Sunteți pe pagina 1din 10

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti

Student: Bechir Rare


Secia/Anul : SPR I SERIA A

Definirea unei strategii de


campanie electoral a unui partid
la alegerile pentru Parlamentul
European
Curs: Guvernana U.E.
Prof: Radu Carp

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

Pentru a putea vorbi sau definii strategii de campanie electorala a unui partid la
alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai intai sa ne familiarizam cu acesti
termeni, sa descoperim ce inseamna si de unde provin.
Parlamentul European este singurul organ al Uniunii Europene ales n mod direct.
Cei 736 de deputai n Parlamentul European se afl aici pentru a-i reprezenta pe toi
cetenii europeni. Acetia sunt alei pe o perioad de cinci ani de ctre alegtorii din
cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, n numele a 500 de milioane de
ceteni.
Parlamentul joac un rol activ n elaborarea legislaiei care are un impact asupra
vieii cotidiene a cetenilor europeni, ca de exemplu, legislaia privind protecia
mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea anselor, transportul, libera circulaie a
lucrtorilor, capitalurilor, mrfurilor i serviciilor. Parlamentul i Consiliul au, de
asemenea, competene comune n ceea ce privete bugetul anual al Uniunii Europene.
ncepnd cu anul 1979 Parlamentul European este ales direct, o dat la 5 ani, prin
alegeri generale, libere i secrete.
n perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numii de ctre
parlamentele statelor membre. Parlamentul European are dou sedii: la Bruxelles i
Strasbourg. Structurile politice existente n rile membre se oglindesc n rndul
fraciunilor politice de la nivelul Parlamentului European. n acest parlament exist
apte fraciuni i o serie de deputai independeni. Deputaii din Parlamentul European
provin din circa 160 de partide politice diferite, n care acetia sunt membri n rile lor
de origine. Parlamentului European numr acum 736 de deputai. Germanul Martin
Schulz este Presedintele Parlamentului European din 2012.
ncepnd cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis c numrul maxim de
parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 i respectiv maxim
de 99 de deputai pentru fiecare stat membru. Alocarea locurilor n parlament are la
baz o reprezentare degresiv i proporional a statelor membre. Astfel, statele mici
trimit mai muli deputai n PE dect ar trebui dac s-ar lua n considerare strict
populaiile statelor respective. Configuraia actual a Parlamentului European a fost
stabilit prin Tratatul de la Nisa, care conine prevederi referitoare la echilibrul puterii
i procesul decizional n cadrul Uniunii, n contextul unei structuri cu 27 de State
Membre.
Parlamentul dispune de trei puteri importante:
Puterea legislativ, prin care mpreun cu Consiliul Uniunii Europene adopt
legislaia european (directive, ordonane, decizii). Aceast coparticipare la procesul
2

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

legislativ asigur legitimitatea democratic a textelor de lege adoptate. PE nu are (nc)


drept de iniiativ, adic nu poate nainta propriile proiecte de legi; acest lucru ns a
fost prevzut n noua Constituie a Europei.
Puterea bugetar: Parlamentul European mpreun cu Consiliul sunt organele
bugetare ale UE. Comisia European ntocmete un proiect de buget. n faza de
aprobare a bugetului Parlamentul i Consiliul au posibilitatea de a efectua modificri.
La capitolul de venituri bugetare ultimul cuvnt l are Consiliul, la cel de cheltuieli l
are Parlamentul.
Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. nainte de numirea
membrilor acesteia, Parlamentul analizeaz n comisiile sale competena i integritatea
comisarilor desemnai.
Acum ca ne-am familiarizat cu acesti termeni si am aflat ceea ce inseamna putem sa
incepem sa definim strategii de campanie electorala pentru Parlamentul European.
Cel mai important element al unei strategii de campanie este chiar alegerea
candidatului potrivit. Este esential ca partidele si candidatii sa cunoasca si sa
stapneasca mecanismele unei campanii electorale; n felul acesta, se asigura un fel de
egalitate a sanselor, care sa permita celor mai buni sa cstige. Fara stapnirea acestor
mecanisme sau n conditiile unei stapniri inegale, poate cstiga demagogia,
fariseismul.
La capatul unei campanii electorale se afla puterea, puterea att de mult rvnita de
catre partide si candidati. O campanie poate adauga, poate construi daca ceea ce exista,
ca realizare, ca prestigiu, ca imagine, permite acest lucru. Dar, o campanie nu va putea
transforma niciodata un candidat fara credit si prestigiu ntr-unul competitiv. Tocmai
pentru ca la capatul cursei electorale se afla puterea, campaniile aduc la suprafata ceea
ce este mai bun si ceea ce este mai rau n oameni. Ele pot fi prilej de derulare a unor
proiecte, a unor strategii elaborate dupa ani de experienta, cum pot fi si o forma de a
vinde iluzii, o modalitate de a transforma spatiul public ntr-o scena a invectivei, a
acuzei, a scenariilor murdare.
n sfrsit, competitia politica este o forma de nfruntare dura. Conteaza si
comportamentul propriu-zis al candidatilor, capacitatea lor de a rezista, de a convinge,
de a se stapni, de a da replici taioase, de a da tot attea lovituri cte primesc. Viata
politica nu este doar ceea ce se vede: priviri, receptii, zmbete. Omului politic i se
cere o tarie speciala, o capacitate de stapnire aparte. Adesea, alegatorul voteaza si
omul, iar campania trebuie sa evidentieze si calitatile individuale ale candidatilor
Este limpede ca, pentru a ajunge in Parlamentul European este nevoie ca, candidatii
sa fie alesi prin vot secret de cetatenii acelui stat. Un alt element important al
campaniei electorale este fixarea publicului tinta. Va dati seama ca nici o idee politica
nu poate fi pe placul ntregii populatii si nici un candidat nu se bucura de popularitate

