Mitul eroului salvator

-Analiza știrilor și a comentariilor on-

line-

Klaus Iohannis, eroul de la Cotroceni

Analiza este interesantă

Nu folosesti analiza de conținut, ci o analiza hermeneutică si comparative

Nota 9
 Prezentarea temei

Tema pe care am ales-o pentru acest proiect vizează măsura în care președintele Klaus Iohannis,
ales în noiembrie 2014, a fost perceput drept un erou salvator al românilor. Este o temă care mi-a
stârnit interesul din mai multe considerente.

În primul rând, sunt interesată de viața politică în general, dat fiind că sunt reporter de
televiziune în domeniul politic. Alegerea președintelui Klaus Iohannis, cotat sub
contracandidatul său în toate sondajele dinaintea scrutinului, a reprezentat, probabil, cel mai
interesant și mai surprinzător moment politic al anului trecut.

În al doilea rând, Klaus Iohannis a devenit, din 2 noimebrie 2014, primul om în stat pentru cel
puțin cinci ani, iar simpatia față de personajul considerat până atunci fără mari șanse la
Cotroceni, a crescut de la o zi la alta. Așadar, un alt motiv care a stat la baza alegerii acestei teme
vizează repercusiunile pe termen lung pe care momentul 2 noiembrie le produce.

Din discuții cu alți colegi de breaslă și cu politicieni, am remarcat faptul că președintele recent
ales este perceput drept inițiatorului unui mod fundamental diferit de a face politică în România.
Chiar și parlamentari din sfera Puterii ( social-democrați, în cea mai mare parte) au admis că
alegerea fostului primar al Sibiului reprezintă succesul unei noi generații de votanți și și-au arătat
respectul pentru reușita liberalului în lupta pentru Cotroceni. Această stare de lucruri m-a
surprins într-o măsură considerabilă, dat fiind ca, de cele mai multe ori, atacurile politice
continuă sau chiar se întețesc după un scrutin. De data aceasta, pare că bună parte din români, de
la oameni simpli, la politicieni de vârf, apreciază activitatea noului președinte și și-au manifestat
dorința de a-l susține în proiectele pe care vrea să le inițieze de la Palatul Cotroceni. Așadar, am
decis să mă aplec asupra acestui subiect, pentru a vedea în ce măsură observațiile mele empirice
își găsesc ecoul în realitatea prezentată în presă și în comentariile consumatorilor de presă on-
line.

Dat fiind că alegerile pentru președinție s-au petrecut în urmă cu puțin timp, există puține
cercetări care să vizeze acest subiect. În plus, și abordarea din perspectivă arhetipală ar
reprezenta o noutate, ceea ce devine o provocare academică pentru mine.
 Informații de background

La începutul anului trecut, confruntarea pentru cea mai înaltă funcție în stat era prevăzută a avea
alți protagoniști decât cei care au ajuns în final să se dueleze. În ianuarie 2014, încă mai exista
Uniunea Social-Liberală ( USL), formată în principal din două mari partide politice: Partidul
Social Democrat și Partidul Național Liberal. USL se bucura de o majoritate covârșitoare în
Parlamentul României, dar și la nivelul administrației publice locale. Candidatul propus de
această uniune era Crin Antonescu, la vremea respectivă președinte al PNL. Victor Ponta era
susținut în continuare pentru funcția de prim-ministru. În doar câteva luni, tabloul s-a schimbat
fundamental. USL s-a desființat în 26 februarie 2014, din cauza unor neînțelegeri referitoare la
numirile în funcții ministeriale. PNL îl propusese pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, pentru a
conduce portofoliul de interne și pentru a fi vicepremier. Social-democrații nu au acceptat, iar
Uniunea s-a rupt. Alegerile europarlamentare au reprezentat un alt moment care a dus la
schimbări majore. Președintele PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia de la șefia formațiunii,
întrucât partidul nu a obținut cel puțin 20% din voturi, așa cum spera liderul liberalilor. În plus,
imediat după scrutin, Crin Antonescu a anunțat alierea cu dușmanii de până atunci, democrat-
liberalii.

