În urma unui interviu realizat de către PROTV, Klaus Iohannis mărturisea faptul că a
avut posibilitatea de a achiziționa aceste imobile cu ajutorul salariilor de profesor, inspector
ș.a.m.d.( al său și al soției sale), din chirii, din meditații, primul apartament( 4 camere), fiind
achiziționat din darul de nuntă. În timpul mandatului cei de la PSD au profitat de această
controversă și l-au atacat public pe acestă temă, propagând suspiciuni în rândul populației, dar
nefiind vorba de sume foarte mari și punând în balanță situația financiară a acestui personaj cu
alte exemple din trecut și din prezent, actualul președinte a fost considerat un personaj de
încredere.

Strategia de comunicare in mediul online

Atitudinea ironică şi acţiunile preşedintelui Klaus Iohannis au determinat creşterea în


popularitate a şefului statului pe Facebook.

În luna februarie a anului 2015, președintele - personalitatea politică din România cu cea
mai mare popularitate pe rețelele sociale - pierduse câteva zeci de mii de prieteni pe Facebook în
decurs de 48 de ore. Acum, președintele și-a recuperat pierderea, ba are și fani în plus.

Numărul de like-uri de pe pagina şefului de stat a început să crească după respingerea


candidaturii lui Sevil Shhaideh şi mai ales după discursul aspru și ironic pe care l-a susținut , la
Cotroceni, în fața lui Liviu Dragnea și a membrilor noului guvern.

Klaus Iohannis a fost intotdeauna adeptul declaratiilor publice prin intermediul retelelor
sociale , Acest stil il adopta si pe vremea cand era primarul Sibiului si il mentine in continuare .

Potrivit unui studiu FaceBrands.ro, în 2016, președintele avea 1.705.199 de fani și era în
continuare pe prima poziţie în topul paginilor politicienilor, dublu faţă de numărul următorului
clasat, Victor Ponta.

Lupta anticorupție
„În calitate de președinte îmi iau angajamentul să garantez justiția independentă și statul
de drept, asta înseamnă că nu voi accepta sub nicio formă ca politicienii să-și subordoneze
justiția în orice formă. De asemenea, pot să afirm foarte clar că pe timpul mandatului meu nu voi
grația niciun politician condamnat pentru acte de corupție.” – Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis este un susținător declarat al luptei împotriva corupției în


România. De la venirea la putere în noiembrie 2014, a transmis mai multe mesaje de susținere
pentru activitatea DNA organismul care se ocupă de lupta anticorupție în țară, și a declarat în
nenumărate rânduri că nu își dorește să lucreze cu un premier acuzat de fapte de corupție.

În 2016, președintele Klaus Iohannis a fost distins de Fundația germană „Hermann


Ehlers” cu un premiu pentru sprijinirea statului de drept și a luptei împotriva corupției.Pe 13
februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz favorabil pentru
referendumul anticorupție cerut de președintele Iohannis.

Pentru a păstra în timp principiul de anticorupție, președintele este foarte activ pe


conturile sale de socializare, întâmpinându-i pe simpatizanții săi cu mesaje precum:
Concluzii

Imaginea publica a presedintelui este in curs de erodare, un proces normal dupa


castigarea alegerilor, insa, cel putin in aparenta, nu se iau niciun fel de masuri concrete de
recastigare a increderii electoratului;

Perceptia publica a oamenilor de comunicare este aceea ca, in prezent, Klaus Iohannis
aplica si va continua sa aplice strategia de comunicare, pe care a avut-o in timpul in care a fost
primar al Sibiului. Respectiva strategie este considerata nepotrivita, intrucat exista diferente
majore intre Sibiu si Romania (numar locuitori, probleme, nivel de trai, venit pe cap de locuitor,
cultura, asteptari etc.);

O distantare de liderii politici care au o reputatie erodata. Dam cateva exemple de astfel
de lideri: Victor Ponta (probleme cu DNA), Gabi Oprea (exponentul unui puternic grup de
interese), Liviu Dragnea (probleme penale, idem grup interese), Vasile Blaga (posibila implicare
in dosarele EADS si Microsoft);

Asocierea imaginii presedintelui cu proiecte importante pe cele patru directii majore


pentru Romania: Lupta anticoruptie, Sanatate, Educatie, Infrastructura (identificarea rapida a
acestor proiecte si trecerea la implementarea lor/cordonarea cu programul electoral).
Bibliografie

 http://www.tagline.ro/exercitiu-de-analiza-asupra-imaginii-publice-online/
 http://www.mediafax.ro/politic/cine-este-klaus-iohannis-biografia-presedintelui-
ales-al-romaniei-13577179
 http://reportaj.stirileprotv.ro/klaus-iohannis-candidat/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Klaus_Iohannis
 https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/iohannis-si-a-recastigat-
popularitatea-pe-facebook-437391