Nostalgia post-comunistă în România

lui 2018: Anumite dovezi empirice

Malița Natanael
Științe Politice, anul II

Cuvinte cheie: România, post-comunism, nostalgie, memorii,

identitate

Introducere
La finele anului 2018, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului și
pe ultima sută de metri până la preluarea rotativă a președenției Consiliului
Uniunii Europene, România încă nu și-a definit traiectoria social-politică, astfel
asistăm la o continuă creștere a neîncrederii populației în instutituțiile statului,
datorată, în opinea publică, lipsei de profesionalism a reprezentaților. Astfel
sentimentul de incertitudine se intesifică și se materializează prin dispreț, iar în
rândul persoanelor vârstnice deseori prin regret și nostalgie, fenomen studiat în
prealabil și constatat de către mine pe bază empirică. Temei pentru care am ales
să cercetez acest fenomen în scopul explicării într-o mare măsură a acestuia.
Acest articol abordează întrebări precum: Ce este nostalgia comunistă în
România? Cine arată nostalgia pentru trecutul comunist? De ce nostalgia pentru
comunism apare în România?

1. Nostalgia comunistă în România

După aproape treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, oamenii din
Europa de est continuă să aprobe căderea sistemului comunist. Totuși, un studiu
din 2009 al institutului american Pew Research Centre arată că multe persoane
din aceste țări spun că era mai bine in comunism. Chiar dacă oamenii din aceste
zone susțin economia de piață liberă și sistemul pluripartid există in continuare
o nostalgie considerabilă după vechiul regim, în unele țări mai mult ca în altele.

1
În plus, există o opinie conform căreia clasa business și conducătorii politici ar
fi beneficiat mai mult decât oamenii de rând de colapsul comunismului .1
1.1 Studii anterioare și interpretări
România este martoră la o creștere a nostalgiei după regimul sau ideologia
anterioară. Nostalgia comunistă este prezentă in domenii diverse. De exemplu,
câțiva scriitori au fost acuzați că arătau în scrierele lor nostalgie după
comunism.2 Alții au ales să scrie despre nostalgia comunistă.3 Deseori
politicienii adoptă discursuri împotriva fenomenului, în timp ce alții arată
nostalgie după comunism.4 Mai mult decât atât, nostalgia comunistă, conform
multor sondaje de opinie, este prezentă în rândul oamenilor de rând. În România
nostalgia comunistă este un fenomen social în curs de dezvoltare, bine cunoscut,
dar în același timp puțin cercetat.
Cu toate acestea, în ciuda lipsei cercetărilor științifice pe această temă, în
România, termenul "nostalgia comunistă" este folosit în mare măsură de către
oamenii de știință, scriitori, jurnaliști, sociologi sau chiar de oamenii obișnuiți.
Sensul său este într-o oarecare măsură luat în considerare. Astfel, "nostalgia
comunistă" este adesea asociată "cu atașamentul oamenilor față de principiile
socialiste diferite" și cu "justiția socialistă socială" și pare să provină dintr-un
"comunism rezidual" 5. Preocuparea pentru a vedea, într-o societate, cum se

1
The Pew Global Project Attitudes, Two decades after the Wall's fall. End of communism cheered, but
now with more reservations, http://www.pewglobal.org/2009/11/02/end-of-communism-cheered-but-now-
with-more-reservations/ (accesat în 2 noiembrie, 2018 ). Sondajul a fost efectuat în august-septembrie 2009 în
Marea Britanie, Franța, SUA, Italia, Spania și în nouă dintre fostele țări europene socialiste: Bulgaria, Republica
Cehă, Germania, Ungaria, Lituania, Polonia, Rusia, Slovacia și Ucraina. Prin urmare, România nu a fost inclusă
în studiu.
2Vezi, scrierile Ninei Cassian, Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican,
Vorbind: dialog în trei (Cluj-Napoca: Limes, 2004), 137-138
3
Dan Lungu, Sunt o babă comunistă (Iasi: Polirom, 2007)

4 De exemplu, în mai 2004, președintele României, Ion Iliescu, a remarcat rolul pozitiv al
comunismului în dezvoltarea satului românesc: "Acest regim [comunist] a însemnat o șansă
pentru satul românesc. Școlile au fost deschise în mediul rural pentru copiii țăranilor; de
asemenea, a fost asigurată prezența medicală; copiii săraci au avut acces la educație. Înainte
de război, o treime din populație era analfabetă și trăia în mediul rural ... Astăzi [2004] ajutăm
la degradarea a ceea ce s-a făcut înainte de 1989: bibliotecile sunt închise, iar copiii săraci nu
au acces la educație în același grad ... Vezi Irinel Rădulescu, "Președintele Iliescu a deplâns
degradarea satului comunist", Adevărul, 19 mai 2004
5 Septimiu Chelcea definește "justiția socialistă socială" drept "aprecierea pozitivă a

principiilor egalității în distribuția resurselor și intervenția statului în economie".

