EGALITATEA

DE GEN
 FEMEI
PREȘEDINȚI
 Președinți femei
care și-au încheiat
mandatul
DALIA GRYBAUSKAITĖ, Lituania.
Este născută pe 1 martie
1956, la Vilnius, capitala
țării.
Este expertă în economie și
finanțe.
Primul mandat a început în
iulie 2009 și a câștigat cu
69,1% din voturile valabil
exprimate, marcând o
premieră: cel mai mare
scor obținut în alegerile
prezidențiale din Lituania; a
fost realeasă în 2014. Este
primul președinte lituanian
reales.
A acceptat numai jumătate
din salariul de președinte.
 KOLINDA GRABAR-KITAROVIĆ, Croația
A fost în funcție de președintă a Croației între anii 2015-2020.
Este prima femeie președinte din Croația; prima femeie din Europa
care învinge un candidat în funcție și a doua din lume, după Violeta
Chamorro, Nicaragua.
Este de religie islamică.
În 2016, „Forbes' o clasează pe locul 46 în topul celor mai puternice
100 de femei din lume.
S-a născut pe 28 aprilie 1968, în Rijeka. A crescut în satul Lopača,
unde părinții aveau o fermă și o măcelărie.
Anterior alegerii sale în funcția de președinte, a fost Ambasador în
Canada și Ministru al Afacerilor Externe.
Este căsătorită din 1996 și are o fiică (16 ani) și un fiu (14 ani). Fiica
este campioană națională de juniori la patinaj artistic, sport cu tradiție
în Croația.
Vorbește fluent engleză, spaniolă, portugheză și are cunoștințe
avansate de germană, italiană, franceză.
A devenit celebră în întreaga lume în 2018, cu ocazia Campionatului
Mondial de fotbal de la Moscova.
 MARIE-LOUISE COLEIRO PRECA, Malta
Este născută pe 7 decembrie 1958, în Qormi, Malta.
Mandat prezidențial: 4 aprilie 2014 – 4 aprilie 2019
A devenit a doua femeie președinte din Malta, după Agatha
Barbara, al cărei mandat se încehiase în urmă cu 32 de ani.
A fost aleasă de Parlament, în unanimitate, ceea ce constituie o
premieră pentru Malta.
A studiat Dreptul și a obținut o diplomă de notar public.
Anterior alegerii sale în funcția supremă, a fost Ministru al
Familiei și Solidarității Sociale.
Pe parcursul mandatului, a înființat organisme de politici
publice și cercetare, în interesul copilului, familiei, calității
vieții.
Este inițiatoarea creării Centrului Național pentru Combaterea
și Tratarea Adicțiilor și a Centrului Național de Studiere a
Etnobotanicelor.
Politicile publice promovate aveau ca obiective inclusiv
combaterea excluziunii sociale și a sărăciei! Din populația de
450.000 a Maltei, 22.000 de copii erau susținuți financiar pentru
îmbunătățirea calității vieții și evitarea abandonului școlar.
 SIMONETTA SOMMARUGA, Elveția
 Simonetta Myriam Sommaruga (născută la
14 mai 1960) este un politician elvețian
care a funcționat ca președinte al
Confederației Elvețiene pentru 2020.
Membru al Partidului Social Democrat (SP /
PS), este membru al Consiliului Federal
Elvețian din 2010. Sommaruga a fost șef al
Departamentului Federal pentru Mediu,
Transporturi, Energie și Comunicații din
2019 și anterior a fost șeful
Departamentului Federal de Justiție și
Poliție.
 Simonetta Sommaruga este cea mai
faimoasă pentru că a fost prima femeie
care a servit ca consilier federal elvețian.
De asemenea, a fost vicepreședintă a
Confederației Elvețiene și președintă a
Consiliului elvețian al statelor.
 Femei –
șefi de stat în
exercițiu
 KERSTI KALJULAID, Estonia
 Dacă înainte de alegerea sa ca președinte era
o cvasi-necunoscută, la o săptămână după
alegere, poporul estonian și-a exprimat
susținerea în proporție de 73%.
 S-a născut pe 30 decembrie 1969.
 Mandatul ei a început pe 10 octombrie 2016.
Este prima femeie președinte dar și cel mai
tânăr președinte al Estoniei.
 A fost aleasă de Parlament cu 81 de voturi
pentru și 17 abțineri, după ce câteva înercări
succesive de a alege un președinte dăduseră
greș.
 Este biolog specializat în genetică și pasionat
de ornitologie.
 Ulterior a obținut un MBA în managementul
afacerilor.
 Are doi copii din prima căsătorie și doi din a
doua căsătorie.
 Salome Zurabișvili Georgia
 Salome Zurabișvili este o politiciană și fostă
diplomată georgiană, născută în Franța. În urma
alegerilor prezidențiale din noiembrie 2018,
Zurabișvili a devenit prima femeie președinte din
istoria Georgiei.
 Zurabișvili s-a născut la Paris, după ce părinții ei au
părăsit Georgia în 1921 ca urmare a anexării acesteia
de Uniunea Sovietică. Ea a fost numită în 2003
ambasador al Franței în Georgia, iar un an mai târziu
a devenit ministru de externe în guvernul condus de
Miheil Saakașvili. În calitate de ministru de externe,
Zurabișvili a fost principalul negociator al acordului
de retragere a trupelor militare rusești de pe
teritoriul Georgiei, semnat la 19 mai 2005 cu
ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov.
 În martie 2006 Zurabișvili a fondat partidul politic
Calea Georgiei și a fost lider și președinte de onoare
al partidului până în 2010. La alegerile parlamentare
din octombrie 2016 Zurabișvili a devenit membru
independent al Parlamentului Georgiei. Ulterior, a
candidat, tot ca independent, la alegerile
prezidențiale din noiembrie 2018, unde a câștigat
59% din sufragii.
Katerina Sakellaropoulou, Grecia
 Sakellaropoulou s-a născut la 30 mai 1956 în
Salonic.
 A studiat dreptul la Universitatea Națională și
Capodistriană din Atena și și-a încheiat studiile
postuniversitare în drept public la Universitatea
Paris II.
 La mijlocul anilor '80, ea a fost admisă în
Consiliul de Stat și a fost promovată în funcția de
consilier în anul 2000.
 În octombrie 2015 a fost numită vicepreședinte al
Consiliului de Stat, iar în octombrie 2018 a fost
aleasă în unanimitate în funcția de președinte al
Consiliului.
 Pe 15 ianuarie 2020, premierul elen, Kyriakos
Mitsotakis, a nominalizat-o pentru funcția de
președinte al Republicii Elene, funcție în care a
fost aleasă pe 22 ianuarie 2020, 261 din 300 de
parlamentari votând în favoarea acesteia.
 Sakellaropoulou locuiește cu partenerul ei, Pavlos
Kotsonis, avocat. Are un copil dintr-o căsătorie
anterioară.
 Zuzana Čaputová, Slovacia
 Zuzana Čaputová n. 21 iunie 1973, Bratislava, Cehoslovacia
este o politiciană și activistă slovacă, de profesie avocată.
Candidată din partea partidului extraparlamentar Slovacia
Progresistă, Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale din
30 martie 2019 cu peste 58% din voturi, devenind astfel
prima femeie președinte din istoria Slovaciei. Învestirea ei în
funcție a avut loc în data de 15 iunie 2019.
 Čaputová s-a remarcat în 2016, când a câștigat Premiul
Goldman pentru Mediu, după un proces de 14 ani privind
închiderea unei gropi de gunoi ilegale în orașul ei natal
Pezinok.
 Este o proeuropeană declarată și susține lupta anticorupție.
Aceasta respinge populismul și naționalismul. Čaputová
împărtășește opinii liberale în materie de drepturi LGBT.
Aceasta susține legiferarea parteneriatelor civile și
consideră că adopțiile de către cuplurile gay sunt mai
convenabile decât abandonarea copiilor în orfelinate. Deși se
declară personal împotriva avortului, Čaputová pledează
pentru „dreptul femeii de a lua o decizie”.
 Zuzana Čaputová este într-o relație cu muzicianul, fotograful
și scriitorul Peter Konečný. Din căsătoria anterioară,
Čaputová are două fiice.