Până spre finalul anului, scena politică românească s-a reorganizat rapid, suferind schimbări greu
de anticipat. După o serie de competiții interne, Crin Antonescu a fost scos din prim-planul vieții
politice, locul lui fiind luat de Klaus Iohannis, ce a devenit și prezidențiabilul Alianței Creștin
Liberale, formate din PNL și PDL. De cealaltă parte, social-democrații s-au văzut nevoiți să-l
susțină în lupta pentru Cotroceni pe Victor Ponta, care nu s-a arătat încântat de la început de
această schimbare de roluri.

Campania electorală a surprins într-o măsură considerabilă. Cele două confruntări televizate ale
protagoniștilor au fost savurate de public. Social-demorații au recurs la atacuri diverse la adresa
lui Klaus Iohannis, care vizau viața personală (primarul Sibiului nu are copii) sau averile (are
șase case dintr-un salariu de profesor). Prezidențabilul ACL s-a ferit să arunce cu acuze, însă
parlamentarii liberali, de exemplu, au preluat această sarcină. Au atacat activitatea
contracandidatului, în funcția de premier; au blamat modul prin care s-a lansat candidatura lui
Victor Ponta (mii de oameni strânși pe Arena Națională, chiar de ziua de naștere a prim-
ministrului). În urma campaniei, social-democratul Victor Ponta era considerat câștigătoul
competiției de majoritatea oamenilor (simpli alegători, jurnaliști ori politicieni). Succesul lui a
surprins și a reprezentat începutul unui mod diferit de a percepe instituția prezidențială.
Evenimentele petrecute după ce Klaus Iohannis a ajuns la Cotroceni stau mărturie pentru aceasta,
iar cercetarea de față poate aduce un aport descoperirii măsurii în care președintele a devenit, în
percepția colectivă, eroul salvator al neamului.

Prezentarea obiectivelor cercetării

Ținând cont de elementele de context prezentate mai sus, cercetarea urmărește să descopere dacă
președintele Klaus Iohannis s-a transformat într-un erou salvator al societății, deja defetiste și
refractare la viața politică. Aceasta este, așadar, principala ipoteză, care urmează a fi verificată
prin cercetarea de față. Întrebările care constituie punctul de plecare al demersului academic
sunt:

1. În ce măsură mass-media, prin selectarea informațiilor și modul de abordare, l-a

prezentat pe Klaus Iohannis într-o lumină pozitivă, apropiată de cea a unui erou în
contextul unei vieți politice tulburi și agitate?
2. În ce măsură, consumatorii de mass-media în mediul on-line, prin comentariile pe
care le-au scris, au transmis mesaje care îl plasează pe noul președinte pe un
piedestal, de unde exercită o influență pozitivă asupra celorlalți oameni politici, în
favoarea alegătorilor?

Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, voi avea în vizor două evenimente în care
Klaus Iohannis este protagonist, momente consumate la scrut timp de la alegerea lui în
cea mai înaltă funcție în stat. Acestea sunt următoarele:

1. În timpul campaniei electorale, dar și după ce a devenit președinte al României, Klaus

Iohannis a militat pentru respingerea în Legislativ a legii amnistiei și grațierii, din
așa-numita ”Marțea Neagră”, 10 decembrie 2013. După ce proiectul a fost tergiversat
 un an, în prima ședință a deputaților de după scrutinul prezidențial, s-a votat
respingerea lui definitivă.
2. Președintele Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări la Palatul
Cotroceni, pentru a se lua o decizie în consens referitoare la bugetul Ministerului
Apărării Naționale, în contextul amenințărilor teroriste (cazul Charlie Hebdo, din
Franța) și a instabilității regionale (confruntările continuă în Ucraina). După discuții
care au durat o zi, președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor parlamentare au
semnat un pact, care prevede ca până în 2017, bugetul alocat apărării să ajungă la 2%
din PIB, cuantumul urmând să fie menținut pentru cel puțin zece ani.

Mai ales din perspectiva efectelor pe care le creează, aceste două momente s-au bucurat de o
atenție specială din partea mass-media. Așadar, am decis să-mi verific ipoteza de lucru pornind
de la aceste două evenimente.