"Comunismul rezidual" este definit ca "aprecierea pozitivă a principiilor comuniste atunci
când comunismul nu mai este o ideologie unică și o forță lider în România". Vezi Septimiu
2
poziţionează oamenii faţă de aceste două tipuri de principii a fost de mare
interes pentru specialiştii din domeniu, iar studii în acest sens au fost realizate
atât la nivel mondial, cât şi în România. Astfel, în anul 2000, în revista
Sociologie Românească, Septimiu Chelcea publica un studiu bazat pe o analiză
secundară a unor date CURS din 1999.6 În acest studiu, S. Chelcea prezenta
situaţia din România a acelui moment (1999), comparativ cu situaţia la nivel
internaţional, cu referire la orientarea de drepata sau de stânga a oamenilor. La
momentul respectiv (1999), populaţia de peste 18 ani a României era ataşată de
principiile socialiste într-o proporţie de aproape două ori mai mare (80%) decât
populaţia din ţările capitaliste dezvoltate - 38%-57% (SUA, Marea Britanie,
Germania, la nivelul anului 1991) şi de aproape 1,5 ori mai mare decât populaţia
din unele ţări foste comuniste - 50%-78%, la nivelul anului 1996 (Bulgaria,
Cehoslovacia, Rusia, Ungaria). Aceleaşi studii internaţionale arătau că, la
nivelul anului 1996, majoritatea populaţiei (65%) din ţările capitaliste aprecia ca
legitimă intervenţia pieţei, nu a statului pentru "a da fiecăruia o şansă
corectă". Chelcea a interpretat aceste răspunsuri ca „nostalgie comunistă”.7
Chelcea a concluzionat că oamenii mai puțin educați, femeile, muncitorii, țăranii
sau bătrânii simt nostalgia comunistă, în timp ce printre „intelectuali” aceste
tendințe earau mai rare.8 Această concluzie însă ne spune doar cine a hrănit acest
fenomen, dar nu și de ce acești oameni erau nostalgici. Cu toate aceastea putem
presupune că cei cu nivel scăzut de educație cunosc mai puțin despre comunism
și despre caracteristicile sale. Bătrânii pe de altă parte au o mentalita comunistă.
Comunismul era unicul regim politic pe care îl cunoscuseră.
Un studiu științific axat pe nostalgia comunistă a oamenilor este important din
diferite motive. În primul rând, nostalgia comunistă de astăzi este unul dintre
modurile prin care societatea românească se leagă de trecutul recent. Studierea
nostalgiei comuniste a românilor contribuie la înțelegerea relației dintre oameni
și trecut. În al doilea rând această relație ne arată nu numai cine sau ce este
societatea, dar cel mai important încotro se îndreaptă. În general, se acceptă

Chelcea, "Justiția socială socialistă și comunismul rezidual în România după un deceniu de

tranziție. O analiză secundară ", Sociologie Românească, Nr. 1 (2000): 125-141,
https://jurnalul.antena3.ro/galerie/special-jurnalul/romanii-nu-regreta-comunismul-
18382237.html
(accesat 1 noiembrie, 2018)
6 Septimiu Chelcea, Justiţia socialistă şi comunismul rezidual în România după un deceniu de

tranziţie. O analiză secundară, Sociologie Românească, 2000, vol. 1, p. 125-141.

https://jurnalul.antena3.ro/galerie/special-jurnalul/romanii-nu-regreta-comunismul-
18382237.html(accesat 1 noiembrie, 2018)
7 Ibid., p. 129, 130, 131
8 Ibid., 125-141

3
ideea că nostagia comunistă ar avea doar influențe negative asupra dezvoltării
viitoare a societății. Dacă românii își amintesc trecutul comunist cu o nostalgie
crescândă, dacă nostalgia este instrumnetul prin care românii își accesează
trecutul comunist dureros și recent, ea va întârzia procesul democratizării.9

Grafic cu rezultatele obținute în urma studiului bazat pe o analiză secundară a

unor date CURS din 1999 de către Septimiu Chelcea
1.2 Metodologie
Prezentul studiu este bazat pe o cercetare proprie, un sondaj de
opinie(chestionar) și căteva interviuri in familie cu scopul de a aduce o

9Potrivit indicelui democratic „The Economist Intelligence Unit's Democracy Index 2017”
România a înregistrat un total de 6.44, pe o scară de la 0 la 10, un punctaj descendet față de
2008 (7.06), plasând România pe rubrica de flawed democracies.
https://infographics.economist.com/2018/DemocracyIndex/ (accesat în 4 noiembrie 2018)
4
explicație pentru nostalgia comunistă a românilor. Cercetarea a fost efectuată in
toamna lui 2018 pe o --- de persoane.
Datele au fost colectate prin intermediul chestionarului, care a inclus doar
măsuri cantitative(întrebări cu alegeri de răspuns sugerate). Chetionarul a fost
fie înmânat fie completat de mine prin intermediul telefonului sau trimis prin
mail și primit înapoi cu răspunsurile de rigoare. Pentru colectarea datelor față în
față, respondenții au fost intervievați personal, în casa lor și la telefon.
Tiparul folosit in exercițiul culegerii de date (chestionarul)
poartă următoarea formă:

5
6
7
Structura interviurilor poartă următoarea formă:
1.De ce în România anului 2018 sunt oameni convinși că în comunism era mai
bine?
Miturile comunismului:
2.Ce părere aveți despre ideologia comunistă care prevedea ca munca să ocupe
un loc de cinste?
3.Dar că toată lumea avea o locuință?
4.Ce părere aveți despre cultul personalității, al lui Ceaușescu în primul rând și
apoi al Elenei, care din absolventă de patru clase se face academiciană...
5. Se cunoaște faptul că în anii 80 rețeaua de informatori era bine structurată și
organizată, va afectat considerabil această sistare a exprimării libere?