CUPRINS

.......3 CUPRINS ..........,7 I. CONCEPTUL DE COMUNICARE POLITICA politice '-"""""7 o l. Pentru definiliea comunic6rii comunicdriipolitice """ 12 2. Modeleale procesului politicd-...""""' comunicarea """"' 12 3. Factorice influenleazl politice..--".'"""""""-"1""""""' l3 comunicdrii gi 4. Efectele specializarea 15 politice """"""""" 5. Standardizaieacomunicdrii public politicd identitarl 9i interesul """"""' l8 6. Comunicarea .......21 II. PROPAGANDA POLITICA .' ..-..'.... .-.... 27 rrr. MARKETINGUL (PUBLICITATEA) POLITIC(AI """' 27 l. Introducere............... politic.....-.. markbtingului 2. Fundamentele politic """ 32 unei campaniide marketing 3. Etapele politicd, marketing 4. Propagandd politici """"" 34 6uUlicitate;potitiqa;, comunicare IV. SPECIFICUL COMUNICANU POLITICE 36 .-.....-.-..-..-..... - COMUNICAREA STMBOLICA....-....-..-............4I POLITICE V. DESTINATARII COMTJNICANU """ 4l .............. l. Introducere """' 43 2. Strategii """"' 45 3. Publicde influenld 47 POLITICA -.-.-....vr. FORME $r MiJLOACE DE COMUNICARE """' 47 l. Sloganul t.t. Oifinilie qi func{ii -'."' 47 l .2. Fraz6, cuvdnt,sintagmi ""' 50 1.3.O formuld:"stilul" iloganului ascuns """"" 5l 1.4.Anonimatulsautransmilitorul """""""' 52 cuvdntde ordine,devize 1.5.Consemn, l 6. Ce esteun slogan? ""' 55 sloganului I.7. Puterea 1.8.De la sloganulideologicla antislogan. politice, ideologice ""' 56 Sloganurlpublicitare, """"""" 59 1.9.Ani-sloganul noblefea.......'...-.. """""" 59 A 1.10. redailoganului """"""' 6l 2.Delacarte lailogan:textul de profesiunea credinfd """" 6l 2.1. Cartea,brogur4 ."""""""' 62 2.2.Lizibilitatea

III. MARKETINGUL (PUBLICITATEA) POLITIC(A)

1. Introducere
din Astizi, estetot mai evident ci puterile publice utllizeazd" ce in ce mai pentru a modifica anumite comportamentecolective in primult publi citatea26 vin{a futunului, alcoolului, siguran,teirutiere, practicilor sexuale etc. Chiar qi institu,tii dintre cele mai tradifionale precum armatasau biserica, nu ezitdnici ele s5 recnrgi la ea, pentru a-qi modemiza imagnea sau pentru a colecta fonduri. Acest ultim obiectiv esteurmSrit in egal6m6sur6,pe caleapublicitdfii, qi de cdtre organizallilecaritabile. Se constati c[ publicitatea tinde s[ nu mai f,reconsideratl doar ca un mijloc prin care pot fi cunoscuteqi vdndute produsele cornerciale,ci gi ca o modalitate ce poate fiutll:zath in mod legitim pentru popularizarea ideilor. De altfel, a$a cum remarcd Bernard Midje, are loc qi un proces ,,generalizatde transformarein marfb a produselor comunicirii"''. intr-un asemeneacontext care legitimeazd publicitatea, nici partidele politice nu au ezitat s5 o foloseasci. Ca urmare, cu scopul de a face mai eficienti comlnicarea, acesteaau dezvoltat, in ultimile decenii, o formd de publicitate in domeniul politic considerati de-unii ca o pervertire a comunicdrii de tip publicitar. Campaniile electorale sunt din ce in ce mai mult orchestratede cunoscufi agen,ti de publicitate qi de specialigti in mass-media, aplicindu=se metodele cercetdrii motiva{ionale 1aelaborareadiscursurilor politice. Acest lucru a devenit posibil ?ntruc0tbugetele de care dispun partidele politice sunt tot mai mari, din pricina susfinerii lor de cdtre anumifi simpatizanfi sau societlli comerciale,ca qi din pricina creqterii subvenliilor partidelor politice oferite de c6tre puterile publice; toate acesteale permit sA facd un apel sporit la publicitatea politicd, intr-un moment in care militantismul qi voluntariatul politic sunt in ciz6". Deci, publicitatea gi-a descoperitun nou domeniu de acfiune, cel al politicii. Referindu*sela acest aspectVasile SebastianD6ncu28constat[ cd agresiviincepe sd fie inlocuitd tatea qi brutalitatea convertirii ideologice prin propagandE
publicitatea (din fr. publicitd 'u Dicyionaruldesociologie(EdituraBabel,1993,p. a8fl definegte comunicarein masi cu scopul de a - ,,rdspdndire public") ca ,,lln ansamblude tehnici de in informa publicul despre calit6li1e unor produse sau servicii gi de a-l influenla in sensul servicii produse, bunuri materialesauspiritualegi al acceptirii respectivelor achiziliondrii aces0or ocrotirii sindtilii, turismuluig.a.m.d". de din sferaeconomicd, timp liber, din domeniul 27 Bernard Midje,op.cit.,p.154. 2E publicitar, Editura simbolicd.Arhitecturadiscursului Ddncuo Comunicarea Vasile Sebastian p. 1999, 40-42. Dacia,Cluj-Napoca,