Prezentarea literaturii de specialitate

Pentru lucrarea de față mi-au fost utile studiile referitoare la mit și ritual, care m-au ajutat să
descopăr o altă notă în care aș putea citi multe evenimente din viața politică, pe care o analizez
zilnic.

Conform lui Roland Barthes, mitul reprezintă ”o vorbire”, care are diverse forme și semnificații.
(Barthes, 1997, p. 235). În privința scopului pentru care se face apel la mituri, Christopher
Campbell susține în ”Race, Myth and News”, că în acest fel se reduce o parte din complexitățile
și contradicțiile vieții. (Campbell, 1995, p. 16).

Există mai multe tipologii ale miturilor. Eu m-am aplecat asupra mitului eroului salvator,
plecând de la ipoteza că îl pot identifica în analiza mea referitoare la președintele recent ales,
Klaus Iohannis. Mihai Coman susține că ”miturile eroilor arată cum un obstacol pentru umanitate
(monstru, cataclism, lipsa accesului la însemnele civilizației precum focul, tehnicile agrare sau
armele) este depășit prin curajul sau istețimea unui personaj” (Coman, 2008, p. 304). Am
considerat că modul în care presa a reflectat activitatea la Cotroceni a fostului primar al Sibiului
ar putea corespunde, mergând pe scenariul: candidatul fără șanse, mai puțin cunoscut
electoratului, care trebuie să se lupte cu structura puternică a Partidului Social-Democrat (acesta
reprezentând obstacolul), a câștigat scrutinul datorită unor calități personale, transmise
alegătorilor. Vom vedea în ce măsură acest scenariu își găsește ecou în presă și în comentariile
utilizatorilor de știri în mediul on-line.

Chiar dacă nu am supus analizei momentul predării mandatului la Cotroceni, ori alegerile
propriu-zise, țin să precizez doar că acestea s-ar încadra în categoria ritualurilor de trecere în
câmpul puterii, după tipologia prezentată de Mihai Coman, în ”Introducere în antropologia
culturală”. ”Încoronarea unui rege și instalarea în funcție a unui președinte sunt ansambluri
ceremoniale de confirmare: ele reprezintă punctul culminant al unui sistem de evenimente (...)
subliniază dialectica dintre trecut și prezent, ruptură și continuitate, meritele individuale și
valorile sistemului (politic)” (Coman, 2008,p. 266). În plan jurnalistic, astfel de evenimente sunt
”media events”, care ”transformă audiențele în ”parteneri activi”- oamenii se anunță unii pe alții,
se strâng pentru a recepta în comun mesajele mass-media, celebrează evenimentul ca și cum l-ar
trăi in situ, îl comentează și interpretează împreună” (Coman, 2003, p. 60). Fiind surprinzătoare,
neașteptată alegerea lui Klaus Iohannis în cea mai înaltă funcție în stat, oamenii au fost curioși
să-l cunoască pe noul președinte, motiv pentru care cred că predarea mandatului, de exemplu, a
fost un moment-cheie, care reflectă în cea mai mare parte un ”media event”. Aceste explicații
m-au determinat să aleg subiectul cercetării mele.

Corpus

Tema aleasă pentru acest proiect este amplă și ar putea fi analizată printr-o multitudine de
metode de cercetare, apelând la diverse corpusuri. Așadar, prin alegerea corpusului cercetării, am
admis și că lucrarea de față are niște limite evidente, dat fiind că resursele de care dispun sunt
destul de reduse. Așadar, nu-mi propun să abordez subiectul într-o manieră exhaustivă și
complexă, ci, mai degrabă, sper să reușesc să deschid o fereastră pentru viitoare demersuri
academice similare.