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

unanima. Este pierdere de timp sa va axati pe cetatenii deja formati cu o anumita


opinie pentru alte partide politice , acei cetatenii greu isi vor schimba parerea si votul.
Deci, nu va fixati drept public tinta electoratul care are deja preferinte politice, care
merge cu alte partide! Alegatorii tinta vor fi, mai cu seama, cetatenii care nu s-au
hotart, cei care au un interes scazut pentru politica, cei care nu si-au format nca o
opinie, cei care oscileaza sau au slabe simpatii pentru un partid sau altul. Exista sanse
foarte mari ca oamenii care traiesc sau muncesc n comun sa voteze cu aceiasi
candidati. Se stie ca media de vrsta a votantilor unui partid ca PSD este mai mare
dect cea a altor partide; PSD este votat de un numar important de oameni cu 8 clase
care traiesc in orasele mici sau in satele din Romania.
Dupa identificarea grupurilor tinta si a problemelor principale care le preocupa,
aflati ct mai multe despre nevoile, dorintele, interesele lor. Contactati liderii de
opinie, discutati cu membrii grupurilor tinta si implicati-i n campanie. Nu uitati ca a
convinge un lider de opinie poate nsemna influentarea grupului din care face parte!
Acum puteti alege temele majore ale campaniei electorale.
Mesajul este punctul central al strategiei electorale, este termenul care se afla n
spatele fiecarei campanii cstigatoare. Daca vreti sa cstigati o cursa, asigurati-va ca
aveti un mesaj potrivit, pentru momentul potrivit. Un mesaj nepotrivit este mai rau
dect a nu avea deloc mesaj. Orict de inteligent, abil si subtil ar fi el construit, nu
trebuie sa reflecte altceva dect realitatea politica a celui care-l emite. Nu poti, de
dragul unei ipotetice performante n alegeri, sa introduci n discursul unui candidat de
dreapta mesaje de stnga doar fiindca asteptarile populatiei o cer. Esential pentru
succesul unui mesaj este credibilitatea acestuia. Schimbarile de pozitie sau trecerea
dintr-un orizont ideologic n altul nu aduc voturi, ci din contra, scad credibilitatea
respectivei entitati politice-persoana sau partid.
Sloganul reprezinta esenta unui mesaj electoral. Pentru a fi eficient, sloganul
trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
1.Sa fie scurt
2.Sa fie sonor
3.Sa fie original
4.Sa fie credibil
5.Sa fie complet
De exemplu : sloganul celor de la PSD Mandri ca suntem romani, exploateaz o
relaie de egalitate ntre candidai i votani, toi suntem romni. Ceea ce nseamn c
ei, candidaii, sunt identificai ca fiind de-ai notri, din acelai grup, ca i romnii care
voteaz. Nu sunt diferii, ceea ce ar fi creat o atitudine de respingere. Mai mult,
sloganul mizeaz pe partea emoional, pe sentimentul mndriei. Dac eti mndru,
eti mndru de un lucru la care ceilali nu au acces. n plus, mndria este apropiat, la
o limit foarte subire, de un alt sentiment, trufia. Care fortific aceast alur de
4