27

cu o form5 comerciale: msrketingul politic, ce are in centrul sdu creareaunei imagini vandabile a liderului politic, caracteizathprin simplitate, sinceritateqi intimism. Toate acestea,susfiqre autorul citat, sunt menite si-l seducdpe aleg6tor, pentru a suscita, dincolo de mobiluri iraflonale,un fenomende atracfieemofionald:

grea qi imaginea gravdfiind inlocuite cu zdrnbetulqi dezinvoltura; (,,Fo4a lini$tit6" - sloganul lui Mitterand, ,,IJn om penfru liniqtea noastr6'? sloganul electoral al lui Ion Iliescu). in opinia lui Andrei Stoiciu2emarketingul politic este marketingul produselor pe o piafi simbolicd, in care oferta qi cerereanu se echilibreazdde |a sine qi nu sunt elastice. Termenii acestuiasunt deseori prost utiliza[i sau confunda,ti. Marketingul politic este metoda globald de organizare,prezentare,promovare a informa,tiei gi a resurselornecesarerealizdii unor obiective politice. P.racticienii marketingului politic se deosebesc practicienii marketingului comercial, prode dusul pe care aceqtiail propun neoferind o recompensd nemijlociti publicului flntd. in Marketing politic si electoral30 marketingul politic este definit ca ansamblude tehnici care au drept obiective:

Public Departament importantepe la noi prin mit o seriede criti fa

ffl

tui Toate acesteaau ca scop declangareagi accelerareaprocesului de adeziune in favoareacandidatului, oblinerea de voturi necesare cdgtig[rii competi,tiei electorale,cu minimum de mijloace. Acest procesestemisurabil in scorul realizat. Sunt necesare urmitoarele precizdri:

Prodrsulce trebuiepromovat marketingul foi politic areo fipld conotaf,e- ideilecandidatului, candidahrl sineqi apartenenla politicd; in sa Piafade desfacere referdin primul rdnd la cet[fenii cu dreptde se vot gi, intr-un cadruparticular,la aceicetd,teni drept de vot care cu ar puteafi interesa,ti ideile candidatului; de Consumatorul cetEleanul dreptde vot ciruia i se fumizeaeste cu zeazd informafii despre lucruri cere ii intereseazl, cum ar fi viitorul s[u, al familiei sale,al oraqului, f[rii etc.; al in marketingulpolitic existl un dublu fenomenal concurenfei: intre oameniqi intre idei. in c,eea priveqteideile, estedestulde ce
2eAndrei Stoiciu,Comunicarea politicd, apudVasile Tran, Teoriacomunicdrii, comunicare. ro, 2^001, 69. p. (coordonator), " BogdanTeodorescu Marketingpolitic si electoral,Facultatea Comunicaregi de Relalii Publice,,DavidOgilvy" - SNSPA, p.2l-22. Bucureqti, 28