Așa cum am arătat și la descrierea întrebărilor, lucrarea de față ia în considerare două planuri:
unul referitor la abordarea jurnaliștilor și unul care îi vizează pe consumatorii de mass-media.
Astfel, pentru prima parte, voi analiza scriitura și abordarea jurnaliștilor, de la trei posturi de
televiziune: Digi 24, pe care îl consider cel mai apropiat de principiul echidistanței, Realitatea
TV, care ar fi mai degrabă pro noul președinte Klaus Iohannis, și Antena 3, pe care o plasez
împotriva fostului primar al Sibiului. În alegerea televiziunilor de analizat, m-am bazat pe
atitudinea lor partinică sau nepartinică din timpul campaniei electorale. Îmi propun să ating eu
însămi, prin această cercetare, obiectivul echilibrului, tocmai prin alegerea a trei posturi care se
poziționează diferit față de președintele Klaus Iohannis. Voi analiza câte un articol de la fiecare
variantă on-line a celor trei televiziuni menționate. Am decis să supun cercetării mediul on-line
din două considerente: în primul rând, este mai ușor de analizat, datorită accesului liber, iar
articolele de pe paginile web ale posturilor sunt mai ample și mai complexe decât cele televizate,
unde există limitări majore cu privire la timpul de emisie; în al doilea rând, analizarea on-line-
ului îmi deschide poarta observării feed-back-ului telespectatorilor, relevat prin comentariile de
la articolele respective, oportunitate pe care nu aș fi avut-o dacă m-aș fi aplecat asupra știrilor de
televiziune.

Așadar, supuse analizei vor fi, în total, șase articole, de la trei televiziuni și comentariile aferente.

Metoda de cercetare

Pentru a-mi atinge obiectivele de cercetare, am ales analiza de conținut, printr-un demers
calitativ și cantitativ. Conform lui Mircea Agrabian, această metodă reprezintă ”o tehnică pentru
colectarea şi organizarea informaţiilor într-un format care le permite cercetătorilor să facă
inferenţe despre caracteristicile şi înţelesul mesajelor (scrise şi orale) şi al artefactelor
comunicării sociale” (Agabrian, 2006, p. 22). David Silverman pune accentul, în definiția pe care
a construit-o, pe specificul investigativ al acestei metode, iar obiectul de analizat este, confom
aceluiași autor, textul „mai cu seamă în câmpul cercetărilor dedicate comunicării de masă”
(Silverman, 2004, p. 142).

Septimiu Chelcea explică cele două posibile abordări ale acestei metode: „se poate spune că
analiza conţinutului reprezintă o modalitate cantitativ-calitativă de studiere a comunicării, dar nu
numai a conţinutului manifest al acesteia, ci şi al celui latent” (Chelcea, 2004, p. 263).
Mircea Agrabian menționează și el faptul că analiza de conținut poate fi folosită, atât calitativ,
cât și cantitativ: „cele două abordări sunt complemetare, astfel că analiza de conţinut poate fi
realizată prin două feluri de date” (Agabrian, 2006, p. 23). Autorul arată că datele cantitative duc
la o analiză statistică, în timp ce cele calitative sunt folosite pentru „înţelegerea semnificaţiilor” (
ibidem). Același autor consideră că dubla posibilitate pe care o oferă analiza de conținut
reprezintă cel mai mare avantaj al acestei metode de cercetare. Tocmai pentru că, în lucrarea de
față, relevante sunt mai degrabă semnificațiile, și nu statisticile, am ales o analiză de conținut
calitativă. Vor exista, totuși, și note cantitative.

Cercetarea propriu-zisă

Voi prezenta cercetarea distinct pe cele două evenimente majore pe care le supun analizei.

1. După un an de tergiversări, parlamentarii au respins legea amnistiei și a grațierii, după ce

Klaus Iohannis le-a indicat acest lucru.