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

superioritate. Pe scurt, sloganul ofer egalitate ntre cei de acelai fel (romnii), dar i
superioritate fa de alii (strinii, dar i alt grup socio-politic).
Dupa identificarea mesajului/sloganului potrivit, nu ramne dect sa gasiti cea mai
buna metoda pentru a comunica mesajul grupurilor tinta. Un termen important care
trebuie inteles foarte bine este Reclama politic care este principalul mijloc de
comunicare n campaniile electorale (publicitatea politic pltit) pentru plasarea
mesajelor organizaiilor politice .
Prezinta doua functii: de a informa i de a convinge.
Strategiile:
1.Utilizarea elementelor politice familiare
2.Argumentul autoritii = citarea unor elemente tiinifice
3.Apelul la nostaligie: direct sau indirect
4.Transfer de valori (lideri culturali sau politici care recomand anumiti candidai)
Pentru ca mesajul sa fie transmis cum trebuie, partidele politice trebuie sa formeze
intalniri publice unde se asteapta a fi discutate temele propuse de acele partide. La
astfel de ntlniri, participantii asteapta un discurs din partea candidatului. Dialogul,
nsa, este binevenit, deoarece oamenii trebuie sa se ntlneasca cu candidatul, iar acesta
sa-si manifeste interesul pentru alegatori. De exemplu cum Alianta PSD-UNPR-PC a
organizat intalniri publice unde a dezbatut diferite teme din propriul lor program
electoral.
Alt element important in ceea ce priveste trasmiterea mesajului sunt intalnirile in
strada deoarece este important ca mesajul sa ajunga n strada pentru ca: sunteti vizibili;
se genereaza entuziasm n jurul campaniei; este o ocazie pentru a va reprezenta
partidul drept prietenos si deschis. Nu e neaparata nevoie sa aveti un mesaj politic
atunci cnd iesiti n strada. Puteti sta de vorba cu oamenii despre lucruri obisnuite.
Oamenii vor sa discute despre problemele lor, dar vor sa se si distreze.
Alte metode de a transmite mesajul se pot realiza prin afise si pliante. Pliantele sunt
indispensabile n campanie, ideal ar fi ca ele sa fie orientate catre un grup tinta, sa fie
scurte si concentrate asupra unui singur subiect. Afisul trebuie sa fie simplu, cu un
mesaj scurt, asa este poate cel mai eficient. Acesta trebuie sa seduca ochiul. Chiar daca
nu comunica prea multe lucruri, afisul este spatiul n care omul politic poate sa se arate
publicului ntr-un mod original.
Spoturile publicitare, poate cel mai important mod de ati transmite mesajul, au
avantajul ca ajung la un numar important de oameni care nu ar cunoaste mesajul unui
om politic daca nu ar fi interesati de el. Dezavantajul este ca publicul l va privi cu
retinere, caci mesajul este subiectiv. Un spot cu impact este nsa cel care reuseste sa se
diferentieze de celelalte printr-o puternica ncarcatura de imagine. A identifica

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

imaginile din spot cu candidatul este secretul unui spot eficient. Tot din segmentul
media intra si relatia partidelor politice cu presa. Prin presa se creeaza imaginea
legaturile candidatilor cu jurnalistii trebuie sa fie permanente, fiind o mare greseala ca
ele sa fie stabilite doar pe perioada campaniei electorale. E drept ca n campania
electorala relatiile cu presa devin privilegiate, dar se stie ca cine nu are legaturi bune
cu presa nu are sanse pe cmpul de batalie.
Chiar daca uneori se exagereaza, toti oamenii, dar oamenii politici n special, sunt
convinsi ca politica trece prin mass media, cu deosebire prin televiziune.
Astazi, se cunoaste faptul ca segmentul media folosit imprima trasaturi specifice
comunicarii, uneori accentund forta mesajului, alteori scazndu-i din intensitate sau
chiar transformndu-l n obstacol. Dincolo de abilitatile oratorice ale unui candidat,
extrem de importante, nu trebuie sa tratati cu superficialitate fenomenul mediatic.
Mass media creeaza o imagine! Prin selectia stirilor si prezentarea lor ntr-o anumita
ordine, contribuie la crearea si impunerea unei realitati. Interesul mare acordat de
media unor probleme minore contribuie la sensibilizarea publicului.
Televiziunea este cel mai important mijloc de comunicare n masa, furnizeaza
informatii care sunt dezbatute apoi de catre public sau analisti, informatia nu este
prezentata neutru si contribuie la formarea opiniei publice.
Odata cu toate aceste strategii de camapanie, partidului politic sau
candidatului/canditatiilor li se formeaza o imagine politica care trebuie sa raspunda
nevoilor, dorintelor, asteptarilor oamenilor. Dar, nu uitati ca imaginea poate fi formata
anterior, iar un om politic sau o idee geniala pot esua daca imaginea este nefavorabila.
Fiti atenti la strategia promovata si perceptiile schimbatoare ale publicului, la influenta
mass media si, nu n ultimul rnd, la compatibilitatea omului politic cu propria
personalitate. Nu trebuie sa uitam niciodata ca oamenii politici si partidele politice
reprezinta perceptii, impresii, imagini ale unor valori, atitudini, comportamente.
Imaginea se judeca n termeni de popularitate, notorietate, contradictie, claritate,
confuzie.
In Romania, alegerile pentru Parlamentul European nu au generat niciodata
interesul electoratului, motiv pentru care mai toate partidele se asteapta la o prezenta la
urne sa nu depaseasca 25-30%. Din aceste considerente, europarlamentarele sunt mai
mult un test pe care partidele din Romania il dau in vederea prezidentialelor.
Primele alegeri din Romania pentru Parlamentul European s-au desfasurat pe 25
noiembrie 2007. Campania electorala a inceput in ziua de 26 octombrie, cu 30 de zile
inainte de data desfasurarii alegerilorm incheindu-se in ziua de 24 noiembrie si
pozitionand in fruntea clasamentului Partidul Democrat cu 28,81%, devenind astel
principalul partid politic al Romaniei. Pe locul secund cu 23,11% din voturi este
Partidul Social Democrat iar pe locul al treilea s-a clasat Partidul National Liberal cu
13,44% din voturi.