dil pol Multe spectacol,cm spective, in t Lipovetski. Pt iE

titr

'dn '&

sa s

dificil de demonstratsuperioritateaunora in defavoareacelorlaite. De aceeaprofesioniqtii din acest domeniu gtiu, cel mai adesea,cd diferenfa se face la nivelul stilului de comunicare, la modul de or gatizar e, la seriozitatea campaniei; Deoarecein marketingul politic nu se poate vorbi desprevdruate, scopul acestuiaestede a declanga9i de a acceleraprocesul de adeziune in favoarea candidatului; in ceea ce privepte profitul, in marketingul politic el este aproape imposibil de cuantificat. r Intrarea marketingului in politicd inseamnd posibilitatea de a gestiona un anumit num6r de date precise pentru a coordona gi programa acfiuneapoliticd; . Na$terea marketingului politic a fost urmareafireixcd a evolufiei constantea tehnicilor de comwricare gi, de asemene4a actorilor politici. informafiei de ordin politic. Pr$licitatea politici esteforma plStitn a difi;r;dri,li Departamentelede publicitate ale mass-mediaincaseazbfactui din ce in ce mai importante pentru campaniile electorale. Acest tip de politic[-show (prezentd9i inc[ 1anoi prin mitingurile-spectacolale Alianlei Civice) a cunoscut 9i cunoaqte o serie de critici: .formd poporul-ceta{eanin spectator pasiv, mascdnd problemele de fond gi amputind spiritul critic gi capacitateade judecare sau substituind programelepolitice cu garmul personalitalilor politice; eazL individuaiitatea orientdrii diluate, se omogenizeazilgi se estomp politice, devenind din ce in ce mai neutrale. Multe dintre criticile formulate nu sunt lipsite de fundament, dar politicaspectacol,comunicareapolitic[ de trp publicitar poate fi privitl qi din alte perspective, in sensul unor analize pertinente f[cute de sociologul francez G. Lipovetski. Principalele idei sunt: institufiilor democratice ;

Nu poatefi criticat divertismentulpentruci ar inlocui informafia, atdt intre timp cAtestefoartegreu sd se tragdo linie clar6 de demarcafie gi divertisment informafie; procesulde nu Separeedpolitica-spectacol facedecdts6prelungeascS la sffirqitulsecoluluial XV[-lea; a desacralizarepoliticii, proces,inceput simbolisticaarhaic6a suveranitdliiqi superioritdlii Statulabandoneazi saleasuprasociet[fii, devinetot mai mult o expresiea ei, tncearcflsd tot semene mai mult cu ea;
29