 Ilustrarea subiectului la DIGI 24

În știrea redactată de jurnaliștii de la Digi 24, există câteva elemente care plasează personajul
principal, Klaus Iohannis, într-o aură de erou al scenei politice actuale. De remarcat este că, de
fiecare dată, acestea rămân la nivelul sugestiei, pentru că, prin intermediul lor, se transmit
informații factuale. De exemplu, ”Actuala majoritate a fost de acord cu cererea făcută de Klaus
Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele
comisiei juridice (...)”. Astfel se arată că președintele Klaus Iohannis este cel care a avut
inițiativa, atât de așteptată de votanți, însă această formulare nu aduce cu sine și o judecată de
valoare referitoare la activitatea actualului șef de stat. Un alt enunț care sugerează același lucru
este: ”Victor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea
amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului”. În
plus, jurnaliștii arată că au existat niște cereri pentru respingerea acestei legi, chiar și din lumea
occidentală, în preajma campaniei electorale, însă ele au rămas fără ecou, ceea ce ”i-a
determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta”.
Datorită faptului că se transmit informații relevante pentru subiect, e dificil să-i acuzăm pe
redactorii de la Digi 24 că au creat imaginea unui președinte erou.
În privința comentariilor determinate de acest subiect, remacăm că bună parte din ele transmit
ideea că noul șef de stat ar fi o salvare pentru clasa politică actuală, doar la nivel subliminal, ori
prin poziționarea împotriva celui care a fost contracandidatul său în campanie, Victor Ponta. Din
totalul de 89 de comentarii, doar opt arată direct susținerea și încrederea în cel care a propus
respingerea legii în Parlament. De exemplu, Nana ar spune: ”N am fost deloc confuz cand l am
votat pe Iohannis. Am facut ce trebuia!!!!!! Si da, am sa ies in strada cu altii daca ii pun bete in
roate pt ca omul asta vrea sa faca ceva bun in tara asta!!!!!!”, ori ”"Efectul Johanis"... Nu te
pui cu neamtul.”, scris de cezar borza. Costin Pavel își exprimă încrederea că noul președinte ”ne
va uimi, si nu numai pe noi!...Va face multa lume sa ramana fara replica...Ii va bloca pe multi!”.
Acestea sunt o parte dintre opiniile celor care și-au arătat în mod direct susținerea pentru
președinte, făcând afirmații susceptibile a-l plasa pe șeful statului în poziția de erou în contextul
în care principalul lui contracandidat este blamat.

În cazul comentariilor de la știrea redactată de Digi 24, am remarcat gradul mare de

interactivitate între cei care scriu, dar și tendința de a schimba subiectul discuțiilor, ducându-l în
zonele de interes ale participanților la dialog. Oricum, domeniile deschise erau conectate între
ele, ceea ce denotă interesul aparte al celor care scriu comentarii pentru viața politică în general.

Ca un corolar, am putea spune că cei care redactează comentarii la știrea Digi 24 respectă în
mare măsură linia trasată de postul de televiziune. Totuși, au existat câteva injurii, care au fost
sancționate de alți participanți la discuții, ceea ce arată că aceste comentarii nu trec printr-un
filtru intern al postului de televiziune.

 Ilustrarea subiectului la Antena 3

În ceea ce pivește scriitura redactorilor de la Antena 3, remarc faptul că s-au rezumat la a

prezenta doar faptele petrecute în ziua de 18 noiembrie. Au făcut o singură referire la
președintele Klaus Iohannis, despre care spun că: ”l-a somat pe premierul Victor Ponta, în
cadrul dezbaterilor televizate din campania electorală, să impună convocarea Parlamentului
pentru a respinge definitiv această lege.”. Interesantă este alegerea verbului ”a soma”, întrucât
implică ideea de obligativitate, prin care îl învestesc pe președintele Klaus Iohannis cu o putere
aparte asupra perdantului scrutinului, premierul Victor Ponta.

Știrea de pe Antena3.ro, a suscitat interesul a 21 de comentatori. Nu identific elemente care să

facă apel la mitul eroului salvator. În unele dintre ele, se sugerează că respingerea legii este un
lucru bun, însă nu sunt referiri directe la contribuția pe care șeful statului a avut-o la această
reușită. De exemplu, Red SQ spune: ”decizia a fost luata atit de majoritate cat si de minoritate,
dupa cum se vede. Dar niciodata romanul nu este multumit, de oricare BINE oricat de mic ar
fi...critica, critica, critica, indica cu degetul”.

