Analiză | Fragilizarea democrației.

Extremismul și populismul pe cai mari în Europa.

Riscul AUR pentru România

04 decembrie, 2023

 Andreea Pora

1 decembrie 2023, președintele Klaus Iohannis, premierul

Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la
parada de Ziua Națională.
Distribuie

Soluțiile autoritariste și populiste par din ce în ce mai

atractive pentru un electorat care își pierde încrederea în
democrațiile consolidate. În tot mai multe state europene
astfel de partide au ajuns la putere, iar în România
formațiunea extremistă AUR crește constant. Este
democrația în pericol?

De Sfântul Andrei, ocrotitorul României, George Simion,

liderul AUR, a primit Crucea Șaguniană din partea
Mitropolitului Ardealului, IPS Laurențiu Streza, în semn de
apreciere pentru „promovarea valorilor creștine și a identității
naționale”.

Un gest controversat, pentru că formațiunea condusă de

Simion, considerată de sorginte populistă și extremistă, a
format un așa numit Pol Suveranist.
George Simion, leaderul AUR, primind Crucea Șaguniană de la
Mitropolitul Ardealului.

În schimb, pentru prima oară, președintele Klaus Iohannis a

atras atenția asupra pericolului extremismului, fără să facă
însă o referire explicită la AUR.

Momentul ales pentru o astfel de declarație este unul simbolic:

1 Decembrie, Ziua Națională a României.

„Votul este singurul instrument democratic prin care decidem

viitorul țării noastre. De aceea, este responsabilitatea noastră
să protejăm viitorul națiunii și, totodată, să rămânem vigilenți
în fața curentelor extremiste care, dacă nu suntem suficient
de atenți, pot deveni amenințări reale la adresa principiilor de
bază ale societății noastre și a sistemului nostru de valori”, a
atenționat șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis, recepția de la Palatul Cotroceni, 1
decembrie 2003

Populismul și extremismul pe cai mari în Europa

Ascensiunea AUR, care acum depășește în sondaje 20%,

dublându-și scorul obținut în alegerile din 2020, nu este însă
singulară în lumea occidentală, unde populismul și extremismul
câștigă teren.

În Argentina a fost ales populistul Javier Milei, în Olanda, a

câștigat Geert Wilders, un extremist de dreapta cu discurs
antieuropean și prorus, iar glonțul PIS din Polonia a șuierat pe
la urechea Europei.

Viktor Orban, în Ungaria, duce o campanie care amintește de

regimul Putin, de care se apropie cu pași repezi în timp ce se
distanțează de Uniunea Europeană. Donald Trump crește în
sondaje în pofida fiecărui cap de acuzare care se adaugă unei
lungi liste.

Exemplele ar putea continua cu:

 Suedia- Partidul de extremă-dreapta „Democrații

Suediei”, cu rădăcini neo-fasciste, s-a clasat pe locul doi
în alegerile din 11 septembrie anul acesta,
 Slovacia- alegerile au fost câștigate de prorusul Robert
Fico, care a promis că nu va mai da niciun ajutor Ucrainei.
 Franța- Rassemblement National (partidul de extremă
dreapta condus de Marine Le Pen) este cotat în sondaje
cu scoruri între 30 și 33 %, după ce a obținut, în alegerile
 din iunie 2022, 17,3% din voturi, față de 8,8% în 2017 (89
de mandate, față de 8 cu cinci ani înainte).
 Bulgaria- Partidul de extremă dreaptă Renașterea a
obținut, după alegerile anticipate din 2 octombrie, 10,2%
din voturi, dublu față de procentul obținut în urmă cu un
an (4,9%), în noiembrie 2021.
 Ungaria- în aprilie 2022, premierul Ungariei, Victor
Orbán, reușea, în ciuda așteptărilor, să își sporească
majoritatea din Parlament, de la 49,3% în 2018 pentru
partidul său Fidesz, la 53,1%.

Studiu. AUR, PSD și PMP pe lista partidelor populiste,

extremist și eurosceptice

O analiză a dinamicilor din ultimii 20 de ani, făcută de

cercetători din câteva zeci de universități europene,
publicată pe site-ul popuList , constată că populismul a
ajuns de la 10 la 30%, cu o creștere mai accentuată în
ultimii 15 ani.

În România AUR este menționat de acest studiu ca fiind un

partid populist, de extremă dreaptă și eurosceptic.

„Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid populist

de extremă dreaptă fondat în 2019 și condus de George
Simion. Partidul este iredentist, anti-minoritate, anti-
imigrație, conservator social, anti-LGBTQI+ și eurosceptic”,
potrivit analizei.
Eveniment de lansare a candidaţilor AUR la alegerile
europarlamentare. Arenele Romane din București, 22 iulie
2023

PSD este menționat și el pe lista făcută de cercetătorii

europeni: „a fost populist de frontieră între președinția lui
Victor Ponta (2010) și încarcerarea lui Liviu Dragnea (2019). În
ciuda faptului că este declarat social-democrat, PSD este
naționalist, liberal din punct de vedere economic, conservator
social și și-a exprimat uneori opinii eurosceptice”.