Banalizdndu-se scenapoliticd, pierzdndu-qi aura alteritr{ii, oamenii vor investimai pufin emofional, aici derivdndgi eficienfapracticl de a acestuinou registru comunica,tional: incompatibilitatea isteria cu agresivS, violenfagi ura; cu Politica,,lejer6" favoizeazd autodisciplinadiscursurilor,respectul
institu,tiilor democratice; nemaifiind fanatismul qi angalareaoarb6,, generatoare extremisme. de sunt ins6 voci, afirmi Bernard Midje3l, care, in ufina unor egecuri in gestionareacarierei politice prin folosirea, in principal, a instrumentelor marketingului politic, considerd strategiile de comunicare politicd drept un element ca oricare altul aflat la dispozifia factorilor de rdspundere.Pe de altd parte, dac6 aspectelecele mai vizibile ale comunic6rii politice - in special afigajul - tinde sd fie abandonat, atdt din motive politico-financiare, c6t gi pentru a nu brusca un electorat reticent, recurgerea la instrumentele marketingului politic nu a fost abandonatd, doar disimulat6; astfel, in timpul campanieiprezidenfiatre ci franceze din 1995, candidatul victorios a dat impresia cI refuzl orice apel la comunicarea politicd. Nu era vorba decat de o aparenf5; de fapt, intreaga sa campanie era bazatd'pe utilizarea unor metode diversificate gi cu siguranfd mai ,,sofisticate', decdtcele dinainte. Dincolo de argumentele pro sau contra, publicitatea politicb este un fenomen omniprezent al sceneipolitice contemporane, reclamat chiar de valorile societd{ii contemporane(numit[ de J. Baudrillard societatea consumatiei): loisir, hedonism, joc, simplitate, umor - valori care au acfionat ca aqtept6ri pentru status-roluipoliticii. . Cu toate acestea,se face o anumitd conqtientizarea primejdiilor pe care le-ar avea de suferit democrafia de pe urma dezldnfuirii publicitafii politice. in unele state occidentale (Fran[a, de exemplu32)s-au emis legi care si-i limiteze utllizatea: ea este permanent interzisd la radio qi televiziune, iar in perioada electoralI in presa gi pe panourile publicitare neoficiale. $i costurile campaniilor electorale au fost limitate. Cu toate ci este dificil s[ stabilegti eficacitatea mesajelorpublicitare politice, puterile publice s-au temut cd utilizarea publicit6lii ar putea provoca inegaliti,ti intre candida,ti,qi cd posibilitatea utllizdrii sale ar crea tenta{iaciut6rii unor finanf6ri cu sursedubioase. Pe de altdparte, dacd aspectelecele mai vizibile ale comunicarii politice - in special afiqajul - tind s[ fie abandonate(at6t din motive politico-financiare, cdt qi pentru a nu brusca un electorat reticent, recurgerea la instrumentele marketingului politic nu a fost abandonatd,ci doar disimulatd; astfel, in timpul
31 Bernard Midje,op. cit.,p. 154. " Dominique Chagnollaud, cit., p. 21. op. 30

campailel p

refuzd orice fapt, intreagl siguranfi ml mintele cele recurgereala sociale,se o cd"era greu s cadrul raporl dispozilia co carea politici care au puhd prin comunic vedeau in ea

2.F t

Publi z6rii inforrna mai importam timp; sursa vi date,persoa Comi estefolositiiI o simpll prn pentru infelq includetoate cheting,de e de calculfina Regu
lm

pn ac

ttt ca

d ir ac

campaniei prezidenfiale franceze 1995,candidatul din victoriosa dat impresia cI rcfuzEorice apella comunicarea politic[). Nu eravorbadecdtde o aparenfd; de fapt,intreaga campanie bazatdpe sa era utilizarea unor metode gi diversifrcate cu siguranlI mai ,,sofisticate" decatcele dinainte.Ni se pare cE unul din inv6f6mintele cele mai importante acestei perioadeesteurmltorul: pe mbsurl ce ale recurgerea comunicare la metodele seimpunea ansamblul gi la sale in instituliilor sociale,se confirmafapful cd" reniltateleaqteptate erau,,relative"sau,cel pu,tin, cd"eragreusd li se atribuieefectespecifice clar identificabile. gi Inserdndu-se in cadrulraporturilorsocialeexistente completdnd gi arsenalul metodeloraflate la dispozi{ia conducStorilor politici pentrustabilirea relafii cu cetS{enii, de comunicareapolitic6 nu are totugi putereamanipulatorie careii era atribuitd;singurii careau putut sd fie surpringi acestfapt au fost liderii politici, carecredeau de cd prin comunicare dirija pe termenlung,in favoarea opiniile qi autorii care pot lor, vedeau ea- gi uneoricontinui s[ vad[ - originea in unui sistem totalitar.

2. Fundamentele marketinguluipolitic
Publicitateapolitiod, numitd uneori propagandd,esteforma pldtit[ a difuzdrii informafiei de ordin politic. Informa,tiapoliticd este una din resurselecele mai importante folosite de marketingul politic. Informafia politicd este,in acelaqi timp; sursa vitalil a cunogtintelornecesare unei campanii de marketing politic (fapte, date,persoane, rela,tii,atitudini, percepfii, opinii, propuneri care sunt in joc). Comunicareapoliticd include procedurile, normele gi acliunile prin care estefolosit5 gi organizati informafia politic[. A comparacomunicareapolitic[ cu o simpl[ propagand[ electoral[ nu este numai gregit, ci gi complet irelevant pentru infelegerea mersului evenimentelorin domeniul competiliei politice. Ea include toate ac,tiunilede recrutarede personal,de concepfie,de anchet6,de marcheting, de evaluare strategici, de graficd, de analizd a peisajului audio-vizual, de calcul financiar etc. Regulile de bazd, comunic6rii politice sunt: ale un ansamblu de acfiuni legate intre ele gi care se influen{eazd reciproc. Nici o decizie nu poate {i luatl ignordnd consecin,tele care pe aceasta poate avea'saucontrazicflndabordarea le urmati pdni atunci. tuturor factorilor prezen{i astdzi qi nu aplicareaunei formule. Nici o campanienu seam[ndcu alta datorit[ dinamicii socio-politice. de cea a adversarilor; important[ este prezentarea clard,a acestei imagini qi identificarea precisE in ochii electoratului, chiar dacl aceasti prezentareestecontestatd, adversariipolitici. de 31

D , caordonured maJcimd presuprxleun centru de comandr unic ai futurorregulilordeprudenfd necesare , respectarea pentrua nu anticipa rezultatele alegerilorsaudeciziileadversarilor, pentrua nu miza sau folosi informa[ii care suntsiguregi verificate nu

3. Etapeleunei campaniide marketingpoHtic

a) Stabilirea unei strategii de politic pot fi dedoui feluri: 'Campaniile marketing pozi[Iisauposttri politice); zarea unui om politic. Primaetapi in definireaunei strategiide marketing politic estede a stabili dacdseurmdreqte oblinerea rezultate de printr-ocampanie electoral6 printr-o sau campanie imagine-atitudine, de b) Analiza Esteo etapi crucial[, deoarece proastd o evaluare situalieiexistente, a a opiniilor publice,a situa,tiei socio-politice ducela concluziieronate recomanqi d[ri gregite.Analizatrebuiesd se bazeze o serie de evaluiri cu privire la pe opinia public6,obiceiurilegi valorile locale, dezvoltarca socio-economic6, relaexistente intre elitelepolitice, atitudinileexistente, fiile rolul gi influen{amassmedia,simbolurile culturalegi pozifionarea adversarilor politici. c) Identificareapublicului finti Nici o ideepoliticd nu poateconveniintregii popula,tii, cum nici un asa om politic nu sepoatebucurade popularitatea unaniml intr-o democrafie, deciziile politice se oblin prin negocieriintre majoritateqi diferitele minoritifi. tn fiecare!ari, populafiaesteimpirfit6 in categoriisocialebine delimitate,iar o bunl partea acestei populafiiiqi schimbd destulde greu opiniile politice.Astfel, identificarea publiculuifintd pentruo campanie marketing de trebuies[ fin5 cont de particularitifile diferitelor categorii sociale.Pentru influen,tarea publicului in fintd sepoateproceda doudfeluri:

marketing politi incl o opinie, p partid ftrE sd fie d) Const In markg fals, ci in tennel in marketingul pl dorite, trebuie pl Gregelile cele m formarea unei iry social, de trecut r unui orn politic sr

priorit6,ti, afiniri.tipolitice. de Segmentarea publicului {int5 inseamniadaptarea comunic6riipolitice la diferitelecategoriisociale. Diversificarea permiteo mai bunl abordare mesajului gi o mai mareflexibilitate a marketingului politic. Majoritateasegmentirilorse fac dupd criterii socialebine definite in func,tie educafie, de venit, v6rstd,sex, ocupafieprofesionali, stil de viaf6. Marketingul politic lucreazdcu categorii socialeconstruitegi in func,tie afiniti1i 9i atitudini politice. O campanie de de 32

e) Gestiur Imaginea q panii de marked4 ueazd.inifial. ho! politic qi realitatea I schimbitoare, intc Percepfiaomului g extrem de rapid- .{t numai prima etapf,r cdrora imaginea pol fl pregitira Ideile politio revendicd,structun pot sd impund ca d tradicfie cu propriib efecfua o analizi sd despre situalia exi* intotdeauna pronxlrn campaniei, dar gi ir politic. O altd metod cadrul valorilor cull Comunicarea politid

marketing politic, poate astfel viza, in special, pe cetdfenii care nu qi-au format inc6 o opitri., pe cei care ezit6 sau care au anumite idei 9i simpatii pentru un partid frrd sd fie hotdrAfi sd voteze' d) Construirea unei imagini in marketingul politic, imaginea nu se judecd in termeni de adevdratsau fals, ci in termeni de popularitate, contradiclie, claritate sau confuzie. Imaginea in marketingul politic, esteprin definifie subiectivd.inainte de formarea imaginii dorite, trebuie plecat de la faptul cb existd deja o imagine formatd anterior' Gregelile cele mai frecvente intervin c0nd se ignord acest lucru 9i se crede cd formarearinei imagini politice poate incepe de la 0, frrd sd tind cont de contextul social, de trecut sau de acfiunile adversarilor. Pentru a fi funcfional5, imaginea unui om politic sau a unui progmm politic trebuie sd fie:

e) Gestiunea imaginii Imaginea este eminamentesubiectivd gi, in special in timpul unei campanii de marketing politic intens, ea scapddeseori de sub controlul celor care o 'creaz1inifial. Problema nu se pune numai intre compatibilitatea imaginii omului politic ai realitateapersonalitalii sale,ci qi intre strategiapromovata 9i percep{iile intre influen{a mass-mediagi reacfiile schimbdtoareale publicului. schimb6toare, percepfia omului politic sau a unui program politic este volatilS 9i poate evolua extrem de rapid. Astfel, lansareaunei campanii de marketing politic trebuie sd fie numai prima etapda gestiondrii imaginii politice. lJrmeazd alte etape in cursul cdroraimagineapolitici a candidatului trebuie reevaiuatdpermanent' f) Pregitirea temelor de camPanie Ideile politice ale candidatului, platforma gi originea ideologic6 pe care o revendic6, structura qi priorit[file partidului, adversarii politici qi opinia publicd pot sd impun6 ca obiectiv principal teme de campanie neaqteptatesau in contradicfie cu propriile priorit[fi deja stabilite. Modalitatea cea mai simp16estede a solidd a aqteptdrilor populaliei gi de a fi foarte bine informat efectua o analizd, despre situalia existentd. Un bun consultant in marketing politic va recomanda intotdeauna promovarea temelor care sunt cele mai populare in momentul campaniei, dar gi incadrarea acestor teme in imaginea partidului sau a omului politic. O a1t6metodd estede a integra imaginea partidului qi a omului politic in cadrul vaiorilor culturale gi sociale puternic inrdddcinate (apud Andrei Stoiciu, politicfi. Comunicarea

33

4. Propagandi politicl, marketing (pubticitate)politic(i), politicfl comunicare

Exist5 inci multe confuzii in folosirea celor trei concepte,inkucdt acestea circumscriu acfiuni care se suprapun sau se aseam5nd. Cronologic, oamenii au auzitmai ?nt6ide nofiunea de propagandd,apoi de cea de publicitate, qi mult mai tdrziu de cea de comunicarepoliticd Dacd la prima vedere, publicitatea se referd la promovarea produselor comerciale, iar propagandala cea a ideilor, a oamenilor gi partidelor politic e, ftrd indoiald este mai nimeriti apreciereac6 prima se situeazSla nivelul opliunii, iar cea de-a doua la nivelul modiJicdrilor cultarale. Publicitatea urmdreqtesd ne indrume preferinfa spre un produs sau altul, sd ne determine sd cumpirim ce este mai bun, scopul propagandei este de a ne schimba ideile. Ea urmdreqte sd ne impun6, noi convingeri, aspirafii, pilde de credinfd,care ne vor modifica atitudineagi comportamentul. Propaganda lupti impotriva esenfeiprejudecdfilornoastreqi ideilor venite de-a gata: de aceea se migcd pe un teren greu. S-a constatat cd prejudecdfile grupurilor socialenu pot fi lesne depdqite precum prejudec6fileconsumatorilorin privinfa diverselor produse. Existd totugi qi in materie de consum prejudec6li inddrjite, mai ales la produsele care ,,atenteazil' la obiceiuri gi hadilii gi a cdror acceptare impun modificdri culturale. DimpotrivS, afunci cdnd partide ori candidafi prezintd prognme electorale relativ asemdnStoare,cdnd optiunea pentru persoan[ inlocuiegte op,tiunea pentru idee, fizicul politicianului devine un argumentcomparabil cu cel al culorii unui ambalaj, irafional, ftrA nici o legdtur[ cu subiectul,insb perfect capabil de a-i convinge pe ezitan[i. Obiectivul totalitar al propagandei ar putea pune la indoiali utilitatea acesteia; aspectul comercial al publicitdfli displace oamenilor politici care au senza[iacd li se compune o imagine de marfb. De aceeaeste preferatd" astdzinode ,rcomunicare politicd": cuvdntul ,,comunicars" nu are inc[ aceaconofiunea tafie peiorativd care in final indic[ tehnicile de persuasiune.Iar inceperea folosirii sale sistematicecoincide cu debutul unor noi proceduri ce cuprind noi tehnici gi cunoqtinfepuse tn slujba politicienilor angrenafiin campaniile electorale. Comunicareapolitici include procedurile, normele gi ac,tiunileprin care estefolosit6 qi organizatdinforma,tiapoliticd, A comparacomunicareapoliticS cu o simpl5 propagandl electoralE nu este numai gregit, ci gi complet irelevant pentru infelegerea mersului evenimentelor in domeniul competifiei politice. Ea include toate acfiunile de recrutare de personal, de concepfie, de anchetd, de marcheting politic, de evaluare strategicb, de graficd, de atalizd a peisajului audio-vizual, de calcul financiar etc. ComnnicareapoliticI esteuna dintre modalit5{ile prin carepublicitateain politicl poate fi instituit5 ca practicl social6. Aborddnd specificul comuniclrii 34

politice, in fafr,
moment dat cratici),

spafiu(publict Aga crnu conceptulde marketingul mutd forme, Publicitatea

marketing, dierea factorih

piefelor;
adicd: geneftrree

creafie, pre $i, nu in

r[spuns la nevqlc Crea,tie 5ssslrrlldU in anul 1936, iI prima campanie relafie cu presa

"""*affioTj

politice, in fapt, punem in discufie modul in care o societate valoru;eazdla vn moment dat publicitatea (ca principiu juridic, practicd, norml gi institufie democraticl), precum gi mecanismeleprin care publicitateapoliticd esteconfigutatd ca spafiu(public). Aga cum se construieqteSentru c6 este in plin proces de fundamentare), conceptul de comunicare politicd nu se confund[ nici cu propaganda nici cu marketingui politic. El se suprapuneparfial peste cele dou[, in sensul c5 imprumuti forme, tehnici gi procedee prin care se desftqoari procesele specifice. Publicitatea reprezintl doar una dintre tehnicile marketing-ului. Studiile de marketing, potrivit lui Bernard Midje33,presupun mai mult; ele constau in: studierea factorilor de succes al unui produs; previziuni cu privire la potenfialul etapelor procesului de dezvoltare a unor noi produse, piefelor; descompunerea adicd: generareade idei, testareaprototipului, optimizarcaprototipului in faza de pielei qi planificarea lansirii pe piaf6. crea{ie,pre-testarea $i, nu in ultimul rdnd, comunicarea politicd a existat dintotdeauna ca r6spuns]a nevoile diverselor forme de putere, pe cOndmarketingul politic este o creafie a secolului trecut aflindu-qi punctul de plecare,conform qcolii americane, in anul 1936, in perioada campaniei lui Franklin Delano Roosvelt, consideratd prima campanieelectoraldmodem6, bazatl.pe un plan de obiective qi pe o noud rela{ie cu presa.

33 p. Bernard Midje, op. ciI". 162.

35