Mai mult, unii dintre cei care comentează își arată dezacordul față de respingerea legii, dar și față
de Klaus Iohannis, amintind de un scandal din perioada campaniei electorale, referitor la cele
șase case ale candidatului liberal cumpărate, susține fostul primar al Sibiului, din banii de
meditații: ”Sa plateasca Iohannis din meditatii despagubirile din procesele pierdute l CEDO,
cauzate de conditiile din puscarii”( John noman). Și între comentatorii știrii de pe Antena3
există interactvitate, însă mai redusă decât în cazul Digi 24. Dialogul vizează modul în care alte
state au înțeles să abordeze problema imunității parlamentarilor, dar și necesitatea unei legi care
să decongestioneze penitenciarele. Totuși, o bună parte dintre comentarii transmit dezacordul
față de postul de televiziune.

Concluzionând, din punctul de vedere al abordării jurnalistice, Antena 3 a fost echidistantă, cu

amendamentul alegerii verbului ”a soma”, care oricum aravantaja personajul Klaus Iohannis,
contrar așteptărilor mele. Referitor la comentarii, acestea nu au reflectat mitul eroului salvator.
Chiar dacă s-au axat pe comentarii negative la adresa Antenei3, ele nu transmit direct aprecierea
față de președintele Klaus Iohannis.

 Ilustrarea subiectului la RealitateaTV

Abordarea redactorilor de la Realitatea arată tendința de a minimaliza aportul noului șef de stat
în respingerea legii din renumita ”marțea neagră”. După ce prezintă succint faptele petrecute în
ziua cu pricina, textul redă declarația lui Klaus Iohannis, prin care cere Parlamentului
respingerea legii. De asemenea, este citat și premierul Victor Ponta, care are aceeași poziție. În
articol nu se dau indicii referitoare la cel care a avut inițiativa, așadar Klaus Iohannis este plasat
pe picior de egalitate cu premierul în funcție. De asemenea, nu s-a făcut nicio trimitere la
campania electorală, atunci când a reapărut subiectul pe agenda publică.

Știrea a dat naștere a 23 de comentarii, dintre care cinci sunt oferte de muncă, ce nu au nicio
legătură cu subiectul știrii. Doar trei comentarii expimă direct admirația pentru noul președinte.
De exemplu, Victor scrie: ”Deci cu neamtu nu te pui cand e vorba de seriozitate, e dat dra....i:)
Saracii de ei au picat legea cu ochii in lacrimi :)))”, iar Patroi Alexandru spune: ”Uie ca n-a
trecut nici macar o saptamana si se vad efecte ale votului meu:inseamna ca contez:))”. Un alt
comentator atrage atenția asupra faptului că Iohannis nici măcar nu și-a preluat mandatul și deja
a început să facă lucruri utile pentru români. La polul opus este Ciociolina de la rapanduti: ”Era
cred cel mai important lucru de facut: sanatatea pute, invatamantul putrezeste, iar noi mirosim
basini parlamentare ala Johannis.” Prin restul comentariilor se aduc acuze parlamentarilor și
politicienilor în general.

O concluzie a acestei părți a analizei este că din punctul de vedere al scriiturii jurnalistice, toate
cele trei televiziuni au abordat subiectul echidistant în cea mai mare parte. Totuși, cele mai multe
trimiteri indirecte la mitul eroului salvator au fost la Digi 24. Antena 3 a atras atenția doar prin
folosirea unui verb poate prea puternic pentru context, iar Realitatea a evitat complet să
menționeze că inițiativa i-a aparținut președintelui ales, Klaus Iohannis, ceea ce oricum
contravine principiului transmiterii corecte a informațiilor.

În privința comentariilor, analiza mea arată că tot la Digi 24 au apărut cele mai multe mesaje de
susținere pentru fostul primar al Sibiului. Pentru locul al doilea în top s-ar califica RealitateaTV,
iar la Antena 3 au apărut cele mai puține comentarii care fac trimitere la mitul eroului salvator.

2. Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor parlamentare au semnat Pactul pentru

Aramată, care prevede ca până în 2017, bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale să
ajungă la 2% din PIB și să se mențină pentru următorii zece ani. Inițiativa a fost a șefului
statului care a invitat formațiunile politice la consultări, la Cotroceni.

 Ilustrarea subiectului la Digi 24

Postul de televiziune a apelat în varianta on-line la redarea aproape în integralitate a declarațiilor
șefului statului. Nu au oferit elemente de back-ground sau alte poziții ale celor implicați. În
schimb, nu a existat nicio referire directă la Klaus Iohannis ca fiind un erou, pentru că a
determinat liderii partidelor să adopte un pact pentru Apărare. Totuși, prin faptul că a ales să
prezinte doar poziția șefului statului, putem considera că Digi 24 l-a favorizat.

Bună parte din cele 17 comentarii apărute la această știre arată dezmăgirea celor care au scris
referitor la faptul că doar Armata a beneficiat de un astfel de acord politic. A existat și un
comentator care și-a arătat încântarea și speranța că și celelalte domenii vor fi vizate de
consesnul politicienilor: ” Mi-a placut Doamne ajuta si in alte domeniii MULTUMIM”. De
cealaltă parte, Ionut Ungureanu spune: ”Acesta este PACTUL DE COABITARE , semnat de toti
cei aflati la ciolan”. Niciunul dintre cei care au ales să-și prezinte părerile referitor la acest
subiect nu a vizat plasarea președintelui în poziția de erou salvator.

 Ilustrarea subiectului la Antena 3

La Antena 3 observ aceeași redare a declarațiilor șefului statului. Diferența majoră este că
redactorii de la acest post de televiziune au subliniat faptul că inițiativa a fost a lui Klaus
Iohannis: ”Klaus Iohannis a obținut ieri acordul tuturor formațiunilor politice în acest sens.”

Acest articol a suscitat interesul unei singure persoane, care, ironic a arătat ce fel de tehnică
militară va cumpăra România și cum își vor împărți veniturile principalele formațiuni politice.

 Ilustrarea subiectului la Realitatea TV

RealitateaTV a redat în varianta on-line informația semnării pactului, urmată de o scurtă

declarație a șefului statului. Apoi au prezentat si pozițiile partidelor, prin aceasta dovedind
echilibru în redactarea știrii. De remarcat este că lipsește viziunea celei mai mari formațiuni din
țară: Partidul Social Democrat.

Opt comentarii au fost publicate pe acest subiect. Trei dintre ele vizează o problemă tehnică
referitoare la aplicația Realitatea TV, iar unul este un anunț comercial. Celelalte patru comentarii
care au legătură cu subiectul ilustrează defetismul autorilor, neîncrezători că acest pact va
produce efecte benefice. De exemplu, Caun comentator scrie: ”in rromania se cheltuie foarte
multe resurse pe asemenea reuniuni, vorbe, mondenitatzi si apoi totul se rasufla in secunda 2
(...)as prefera sa nu se mai adune, dar sa ne shocheze cu lucrurile bine facute”.

Constat că Pactul pentru Apărare a suscitat interesul a foarte puțini comentatori, indiferent de
televiziunea la care ne raportăm. Mai mult, majoritatea comentariilor au fost negative. Unul
singur a lăudat inițiativa președintelui Klaus Iohannis.

Concluzii

Demersul meu academic a dovedit că ipoteza, care a dat naștere curiozităților mele legate de
modul în care președintele Klaus Iohannis este perceput, prin presă și prin comentariile on-line,
rămâne una legată strict de experiențele mele empirice. Cu toate că, din interacțiunile cu
personaje relevante în sfera politicii, am concluzionat că fostul primar ar Sibiului ar prezenta
toate datele să fie reflectat drept un erou al societății, cercetarea mea nu susține această
perspectivă.

Am descoperit că toate cele trei televiziuni analizate au reușit în cea mai mare parte să atingă
echidistanța, fiecare la un nivel diferit. Deși bănuiam că Digi 24 se va dovedi cea mai
echidistantă, am constatat că, de fapt, este postul care a indus cel mai mult ideea de erou, în
comparație cu celelalte televiziuni supuse analizei. De cealaltă parte, Antena 3, pe care o
suspectam de atitudini contrare acțiunilor președintelui, a respectat normele de redactare ce
trnsformă un text într-unul corect din punct de vedere jurnalistic; iar Realitatea TV pare, mai
degrabă, că sugerează, prin anumite omisiuni, că actuala Putere este de blamat, însă nu se
poziționează explicit nici împotriva, nici de partea social-dempcraților sau a lui Klaus Iohannis.
Trebuie să admit că mă așteptam la un număr mai mare de comentarii în cazul acestor știri,
întrucât sunt unele de impact pe o perioadă îndelungată și reprezintă primele demersuri de la
Cotroceni ale noului șef de stat. Totuși, am constatat că cei care consumă știri în mediul on-line
nu au fost dornici a –și exprima părerile cu privire la cele două subiecte. În plus, ipoteza mea era
că intervențiile oamenilor sunt, în cea mai mare parte, pozitive sau laudative la adresa lui Klaus
Iohannis. Am descoperit, însă, că sunt fie neutre, fie mai cu seamă, pline de acuze la adresa
social-democraților. De asemenea, am remarcat că alegerea fostului primar al Sibiului la
Cotroceni nu a schimbat prea mult starea de spirit defetistă, reflectată în comentariile oamenilor.
Multe dintre părerile expuse on-line au demonstrat că oamenii sunt încă dezamăgiți de viața
politică și suspicioși în privința intențiilor politicienilor.

Am admis încă de la demararea proiectului că această lucrare are limite evidente, deci
concluziile ei nu pot reprezenta un pas spre generalizare. Totuși, rezultatele acestui referat ar
trebui luate în considerare, întrucât dau indicii asupra modului în care presa și comentatorii din
mediul on-line înțeleg să se raporteze la noul șef de stat.

Bibliografie:

Agabrian, Mircea, „Analiza de conţinut”, Iaşi, Polirom, 2006.

Barthes, Roland, ”Mitologii”, Institutul European, Iași, 1997.

Campbell, Christopher, ”Race, Myth and News”, Sage Publications, Londra, 1995.

Chelcea, Septimiu, „Iniţiere în cercetarea sociologică”, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004.

Coman, Mihai, ”Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul”, Editura Polirom, Iași,
2008.

Coman, Mihai, ”Mass-media, mit și ritual. O perspectivă antropologică”, Editura Polirom, Iași,
2003.

Silverman, David , „Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării textului şi

intercaţiunii”, Iaşi, Polirom, 2004.
Webografie:

2014, ”Legea amnistiei și grațierii a fost RESPINSĂ în Camera Deputaţilor”, 18 noiembrie.

Disponibil electronic,
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Legea+amnistiei+si+gratierii+ar+putea+fi
+respinsa+de+Camera+Depu, accesat la 03 februarie, 2014.

2014, ”Legea amnistiei şi graţierii, RESPINSĂ definitiv în plenul Camerei Deputaţilor ”, 18

noiembrie. Disponibil electronic,
http://www.antena3.ro/romania/legea-amnistiei-si-gratierii-respinsa-definitiv-in-plenul-camerei-
deputatilor-274101.html, accesat la 03 februarie, 2014.

2014, ”Legea amnistiei și grațierii a fost RESPINSĂ în Parlament ”, 18 noiembrie. Disponibil

electronic, http://www.realitatea.net/legea-amnistiei-a-fost-respinsa-in-comisia-
juridica_1572993.html, accesat la 03 februarie, 2014.

2015, ”Pactul pentru Apărare a fost semnat. Președintele: Este un acord implicit pentru
dezvoltarea industriei naționale de apărare”, 13 ianuarie. Disponibil electronic,
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Pactul+pentru+Aparare+a+fost+semnat+P
resedintele+Este+un+acord+i, accesat la 04 februarie, 2014.

2015, ”Pactul pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare a fost semnat la Cotroceni”,
13 ianuarie. Disponibil electronic,
http://www.antena3.ro/romania/pactul-pentru-alocarea-a-2-din-pib-pentru-aparare-a-fost-semnat-
la-cotroceni-279626.html, accesat la 04 februarie, 2014.

2015, ”CONSENS pentru APĂRARE. Acordul politic, semnat la Palatul Cotroceni”, 13 ianuarie.
Disponibil electronic,

http://www.realitatea.net/consens-pentru-aparare-acordul-politic-va-fi-semnat-astazi-la-palatul-
cotroceni_1608448.html, accesat la 04 februarie, 2014.