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

Doi ani mai tarziu, in perioada 4-7 iunie 2009 au avut loc alte alegeri pentru
Parlamentul European in toate tarile membre ale Uniunii Europene pentru mandatul
2009-2014. Deja Romania era familiarizata cu aceste alegeri, fiind pentru a doua oara
cand participa. Romania a ales un numar de 33 de eurodeputati. De data aceasta
Partidul Democrat Liberal s-a clasat pe locul al doilea cu un procentaj de 29,71% ,
locul intai fiind ocupat de Alianta Partidul Social Democrat + Partidul Conservator cu
un procentaj de 31,07% iar pe locul al treilea clasandu-se Partidul National Liberal cu
14,52% din voturi.
Alegerile europarlamentare din Romania din mai 2014 au scos afara din case
32,44% dintre cetatenii cu drept de vot iar rezultate au fost urmatoarele :
1. Aliana Electoral Partidul Social Democrat-UNPR-PC 37,60% cu 16
mandate
2. Partidul National Liberal 15,00% cu 6 mandate
3. Partidul Democrat Liberal 12,23% cu 5 mandate
Acestea au fost primele 3 clase si se poate observa diferenta uriasa dintre primele 2
locuri. Cu siguranta strategia campaniei electorale pentru Parlamentul European
adoptata de catre Alianta Electorala PSD-UNPR-PC a fost una mai de succes decat ale
contracandidatiilor, acest lucru remarcandu-se in numarul de voturi obtinute.
Potrivit ultimelor alegeri pentru Parlamentul European, descrise mai sus se observa
ca batalia s-a dat de fiecare data intre Partidul Social Democrat si aliatii sai si Partidul
Democrat Liberal iar in ultimele doua alegeri castigator in voturi si mandate a fost
Alianta Partidul Social Democrat + Partidul Conservator . Factorii cheie pentru
succesul candidailor sunt constituii de imaginea partidului i programul electoral
propus la nivel partizan. Exemplu: structura platformei politice similar capitolelor de
negociere ale Romniei pentru aderarea la UE i situaia actual, obiective de
guvernare, direcii de aciune etc. De asemenea, asa cum am mai spus si mai sus, orice
actor politic-candidat, intrat n competiie electoral, i promoveaz platformaprogram prin intermediul unui enun-slogan i a unui banner , care, desigur, intr n
contradicie cu adversarul. Caracterul polemic al sloganului nu este vizibil ntotdeauna,
dar se manifest ca o expresie a luptei pentru acordarea legitimitii.
O teorie despre cum ar trebui sa arate un slogan este lansat de specialistul in PR
Cristina Mihaila ce considera ca un slogan publicitar trebuie sa fie mai intai
memorabilm si concis: Sloganul trebuie sa raspunda filosofiei
produsului/serviciului pe care il promoveaza si trebuie sa fie original. Putem sa vedem
sloganuri amuzante, jocuri de cuvinte sau care sa faca referire la chestiuni mai frivole.
Dupa cum am specificat la strategiile de campanie, un alt moment important dupa
formarea unui mesaj/slogan impunator si usor de retinut, este modul in care acesta
ajunge la grupurile tinta. Asa cum ati observat anul acesta, Presedintele Romaniei,