Dintre partidele care mai joacă în prezent un rol pe scena

politică românească mai figurează în studiul menționat și PMP.
### Vezi și... ###

România pașilor pierduți. Marile momente de răscruce ale

ultimelor trei decenii

„Partidul Mișcarea Populară este naționalist, social

conservator, liberal din punct de vedere economic și pro-UE și
a luat poziții anti-imigrație și anti-LGBTQI+”.

Alte partide de pe listă sunt: Partidul Poporului – Dan

Diaconescu, Partidul România Mare (PRM), Partidul România
Unită (PRU), Partidul Socialist al Muncii (PSM), Partidul
Unității Naționale a Românilor (PUNR).

De ce este democrația slăbită

În 1991, anunțul lui Francis Fukuyama, un neohegelian optimist,

despre "sfârșitul istoriei" prin extinderea universală a
democratiei liberale, a fost primit cu scepticism.

După 33 de ani, vedem că nu doar că Fukuyama s-a înșelat, dar

iliberalismul s-a extins periculos în Occident. Mai mult,
exportul democrației, fie ea și distorsionată, în alte culturi, s-
a dovedit imposibil, așa cum bine a intuit Samuel Huntington.
Ultimii 20 de ani, marcați de marea criză economică din 2008-
2010 și mai nou de cele două războaie, Rusia-Ucraina și cel
dintre Israel și Hamas, au făcut ca suveranismele și
naționalismele să câștige teren. Lumea e scindată pe vechile
falii, dar fragilizarea democrației, teoretizată în fel și chip,
este un proces lung, început mai demult, spune pentru Europa
Liberă profesorul universitar și analistul Cristian Pîrvulescu.

„Democrația nu este slăbită de acum, e un proces lung, a

apărut în urma crizei economice din 2008 - care a avut o
importanță mare în scăderea încrederii în democrație în
special pentru acele categorii sociale care aveau nevoie de
politici sociale, care au devenit din ce în ce mai puțin valabile.

Frustrarea clasei mijlocii explică de ce au crescut foarte mult

în ultimii 15 ani populiștii, extremiștii de stânga și de dreapta”.

Explicațiile acestei frustrări sunt multe, de la

nemulțumirile legate de prioritățile Uniunii Europene privind
ecologismul, care îi sperie pe mulți, în frunte cu fermierii,
șoferii de tiruri și taximetre, până la scăderea nivelului de
trai, pe fondul crizei energetice.

### Vezi și... ###

Țară în service | Idealurile pierdute ale Revoluției

Și, deloc de neglijat, oamenii nu se mai regăsesc în oferta
politică a partidelor tradiționale, nu mai au încredere în
competența și bunele intenții ale guvernanaților din
democrațiile consolidate.

Prezența slabă la vot, balon de oxigen pentru liderii

nedemocratici

„Dacă ar exista un popor de zei, s-ar guverna democratic”

spunea Rousseau în „Contractul social”. Dar cum nu există,
sarcina rămâne tot în seama oamenilor, iar democrația, atrage
atenția filosoful, este forma de guvernământ care tinde, mai
mult ca oricare alta, să-și shimbe continuu forma. De aceea
„ cetățeanul trebuie să se înarmeze cu forță și statornicie”, să
dea dovadă de „vigilență și curaj” pentru a menține
democrația.

Două secole mai târziu, cețățenii par însă a percepe

democrația ca pe un dat, lucru care se vede cel mai bine în
participarea la vot.

Prezența scăzută la vot facilitează accesul la putere a unor

lideri nedemocratici în fibra lor, spune pentru Europa Liberă
profesorul universitar și analistul Raluca Alexandrescu.

„Avem o scădere generală, observată în literatura de

specialitate, a prezenței la vot în statele europene și asta
suscită îngrijorări la fel de mari precum accesul la putere a
unor lideri nedemocratici în fibra lor. Pentru a avea un
regim democratic, trebuie să se producă o întâlnire între
două părți, cetățenii și viitorii administratori ai puterii
politice.

Nu este un dezastru, democrația nu s-a prăbușit, este

doar o nemulțumire generala”.
Cristian Pîrvulescu, profesor universitar la Facultatea de
Științe Politice din București

Or, sentimentul general care se degajă, și nu de acum, ci de

vreo 20 de ani, este că în Europa începe să se simtă tot mai
mult nevoia unei renovări a sistemului democrației
reprezentative”, spune Raluca Alexandrescu.

Deși au fost făcute multe reforme în cadrul UE, senzația este

că rămâne ruptă de realitățile tărilor, că este un gigant
birocratic care uită de cele mai multe ori de ce este acolo și că
„a devenit o birocrație care este autosuficientă și
autoreproductivă, ceea ce este cel mai mare păcat”, explică
Raluca Alexandrescu.

La fel se întâmplă și în state cu democrații consolidate, unde

se produce o ruptură între agenda cetăteanului și cea a
guvernelor.

„Democrația ajunge să satisfacă doar elitele și atunci

populiștii de toate felurile și de toate tendințele încearcă să
stimuleze reacția „poporului”, spune pentru Europa Liberă
profesorul universitar și analistul Cristian Pîrvulescu.