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

Klaus Iohannis a devenit primul om politic din Europa care a depasit pe o retea de
socializare un numar record de like-uri, nu mai putin de 1.539.014 . Acest lucru ne
dovedeste faptul ca retelele de socializare sunt un mediu foarte bun pentru ati atinge
publicul tinta prin mesajele sau sloganurile partidului. Discursurile populiste par sa-si
fi gasit o gazda prietenoasa pe retelele sociale mai ales pe Twitter si Facebook, fiind o
arma redutabila, in perspectiva alegerilor europarlamentare. Chiar daca in Romania,
Facebook este reteaua de socializare principala, viitorii europarlamentari au inteles
repede ca la Bruxelles si Strasbourg se foloseste cel mai des Twitter-ul asa ca au
actionat in consecinta.
Retelele de socializare reprezinta o cale foarte rapida de a ajung la alegatori, asa ca
nici europarlamentarii nu stau degeaba. Potrivit unei centralizari facute pe Twitter,
peste 400 de europarlamentari si-au creat un cont pe aceasta platforma. Parlamentul
Europena, gireaza la randul lui, platorma epnewshub care centralizeaza pastarile
tuturor reprezentantilor activi pe retelele de socializare. Asadar, in perioada in care
traim, retelele de socializare au un mare impact asupra alegatorilor, putand fiind in
contact cu un numar foarte mare de oameni in acelasi timp.
Desfasurarea unei campanii electorale eficiente, care sa conduca la atingerea
obiectivelor stabilite, presupune o buna pregatire, organizare si un control permanent
pe tot parcursul desfasurarii ei.
n timpul campaniei electorale, candidaii i partidul trebuie s rspund i s ia
atitudine fa de o mulime de probleme ridicate att de electorat, ct i de adversarii
politici. Formularea ideii conductoare, a firului rou al campaniei electorale, const n
alegerea terenului, a tonului i a temelor majore, alegeri ce se fac n strns corelare cu
obiectivele propuse i cu intele prioritar alese. Terenul ales de ctre candidai
reprezint zona n care acetia i vor realiza campania. Acest lucru este cel mai vizibil
n cazul partidelor regionale care sunt puternic reprezentate n anumite zone ale rii,
cum este cazul UDMR. Mai exist ns i posibilitatea ca partidele cu reprezentare
bun la nivel naional s aib o bun susinere n rndul anumitor categorii sociale
(locuitorii din mediul rural, muncitorii din zonele monoindustriale etc.), care sunt
grupate n anumite judee, zone, regiuni, ceea ce va determina proiectarea unei
campanii electorale zonale sau regionale intensive.
Asadar scena politica romaneasca a inceput sa se adapteze la tendintele europene in
ceea ce priveste strategiile de campanie, nu numai pentru alegerile europarlamentare ci
pentru orice fel de alegeri; acestea decurgand la metode simte dar cu un impact foarte
mare asupra populatiei care le va atrage simpatie sau dispret, voturi sau regrete.
Concluzionand, cea mai importanta si vizibila tendinta la nivelul campaniilor
electorale ale partidelor politice este reprezentata de dorinta obtinerii voturilor pe orice
cale, acstea fiind cele care dau nastere puterii politice. Un fost mare cancelar al
Germaniei Otto Von Bismarck, spunea odata: Niciodat nu se spun mai multe
minciuni dect n timpul rzboiului, dup vntoare i nainte de alegeri.

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

Bibliografie
TEODORESCU, Bogdan: Marketing politic si electoral, Ed. SNSPA, Bucuresti, 2001

Facultatea de tiine Politice Universitatea din Bucureti


Student: Bechir Rare
Secia/Anul : SPR I SERIA A

STOICIU, Andrei: Comunicarea politica. Cum se vnd idei si oameni, Ed. Humanitas Libra, Bucuresti, 2000
NITA, Mircea Aurel: Marketing & management electoral, Ed. Universitas XXI, 2000
CIOROIANU, Andrei: Sfera Politici, Revista de stiinte politice si de teoria politica,2009
Alegeri Europarlamentare, Ed. Fundatia Societatea Civila, Bucuresti, 2009
PARLAMENTUL EUROPEAN :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European
ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN IN ROMANIA 2014
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_pentru_Parlamentul_European_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia,_2014
ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN IN ROMANIA 2007
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_pentru_Parlamentul_European_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia,_2007

10