Conflictele dau apă la moara extremiștilor

Nemulțumirea este accentuată de perioada tulbure pe care o
traversează lumea- cele două conflicte având o puternică
vocație clivantă.

Raluca Alexandrescu este de părere că războiul palestinian

divizează mai mult decât cel din Ucraina și are potențialul de a
favoriza alegerea unor lideri populiști.

„Chestiunea palestiniană este mai complicată, dă apă la moară

extremiștilor și de stânga, și de dreapta, care sunt mulțumiți
că li se pune pe tavă un pretext de a relansa campania
antimigraționistă. Lucrurile au un potențial de a favoriza
alegerea unor partide și lideri care culeg emoțiile și diviziunile
cetățenilor”.
Liderul AUR, George Simion, a organizat un protest împotriva
restricțiilor din timpul pandemiei de Covid, octombrie 2021,
București

Cert este că situația tulbure și conflictuală din ultimii ani

aduce temeri suplimentare, perturbă și mai mult reperele,
proiecțiile, acțiunile unor lideri.

Ascensiunea AUR și democrația neconsolidată

AUR a început de mult timp campania electorală, dar în ultima

perioadă aceasta pare că a intrat în linie dreaptă: a format
„polul suveranist” și și-a lansat deja primii fluturași electorali
și un ziar de propagandă.

Fluturașii au umplut cutiile poștale cu promisiunea că AUR va

„apăra România și firmele românești”, va introduce o taxare
corectă și va da mai mulți bani salariaților și pensionarilor.

În mod evident, mesajele AUR apasă pe pedala nivelului de trai

și pe amenințarea reprezentată de „străini” și dușmani care
duc o politică anti-românească.
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) lansează lista de
candidaţi la alegerile europarlamentare din 2024, la Arenele
Romane din București, 22 iulie 2023.

Pericolul reprezentat de acest partid extremist este mai mare

în România decât în alte state, explică pentru Europa Liberă
profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu, și rezidă în
lipsa unei democrații consolidate.

„În România situația poate să basculeze mult mai repede decât

în Olanda, de exemplu, pentru simplul motiv că noi nu avem o
societate democratică. Pentru că democrația nu este doar o
formă de organizare politică, ea ține și de starea de spirit a
populației, care în România nu este foarte democratică. Nu e
neapărat legată de criza economică, ci de lipsa tradiției
democratice”.
Cred că extremismul, ca și democrația, ține de cultura politică,
de valorile pe care oamenii le susțin, care sunt transmise prin
familie, prin școală.
Profesorul Universitar Cristian Pîrvulescu

În plus, mai spune Cristian Pîrvulescu, numărul celor frustați și

care asociază democrația cu corupția, mergând astfel pe linia
lui Putin, este mai mare decât în statele occidentale.

Cu toate acestea, numărul celor care se arată dispuși să

voteze un partid extremist- populist nu depășește o tremie din
electorat (celor 20% ale AUR li se adaugă și cele 4,5% ale
SOS, partidul Dianei Șoșoacă), ceea ce înscrie România în
tendința generală.

Lipsa unei alternative democratice viabile

Dincolo însă de înscrierea în tendița generală din Europa de

creștere a populismului, suveranismului și extremismului, în
România se adaugă și faptul că sistemul politic nu este capabil
să producă alternative credibile la actualul establishment
politic, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar
Raluca Alexandrescu.

„Este o mare problemă a democrației că sistemul politic

românesc nu generează formațiuni politice credibile
alternative la establishmentul existent și care să nu cadă
după prima rundă de succese în alegeri, așa cum s-a
întâmplat cu USR”.
Absența unei alternative reale care să mobilizeze un electorat
care altfel fie va sta acasă, fie se va duce să voteze AUR,
într-un vot protestatar, fragilizează suplimentar democrația,
și așa neconsolidată.

Faptul că partidele-sistem se complac în a avea un electorat

stabil format din clientelă favorizează extremismul, care
poate câștiga pe un electorat de opinie care este furios,
protestatar.

„George Simion reușește mai bine să organizeze acest

electorat. A reușit să reunească niște partide care nu au nimic
în comun între ele, dar e un compromis făcut pentru a urmări
anumite obiective legate de cariera lui politică. Are nevoie de
o trambulină”, spune pentru Europa Liberă profesorul
universitar și analistul Cristian Pîrvulescu.

În ce direcție să mai privească electoratul? Este întrebarea

pe care o pune Raluca Alexandrescu în contextul în care
instituția prezidențială s- a decredibilizat chiar dacă în alt
sens decât în ultimul mandat al fostului președinte Traian
Băsescu, parlamentul este și el decredibilizat (are 17, 4%
încredere în ultimul sondaj INCSOP), la fel și guvernul dat de
coaliția PSD-PNL ( 19,4%).

Merită reamintit că un astfel de context intern a favorizat în

anul 2000 ascensiunea Partidului România Mare (PRM) condus
de liderul extremist Corneliu Vadim Tudor. În situația unei
prezențe scăzute la vor, scenariul se poate repeta.
Președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, liderul
PNL Nicolae Liucă și Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei.