Universitatea din Craiova

Facultatea de Stiinte Sociale

Implozia comunismului si destramarea

Pactului de la Varsovia

Specializarea:
Relatii internationale si studii europene

Student : Ignat Delia

Prof.coord: Lector univ. doctor Mihai Ghitulescu

2018
Cuprins:
I. Ce este comunismul?...................................................................... pag 3
1.1 Cine a creat comunismul?.............................................................pag 3
1.2 Ce însemna “omul nou “în comunism ?.......................................pag 5
1.3 Conducători și lideri ideologi ai regimului comunist………….pag 10
II. Evoluția comunismului
2.1 Începuturile comunismului la nivel global
2.2 Impunerea comunismului în țările Est Europene (caz particular România)
2.3 Societatea românească în perioada comunistă
III.Decăderea comunismului
3.1 Căderea regimului comunist
3.2 Etapele dezintegrării comunismului
3.3 Destrămarea Pactului de la Varșovia

2
 I.Ce este comunismul?
1.1 Cine a creat comunismul?
Este întrebarea ce macină multe minți născute în perioada anilor
de după 1989. Aș putea să vorbesc despre comunism din postura
omului care încă trăiește urmările nefaste ale acelei perioade. Co-
munismul a fost și este încă un “cancer” în trupul Europei de est .
Comunismul este o doctrină ce a fost aplicată după cel de-al doi-
lea Război Mondial,în toate țările aflate sub influența URSS. În
acest context, Europa de Est, a fost și va fi mereu în atenția tuturor
analiștilor politici și istoricilor , datorită evenimentelor nefaste la
care a fost martor, având pentru totdeauna un trecut marcat de o
“pată neagră” ce reprezintă comunismul.
Putem spune că ,din punct de vedere teoretic,termenul de co-
munism poate defini mai multe noțiuni ,mai multe semnificații
,atât de natură istorică ,cât și de natură sentimentală.
Din punct de vedere istoric,comunismul a însemnat o ideologie în
care nu exista stat de drept, clase sociale sau proprietate privată
,care promova tot ceea ce însemna o clasă socială în care indivizii
erau egali între ei ,în care nu exista liberul aribitru și în care drep-
turile nu mai aveau nicio însemnătate.
Un regim politic comunist ,este un regim politic totalitar ,in-
diferent de titulatura sa. Fie că este “republica populară”, după
cum putem vedea și în ziua de azi una dintre cele mai mari puteri
ale lumii,și anume China, fie că este o “republică populară
democrată”, și anume Coreea de Nord, statul este atotputernic ,
sub conducerea unui partid unic , și prin dreptul cetățenilor de a se
“bucura “ de proprietățile colective ale statului.
Originile comunismului implementat după 1945,își au rădăcinile
mult mai devreme din punct de vedere istoric.
Fondată în 1836 sub numele de Liga celor drepți, Liga co-
muniștilor , a fost o organizație de tip comunist-creștină , al cărei
membru Karl 1Marx, ce va deveni ulterior unul dintre teoreticienii
socialismului științific, a transformat organizația din una creștină ,
prin Manifestul comunist,
într-una atee , materialistă, care explică faptul că fără violența rev-
oluțiilor , nu se poate da jos ordinea socială tradițională și deci sis-
temul capitalist nu poate fi schimbat. Pentru teoretician, ,religia și

1.Karl Marx si Friedrich Engels ,Manifestul comunist ,in pagina http://ro.wikipedia.org/wiki/Manifestul-co-

munist
3
orice aparține acesteia este” un drog pentru a amorți poporul “.
Marx a scos în evidență și a arătat modul prin care religiile
domină popoarele , economic și social.
Principalele schmbări pe care le prevede Manifestul Partidului
Comunist sunt :
“1. Exproprierea proprietății funciare și întrebuințarea rentei fun-
ciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.
2. Impozit cu puternic caracter progresiv.
3. Desființarea dreptului de moștenire.
4. Confiscarea proprietății tuturor emigranților și rebelilor.
5. Centralizarea creditului în mâinile statului cu ajutorul unei
bănci naționale cu capital de stat și cu monopol exclusiv.
6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.
7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producție,
desțelenirea și ameliorarea pămînturilor după un plan general.
8. Egală obligativitate a muncii pentru toți, organizarea de armate
industriale, îndeosebi pentru agricultură.
9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca
scop înlăturarea treptată a opoziției dintre sat și oraș.
10. Învățămînt public gratuit pentru toți copiii. Interzicerea muncii
în fabrici a copiilor, sub actuală ei formă. Îmbinarea educației cu
producția material.”[1]
Ulteror s-a dezvoltat termenul de Marxism un termen poliseman-
tic , ce definea pe de o parte , noțiunile teoretice , pe de altă parte ,
corpuri de idei ample și contradictorii . Karl Marx , filozoful ger-
man de origine evreiască , a avut o mare curiozitate în privința
minții umane și a manipulării acesteia.
Continuând să ne referim la comunism , putem folosi termenul de
controversat atunci când vorbim despre perioada comunistă ,
reușind să se extindă atât geografic cât și istoric respectiv ideo-
logic , de la vest la est, prinzându-și rădăcinile în zona mai săracă
, estul , prin gândirea și percepția indivizilor .
Ceea ce s-a vrut a fi un stil de viață benefic pentru popor, a
devenit mai târziu un instrument de tortură , ucidere și manipulare
în masă.
După terminarea celui de-al doilea război mondial, Europa a
suferit un mare dezechilibru psiho-social , dar și politic.
4
La 24 mai 1945 , după anunțarea de facto a victoriei, Stalin , ține
un discurs în care sărbătorește succesul țării sale și arată faptul că
fără URSS nimic nu ar mai fi fost posibil.
“În 1945 , Stalin își elaborează propria concepție cu privire la o
politică națională bazată pe trei piloni: represiunea naționalismului
care fusese favorizat de război ; regruparea sovietică în jurul Rus-
iei ; o încadrare politică riguroasă a popoarelor care anulează
compromisul anterior.” [2]
Stalin dorea să puncteze faptul că țările părtașe războiului, și-au
pierdut naționalismul și iubirea de sine ,în momentul în care au
fost de acord să își unească puterile cu celelalte state beligerante ,
ceea ce URSS , nu a pierdut niciodată. În discursul său, Stalin uită
de faptul că orice națiune este caracterizată de diferențele dintre
indivizi , și aici ne referim la diferențe de clasă, ceea ce îl face să
considere națiunea un tot unitar .
Reinstaurarea ordinii mondiale de după război, este pusă sub sem-
nul întrebării de către popoarele țărilor peste care “palma roșie”
începe să își pună amprenta .
Tot mai multe state încep să fie înghițite de U.R.S.S., tot mai
mulți partizani ai comunismului răsar ca din neant , tot mai multă
propagandă începe să își facă simțită prezență mai ales în țările
Europei Centrale și de Est.
În acest context, a avut loc asimilarea acestor zone, devenind
parte integrantă a Imperiului ideologic stalinist, reprezentat de”
Colosul Roșu” sovietic.
1.2 Ce înseamnă “omul nou” în comunism ?
Comuniștii au luptat în toți acești ani să creeze modelul de tip so-
vietic ,al “omului nou”. Acesta avea rolul de a înlătura tot răul din
lume , și de a purifica societatea ce se dorea a fi create, de “ele-
mentele distructive” existente, din vechea orânduire, identificate
prin sintagma întâlnită foarte des și în România și anume
“dușmanii poporului “. Pilonii pe care ar fi trebuit structurată nouă
societate utopică, erau reprezentați de elemente ale societății cu “
origine sănătoasă”.
Această “origine sănătoasă” presupunea răsturnarea sistemului de
valori existent până la schimbarea ideologică amintită, distrugerea
elitei conducătoare și a societății în general.

5
Burghezia și marea masă a personalităților marcante ce aparțineau
fostului regim , se făceau, în opinia partizanilor noului regim, re-
sponsabili de toate relele , atât în România ca singularitate, cât și
la nivel European.
Astfel, noii conducători au început reeducarea minții umane,prin
manipulare și inocularea ideilor ce se voiau a fi “cele mai potriv-
ite” pentru popor.
Tiparul “omului nou” comunist ,a fost mai întâi o preocupare con-
stantă, devenind mai apoi o adevărată obsesie.
Ca de altfel toate regimurile totalitare , și comunismul a scos la
iveală ca principală preocupare crearea “omului nou” , deoarece
el, ca ideal, însemna aservire totală în fața ideilor conducătorilor
.Deoarece noul regim,urmărea controlul unilateral al întregii so-
cietăți, toți economiștii,inginerii sau chiar șefii de întreprinderi ,au
fost lăsați în continuare în posturile lor ,din lipsă de personal calif-
icat, însă după ce nu au mai fost utili comuniștilor ,acestia s-au
debarasat de ei ,aruncându-i în închisorile Gulagului , cu tot felul
de acuze ,în cele mai multe cazuri imaginare.
De obicei, lagărele erau situate în zone greu accesibile ,cu temper-
aturi scăzute , aproape de nesuportat. De aceea ,de cele mai multe
ori ,se găseau în Siberia ,unde condițiile de muncă erau epuizante
,iar hrana abia reușea să le asigure deținuților un minim de sub-
zistență. Gulagul , la fel ca Holocaustul, au devenit în unele zone
ale Europei , subiecte tabu. Rețeaua de lagăre a sistemului sovietic
de “strivire” a identității și a minții umane , a devenit încet , încet
o colonie de oameni , ce își duceau viața cu greu . Se adunaseră
atât de mulți deținuți în lagăre, că practic se crease un stat în stat,
în cadrul țării, și nu mai era doar un sistem de închisori.
Lagărul de concentrare a fost inventat la sfârşitul secolului al
XIX-lea de către armata engleză în timpul războiului împotriva
burilor şi de către armata spaniolă cu prilejul insurecţiei cubaneze.
El desemna un loc închis, neacoperit, unde erau îngrămădiţi
prizonierii în condiţii mizerabile.
“De regulă , cei care ajungeau în Gulag aveau de ispășit pedepse
lungi (mulți primiseră între 10 și 25 de ani ) și , oricum , în mod
frecvent , după ce-și ispășeau aceste pedepse , din motive de
nimeni știute, sentința li se prelungea.” [3] .
Asta înseamna crearea “omului nou” ,modificarea mintală și
eliminarea obstacolelor ce puteau duce la nerealizarea idealurilor
comuniste . Lagărele erau cel mai la îndemână mod de a supune
pornirile de împotrivire ale eventualilor “reacționari” .
6
 Perioada comunistă a fost una nefastă,”omul nou” s-a dovedit a fi
un robot, un prototip mecanizat al unei minți bolnave. Datorită
penuriei materiale și spectrului deportărilor în Gulag, oamenii au
început încet , încet să renunțe la tot, ajungând să moară de foame
în casele lor, fără a mai fi nevoie să fie închiși în închisoare.
Procesul de constrângere a populației era exercitată de către
regim, până și în salarizarea personalului uzinelor, lipsa pro-
duselor în magazine, cozile la alimentare ,condițiile de muncă
din unele șantiere , dar și metodele de pedepsire pe care miliția le
aplica oamenilor în momentul producerii unei fapte ce ar fi lezat
moral “fațada” partidului .
Ca exemplu pentru cele spuse mai sus am putea face referire la
situația “omului nou “ creat în România între anii 1945 și
1989.Orașele mari au început să ia amploare , cozi peste cozi ,uz-
ine peste uzine. Poporul era “fericit” sau poate entuziast că “avea
de toate”, ori că “avea bani cât să îi ajungă o viață”. Dar de ce?
Poate pentru că salariile erau mari , dar nu se putea cumpăra
nimic. Magazinele erau goale , iar când se umpleau, oamenii se
îngrămădeau , se călcau în picioare sau stăteau pe rânduri intermi-
nabile până să ajungă să își cumpere rația de pâine la care aveau
dreptul pe zi.2
Decretul anti-avort al lui Ceaușescu
Decretul care a pus bazele “omului nou” comunist , în România,a
fost semnat în 1966 și a fost numit decretul 770. Acesta a fost ab-
rogată la 25 decembrie 1989 de noua putere de la București. În
anii de regim comunist condus de Ceaușescu s-au născut peste 2
milioane de copii nedoriți ,însă conform statisticilor comuniste ale
perioadei ,au murit peste 10.000 de femei în urma avorturilor ile-
gale. Până în prezent povestea copiilor născuți în urma decretului
denumiți de istorici “decretei”, este considerată ca fiind unul din-
tre cele mai mari experimente asupra omenirii.
Ce este “omul nou”? De mii de ani ,oamenii încearcă să atingă
acest ideal.
În 1936, din pușcărie ieșea un puști semi-analfabet ,ce fusese
condamnat la 3 ani de închisoare pentru activități de agitație co-
munistă . Calfă de cizmar fiind la o rudă îndepărtată de a sa, cu
viziuni marxist-leniniste, cade pradă cu ușurință propagandei pe
care patronul său o făcea zi de zi alături de el. Propadanda despre

3.Feodor Mociulski si Deborah Kaple-“Sef in gulag,Amintirile unui ofiter sovietic”-pag.46 ,ed.Corint 2011

7
care vorbim, făcea referire la o lume utopică , în care nu vor mai
exista diferențe legate de condițiile sociale. Însă, ce nu știa
“tânărul revoluționar” era faptul că toate aceste transformări
trebuiau efectuate prin forță, adică prin exterminarea a tot ceea ce
vechea societate avusese mai bun. După 24 de ani ,puștiul
devenea Secretar General al Partidului Comunist din Romania.
Numele său era Nicolae Ceaușescu. Experimentele sale ,încep în
anul 1966, când acesta semnează decretul 770, prin care se interzi-
ceau avorturile și maternitatea devea o problemă a statului. Astfel
decretul 770 era enunțat în felul următor:.
“Avînd în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un
act cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prej-
udicii natalității și sporului natural al populației,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Art. 1
Întreruperea cursului sarcinii este interzisă.
Art. 2
În mod cu totul excepțional întreruperea cursului sarcinii va fi
autorizată potrivit prevederilor art. 5, în cazurile în care:
a) sarcina pune viața femeii într-o stare de pericol care nu poate
fi înlăturat printr-un alt mijloc;
b) unul din părinți suferă de o boală gravă, care se transmite
ereditar, sau care determină malformațiuni congenitale grave;
c) femeia însărcinată prezintă invalidități grave fizice, psihice
sau senzoriale;
d) femeia este în vîrstă de peste 45 de ani;
e) femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire;
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.
Art. 3
Întreruperea în cazurile prevăzute la art. 2 se poate efectua în
primele trei luni ale sarcinii.
În caz excepțional, cînd se constată o stare patologică gravă
care pune în pericol viața femeii întreruperea cursului sarcinii se
poate face pînă la șase luni.
Art. 4

8
 Întreruperea cursului sarcinii se efectuează, în cazurile
prevăzute de art. 2 și 3, de medici obstetricieni-ginecologi, în
unități sanitare de specialitate.
Art. 5
Autorizarea întreruperii cursului sarcinii se dă de către o comi-
sie medicală raională sau orășenească instituită în acest scop prin
decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al
orașelor București și Constanța.
Art. 6
În cazuri de extremă urgență medicală, cînd întreruperea cur-
sului sarcinii trebuie imediat efectuată, medicul are obligația ca
înainte de intervenție, sau cînd nu este posibil, în cel mult 24 ore
de la aceasta să anunțe în scris pe procuror, care urmează a con-
stată, pe baza avizului medicului legist și a oricăror alte date, dacă
intervenția pentru întreruperea cursului sarcinii a fost necesară.
Art. 7
Efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiții decît cele
prevăzute în acest decret constituie infracțiune și se pedepsește
potrivit dispozițiilor Codului penal.
Art. 8
Prezentul decret intră în vigoare la 30 zile de la publicare. În
același termen, ministrul sănătății și prevederilor sociale va emite
instrucțiuni de aplicare a acestui decret. Pe dată intrării în vigoare
a prezentului decret, Decretul nr. 463 pentru încuviințarea între-
ruperilor de sarcină, publicat în Buletinul Oficial nr. 26 din 30
septembrie 1957, se abrogă.”[4]
Decretul 770 a deverit certificatul de naștere al “omului nou”.
Termenul a devenit un ideal pentru statul român , idealul a
devenit o obsesie a mașinii propagandiste. Doar copiii nou-născuți
,urmau să fie “oameni de tip nou” până în crucialul an 2000, care
reprezenta bariera ce încă delimita societatea de “luminosul” co-
munism, ce avea să fie înfăptuit de ei “când nu vor mai fi copii”,
propulsând țara 3“ spre înalte culmi de progres și civilizație”.
Peste noapte s-au construit mii de grădiniţe şi şcoli. Au fost create
programe speciale pentru copiii supradotaţi. Învăţământul devenea
unul dintre cele mai avansate din lume. Toţi copiii erau obligaţi să
facă sport şi să participe la competiţii de masă. Modelul tinerei

4.Decretul 770/1966-" http://www.legex.ro/Decretul-770-1966-363.aspx "

9
generaţii a fost o celebritate mondială: Nadia Comăneci, multiplă
campioană olimpică la gimnastică. Copiii trebuiau să crească în
acelaşi ritm alert ca industria. Se dorea ca ei să-şi înlocuiască
părinţii cât mai repede.
După anii grei de dictatură comunistă ,România dădea impresia
celei mai liberale țări din blocul comunist ,însă Ceaușescu în urma
decretului ,a scos de pe piață și toate metodele contraceptive.
Femeile din România erau condamnate să fie mame fără să vrea.
Astfel a început un război tăcut între femei și regimul condus de
Ceaușescu.
Filmul din 2007 al lui Cristian Mungiu descrie cel mai bine peri-
oada respectiva- anul 1987 ,două studente care încearcă să facă un
avort ilegal. Imaginile sunt destul de elocvente și descriu acțiunile
care trebuiau întreprinse de femei pentru a reuși să facă ceva împ-
otriva regimului.
Cele două studente sunt nevoite să facă sacrificii pentru a găsi un
doctor dispus să își riște libertatea pentru a face acest avort,să își
pericliteze ele sănătatea și viața și mai apoi să fie atente să
păstreze secretul.
Filmul relatează cu adevărat povestea tragică a femeii și poziția în
care este pusă aceasta, într-o societate ce nu doarea decât perfecți-
unea și puritatea “omului nou “. Metodele de avort erau de la cele
mai rudimentare, la cele mai bizare.Femeile își introduceau în uter
tot felul de obiecte bizare,pentru a-și provoca un avort spon-
tan,ceea ce nu era tot timpul solutia. Când avortul spontan nu se
producea ,se apela la indivizi care nu aveau nicio pregătire medi-
cală, dar care erau dispuși să facă o întrerupere de sarcină.
Datorită unei eventuale revolte ,o perioadă foarte mare de timp ,au
fost ascunse și efectele negative și nefaste ale decretului .Tot mai
multe femei mureau ,tot mai multe erau date dispărute.Deși părea
o societate liberală și nimeni nu sulfa o vorbă ,în spatele ușilor
închise se producea o adevărată dramă.
“ Omul de tip nou” a îngemănat caracteristici ale regimului co-
munist cu ‘aptitudini” necesare supraviețuirii în orice condiții re-
zultând un mutant social extraordinar de versatil și adaptat
mediilor de viață socială vitrege. A fost în general caracterizat de
gânduri egoiste, cu o moralitate mulată pe situații diverse
urmărind să-și ducă într-un final propria existență.
1.3 Conducători și lideri ideologi ai regimului comunist

10
Partidul Comunist este partidul ce promovează ideologia
regimului totalitar comunist.
Mai jos avem o listă cu câteva imagini marcante de-a lugul anilor
și până în prezent ale regimurilor comuniste.

1. VLADIMIR ILICI LENIN (VLADIMIR ILICI ULIANOV)

-născut Ulianov la 10 aprilie 1870 , a fost un revoluționar
rus ,ce a condus partidul bolșevic , primul premier al Uniunii So-
vietice ,dar și liderul ideologic ce a dezvoltat mișcarea politică ex-
tremistă de stânga numită Leninism.
Acesta a suferit un declic în momentul în care fratele său a fost
condamnat la moarte pentru participarea la un complot împotriva
țarului Alexandru al III lea, ceea ce l-a făcut să fie un tânăr radi-
cal.A fost prins în timpul unui protest studențesc, și dat afară de
la Universitatea din Kazan. A continuat mai târziu să studieze de
unul singur , și să își obțină diploma care sa-l ajute să profeseze în
domeniul avocaturii.
Indiferent de domeniul în care s-a specializat, Lenin a continuat cu
mișcările revoluționare și cu propaganda , ceea ce l-a dus din nou
la închisoare pentru un an de zile, ulterior fiind exilat în satul
Susenskoe , din Siberia.
“În iulie 1898 s-a căsătorit cu Nadejda Krupskaia, activistă social-
istă. În aprilie 1899 a publicat cartea Dezvoltarea capitalismului în
Rusia. În 1900 exilul său ia sfârșit. Călătorește prin Rusia și prin
Europa și publică ziarul Iskra (Scânteia) și diferite articole și cărți
legate de mișcarea revoluționară.
Lenin a fost un personaj activ în Partidul Social Democrat al
Muncii din Rusia (PSDMR), iar din 1903 a condus fracțiunea
bolșevică după ruptura cu menșevicii, ruptură care a fost inspirată,
cel puțin parțial, de pamfletul său “Ce este de făcut?”. În 1906 a
fost ales în prezidiul PSDMR. În 1907 s-a mutat în Finlanda din
motive de siguranță. A continuat să călătorească în Europa și să
participe la numeroase întruniri socialiste, inclusiv la Conferința
de la Zimmerwald din 1915.
La 3-4 aprilie 1917 s-a reîntors la Petrograd, cu ajutorul lui Par-
vus, urmărind răsturnarea țarului Nicolae al II-lea. În acea perio-
adă, Lenin a preluat un rol conducător în mișcarea bolșevică, pub-
licând “Tezele din aprilie”. După o revoltă a muncitorilor eșuată

11
 în iulie 1917, Lenin a fugit în Finlanda. S-a reîntors în octombrie
1917, conducând o revoluție armată, cu sloganul „Toată puterea –
sovietelor!” împotriva Guvernului Provizoriu. Ideile sale de
guvernare au fost exprimate în eseul „Statul și Revoluția”, care in-
vocă o nouă formă de conducere, bazată pe consiliile muncitorilor
numite soviete (sfaturi).
O bună parte a exilului, începând din 1909, dar și după cucerirea
puterii, Lenin și soția lui au avut-o în preajma lor pe Inessa Ar-
mand, feministă și revoluționară. Conform unor istorici, Înessa
Armand a fost și amantă a conducătorului bolșevic, acceptată de
prea-tolerantă Krupskaia.”[5]
De numele său se leagă capturarea puterii de către boșevici din
1917 .Pentru faptul că a creat primul stat bolșevic di4n lume,co-
muniștii mai târziu au dezvoltat un adevărat cult în jurul personal-
ității sale.
În februarie 1917 ,revoluția bolșevică îl înlătură pe țarul Nicolae
al II lea de pe scaunul conducător. Lenin a intuit momentul favor-
abil și a instigat la revolta, iar în timpul congresului convocat în
regim de urgență, partidul bolșevic a lansat sloganul “Toată put-
erea sovițelor”. Revolta muncitorilor din iulie a dat greș, ceea ce l-
a trimis pe Lenin în Finlanda pentru a-și reorganiza planul, astfel
ca timp de 2 luni se gândește cum să pună la punct o insurecție ar-
mată în capitală.
Pe 25 octombrie izbucnește faimoasa “Revoluție din Oc-
tombrie”,ceea ce duce ,câteva zile mai târziu ,la alegerea lui Lenin
la conducerea comisarilor poporului, adică , șef al guvernului.
Încetul cu încetul, Lenin a consolidat puterea noului stat sovietic,
a încheiat războiul cu Germania, și a început să ducă o luptă de
menținere a puterii politice ,datorită impedimentelor date de răz-
boiul civil din 1918 -1921, dar și de foametea care a ucis milioane
de oameni.
În 1924 , la 21 ianuarie , Lenin moare , în urma a trei atacuri cere-
brale, care i-au distrus pe parcurs capacitățile mentale , deci și put-
erea de a mai conduce guvernul. Nu a reușit să trăiască destul de
mult pentru a-și vedea visul transformat de succesorul său, Iosif
Stalin , într-un coșmar.
2. IOSIF VISSARIONOVICI STALIN (Ioseb Besarionis Dze Ju-
gashvili)

5.Vladimir Ilici Lenin- in pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin

12
-născut la 18 decembrie 1878, a fost un conducător despotic care
mai mult ca orice individ a modelat trăsăturile ce caracterizau
regimul sovietic și a dat o formă direcției Europei după al doilea
război mondial.
Stalin și-a început studiile la un seminar teologic, ca un tânăr
creștin-ortodox, însă cu timpul influențele colegilor săi , l-au făcut
să creadă tot mai mult în ideile lor radicale , și să citească tot mai
multe cărți interzise bazate pe operele germanului Karl Marx.
În 1899 înainte de a absolve, renunța la educația religioasă dată
de seminarul la care era înscris, și este din ce în ce mai interesat
,până când este absorbit de mișcarea revoluționară rusă anti-
monarhică. În timp ce muncea ca și contabil în T’bilisi, Stalin
răspândea propaganda marxistă în interesul organizației Social
Democratice locale, printre lucrătorii feroviari. După ce se mută în
portul Bat’umi, unde organizează mișcări de protest în 1902, Sta-
lin este urmărit și arestat de poliția imperială. Un an mai târziu
este exilat în Siberia. Reușește să scape și revine în Georgia în
1904.
Când Partidul Social Democratic Muncitoresc Rus (PSDMR) s-a
împărțit în menșevici și bolșevici în 1903, Stalin a fost atras de
militanții bolșevici conduși de Vladimir Lenin. În Georgia, men-
sevismul predomina, iar Stalin isi câștiga o reputație de urmaș
beligerant și fidel a lui Lenin, pe care l-a întâlnit prima oară în
1905 în Finlanda la o conferință.
În 1920 ,Stalin a stabilit Noua Politică Economică (NPE), pe care
Lenin o introduce în 1921 pentru a facilita reînflorirea postbelică.
Rata creșterii economice era în declin și țăranii nu produceau
destul grâu pentru a satisface cererea. În loc să le dea un ajutor, îi
obligă să lucreze pe ferme colective. În parallel, Stalin începe o
industrializare densă mai întâi printr-un program de cinci ani în-
ceput în 1928. Stalin credea că Uniunea Sovietică trebuie să se in-
dustrializeze rapid pentru a întări puterea comuniștilor și pentru a
se putea apăra de eventuali inamici. Planul lui prevedea exploat-
area resurselor din mediul rural, fapt care a dus la o cădere apro-
ape totală a agriculturii sovietice și la moartea de foame a mil-
ioane de țărani ruși si ukrainieni, moarte evocate de istorici ulte-
rior prin denumirea de Holodomor . Industrializarea s-a făcut, dar
cu un preț mare.
În 1930 Stalin, prin politica sa , încearcă să facă un front comun în
Estul Europei anti-fascist, deturnându-și după aceea aceste acțiuni
directe împotriva Germaniei, realizând ca susținând-o să devină
puternică militar, aceasta putea da o lovitură fatală democrațiilor
13
europene ale epocii, în special Franței situația convenindu-i de
minune lui Stalin, care ar fi putut interveni militar într-o Europă
distrusă de conflicte armate fără precedent , urmare a planului fi-
ind semnarea în 1939 a unei alianțe cu germanii în august. În
aceeași perioadă, Stalin încălcând acordurile Tratatului de la Ver-
sailles, care spunea că Germania nu mai putea deține o armată
proprie semnificativă ce ar mai fi putut amenința Europa, ajută
trupele germane din toate armele, să se antreneze pe teritoriul vast
al Uniunii Sovietice, departe de ochii adormiți ai unei Europe dor-
itoare de pace. În același timp ”Călăul popoarelor”, cum a fost
poreclit Stalin , livra grâne (deși propriul popor suferea de foame
cumplită, existând chiar cazuri de canibalism), oțel, petrol, ajutând
în mod direct Reich-ul german să-și construiască cea mai puter-
nică armată din Europa, dacă nu din lume la acea oră.
Prin Pactul de neagresiune sau Pactul Ribbentrop-Molotov, sovi-
eticii și naziști împărțeau Europa în două sfere de influență; sovi-
eticii au permis Germaniei să invadeze Polonia. Pe data de 1 sep-
tembrie 1939, Germania, sub pretextul unui conflict la frontiera cu
grăniceri polonezi ( în realitate soldați germani deghizați), in-
vadează Polonia fără avertisment. Armata poloneză își revine cu
greu din lovitura și încearcă să facă față noului tip de conflict , ex-
perimentat pentru prima dată pe un câmp de luptă real de către
Germania, denumit "blitzcrieg", luându-și în calcul o retragere
tactică către România, într-o zonă numită “ coridorul românesc”.
În acea zonă, cu spatele frontului asigurat de o Românie neutră,
polonezii ar fi urmat să ducă o luptă de rezistență până în momen-
tul în care Anglia ar fi declarat război Germaniei și ar fi intrat în
lupta de partea lor. Numai că planurile poloneze au fost zădărnic-
ite de invazia armatelor URSS, care conform planului Ribentrop-
Molotov, urmau să împartă cu Germania, Polonia în două, fapt
care a dus la colapsarea armatei poloneze și predarea în mod ne-
condiționat în fața celor două forțe invadatoare.
În ciuda avertismentelor, Stalin este luat prin surprindere de atacul
fortelor Axei din iunie 1941 când se lansează operațiunea „Barba-
rossa”. Rușii nu erau pregătiți pentru atac și pierd foarte mulți oa-
meni în bătălii precum: Stalingrad în ianuarie 1943. În 1945 ger-
manii se retrag și odată cu ei sovieticii pătrund în Estul Europei.
Cu acordul Aliaților, sovieticii, sub pretextul eliberarii mai multor
țări, instaurează regimuri comuniste lăsând astfel „Cortina de fier”
între Estul și Vestul Europei.
În 1947 sovieticii formează Biroul de Informații Comunist, un
birou prin care Stalin controla liderii comuniști. Iugoslavia a fost
scoasă din alianță în urma unui conflict deschis apărut între liderul
14
Yugoslav Iosif Broz Tito, cu liderul de la Kremlin. Stalin dorea să
ajungă din urmă SUA realizând bomba atomică care se va face la
puțin timp după moartea dictatorului în august 1953, cu ajutorul
planurilor furate din SUA, prin intermediul unor agenți dubli
americani.
3. NICOLAE CEAUȘESCU
-s-a născut la data de 26 ianuarie 1918 ,și a fost o personal-
itate marcantă a României în perioada anilor 1965-1989 . Politi-
cian român, Secretar general al PCR (Partidul Comunist Român) ,
dar și Șeful de Stat al Republicii Socialiste România din 1967
până la căderea regimului comunist, a reușit să dirijeze soarta so-
cietății românești pornind de la o imagine imprimată în Occident
ca fiind liberalul de dincolo de “Cortina de fier” și sfârșind în anii
’80, în plină “Epoca de aur” că cel mai crunt dictator al finalului
de secol XX.
După ce la 19 martie 1965 ,Gheorghiu Dej moare de cancer,Nico-
lae Ceaușescu este ales la conducere ,fiind un lider ce răspundea
de sectoarele principale ale statului, armată ,securitatea ,justiția și
miliția.
Nicolae Ceaușescu a fost cel mai longeviv lider al Partidului Co-
munist Român, din fruntea căruia a condus România timp de 24
de ani, din martie 1965 și până în decembrie 1989. Regimul său a
fost unul dintre cele mai dure dictaturi ale blocului comunist.
Primii ani de conducere s-au manifestat printr-o oarecare destin-
dere a controlului asupra societății, relaxare economică și
condamnarea abuzurilor lui Gheorghiu-Dej. După vizita din 1971
efectuată în China și Republica Democrată Coreea și contactul cu
comunismul de tip asiatic, Nicolae Ceaușescu a decis impunerea
unei dictaturi din ce în ce mai apăsătoare, marcată de ideologiza-
rea vieții publice, pe baza unui șablon național-comunist construit
printr-un proces de rescriere a istoriei și de edificare a celui mai
puternic cult al personalității din tot lagărul socialist european.
Ziua sa de naștere a devenit sărbătoare națională, iar localitatea
natală a fost transformată peste noapte în municipiu și loc de
pelerinaj. Politica de sistematizare forțată a satelor a dus la dis-
trugerea parțială a vechilor vetre rurale. Toate aceste politici pub-
lice au fost susținute printr-o puternică supraveghere a populației
de către poliția politică a regimului, Securitatea.
În plan economic, Nicolae Ceaușescu a promovat o politică de
autarhie extremă, manifestată prin dezvoltarea fără discernământ a
capacităților industriale și încercarea de a lichida datoria externă

15
cu orice preț. Acestea s-au făcut prin raționalizarea strictă a con-
sumului populației, al cărei rezultat a fost o înrăutățire treptată a
condițiilor de trai, ca urmare a lipsei acute a alimentelor, utili-
tăților și a bunurilor de orice fel. O caracteristică a regimului său,
care l-a făcut cunoscut pe plan internațional, conferindu-i o anu-
mită popularitate pe plan intern, a fost promovarea unei politici de
independență față de Moscova.
Momentul de vârf al acestei atitudini a fost în august 1968, când a
refuzat să se alăture intervenției trupelor Tratatului de la Varșovia
în Cehoslovacia. Prin atitudinea față de URSS, stabilirea de relații
cu R.F.G. și o bună colaborare cu Israel, i s-a cădit un anumit
statut internațional, care s-a erodat rapid datorită deselor încălcări
ale drepturilor omului pe plan intern, precum și a refuzului de a
întreprinde orice fel de reforme.
Această intransigență extremă, care căpătase dimensiuni patolog-
ice, l-a dus la un sfârșit tragic: Nicolae Ceaușescu a fost executat
în urma unui proces sumar la 25 decembrie 1989, după ce a fost
răsturnat de la putere în urma singurei Revoluții violente din
lagărul comunist.

4.MAO ZEDONG
-născut la 26 decembrie 1893 ,a fost un revoluționar chinez și
lider al Partidului Comunist Chinez. A descoperit socialismul și a
hotărât sa il îmbrățișeze ,printr-un articol de ziar ,citnâd pam-
fletele lui Jian Kanghu,un tânăr student ,cel care a înființat Par-
tidul Socialist Chinez.
În urma războiului civil, în 1949 Partidul Comunist Chinez sub
conducerea lui Mao Zedong a preluat puterea în China,
proclamând Republica Populară Chineză.
Mao Zedong a instaurat o dictatură sângeroasă, zeci de milioane
de chinezi fiind uciși în timpul în care acesta a condus China.
Fiu de țărani, Mao Zedong a fost de profesie învățător. A condus
forțele comuniste în lupta dusă cu forțele naționaliste (1927-
1949), străbătând întreaga Chină pentru a-și recruta armata (este
numit Marșul Cel Lung). Din 1935 a fost lider al Partidului Co-
munist Chinez și apoi șef al statului. Politica economică a "Ma-
relui salt Înainte" inițiat de el a eșuat, ca și Revoluția Culturală. În
consolidarea Regimului Comunist în China, s-a bizuit pe țărănime
și pe cultul personalității.

16
După ce aderă la marxism, în 1921, Mao Zedong se numără
printre cei treisprezece membri fondatori ai Partidului Comunist
Chinez. Reprezentant al grupului din Hunan, unde activa de multă
vreme în rândul studenților și se distinsese în cadrul activităților
sindicale, al agitațiilor și protestelor împotriva „seniorilor răz-
boiului" și a Japoniei, Mao se va stabili ulterior în Canton și
Shanghai, unde se dedică trup și suflet colaborării cu Guomin-
dang, în perspectiva unei revoluții democrate.
În 1927, în timp ce Comuna din Shanghai este victimă a repre-
saliilor sângeroase, Mao revine în Hunan pentru a-i organiza pe
țărani, mobilizându-i în același an într-o insurecție care eșuează.
Intrând în conflict, în repetate rânduri, cu poziția susținută de con-
ducerea partidului, care urmează modificările impuse de Stalin
politicii de alianță sau conflict cu naționaliștii din Guomindang,
Mao îi organizează pe țăranii săraci, iar în 1929 îi grupează pe
militanții comuniști urmăriți de trupele naționaliste, stabilindu-se
la granița dintre provinciile Jiangxi și Fujian. Aici, în jurul
orașului Ruijin, organizează una dintre cele mai stabile și fortifi-
cate „baze roșii" -Sovietul din Jiangxi, care avea să dureze până în
anul 1935, înainte de Marșul cel Lung. După victoria asupra ja-
ponezilor și a mișcării Guomindang, Mao se va afla în fruntea Re-
publicii Populare Chineze, pe care o va conduce mai întâi după
modelul sovietic, introducând însă, încă de la început, elemente de
originalitate și diferențiere care aveau să devină din ce în ce mai
evidente începând cu jumătatea anilor 1950.
Deosebit de abil în mobilizarea maselor în sprijinul său, în luptele
aspre din interiorul partidului, Mao va favoriza, în ultimii ani ai
conducerii sale (moare în 1976), un cult al propriei persoane,
poate chiar mai vizibil și mai excesiv decât cel al lui Stalin.

II.Evolutia comunismului

2.2 Inceputurile comunismului la nivel global

După capitularea Germaniei în mai 1945, prioritatea Moscovei era

să îşi menţină dominaţia asupra ţărilor pe care Armata Roşie le oc-
upase în drumul spre Berlin. Sub pretext că nişte guverne
burgheze nu puteau fi îndeajuns de sigure pentru securitatea
URSS, Stalin a pregătit înlocuirea regimurilor politice din aceste
17
ţări cu unele similare Sovietelor. Dar comuniştii nu aveau peste tot
simpatizanţi, iar Occidentul nu accepta comunizarea ca atare, aşa
că Stalin a inventat aşa-numita „democraţie populară".

Startul dictaturilor comuniste din Est s-a facut peste tot prin in-
stalarea de guverene pro-comuniste.Deseori alaturi de pro-co-
munistii declarati se aflau formatiuni de tip “marioaneta”,denu-
mite fronturi ,asa cum a fost Frontul Bulgarilor din Romania,in-
trau de asemenea factiuni rupte din partidele nationale ,asa numitii
“tovarasi de drum” pe care Moscova ii accepta pana la comuni-
zarea totala .Faptul ca in septembrie 1944 ,Bulgaria avea deja un
govern communist nu este deloc intamplator.Influenta tot mai
mare a comunistilor Bulgari ,nu a scutit insa Bulgaria de violente
.Victoria comunistilor la Sofia ,a insemnat executia sumara a peste
20.000 de oameni.

Ungaria in schimb,a fost dezamagirea lui Stalin.La alegerile din

1945,comunistii au fost infranti ,si s-au impus abia in 1947.

Iugoslavia a avut un traseu complet diferit.La sfarsitul razboiului

,Iosip Broz Tito ,avea legitimitatea trupelor contra nazistilor ,cee
ace il facea egalul lui Stalin ,invigatorul lui Hitler.Iugoslavia nu a
semnat Pactul de la Varsovia .

Marea miza a Occidentului,a fost insa soarta Poloniei,stearsa de

pe harta si impartita intre Hitler si Stalin in 1939,Polonia ,a avut in
timpul razboiului un govern in exil ,spre deosebire de francezul de
Gaulle, care s-a intors in victorie la Paris,guvernul polonez nu s-a
bucurat de acelas sprijin anglo-american masiv.Totusi temandu-se
de o reactie virulenta a polonezilor ,care ar fi putut duce la o inter-
ventie occidental,Moscova nu a impins Polonia spre colectivizare
si anihilarea proprietetii private ,in economie,cum s-a intamplat in
Romania.Pe de alta parte bucata de est a Poloniei cu orasul Liov a
fost data Ucrainei,iar Varsovia a primit teritorii cu titluri de com-
pensatie ,din estul Germaniei infrante.

Cealalta victima a lui Hitler ,Cehoslovacia ,este la randul ei co-

munizata ,Stalin a insistat ca Praga sa fie eliberata de trupele sovi-
etice, nu de cele americane din zona.Dar instalarea regimului nu
se face imediat .Edvard Benes ,presedintele care primise ultimatu-
mul lui Hitler ,negociase idn vreme cu Stalin .

Germania a fost initial impartita in patru intre occident si URSS

cu zona de nord-est ,apartinand sovieticilor.Ulterior zonele ameri-
canilor ,britanicilor si francezilor s-au unit,alcatuind Republica
Federala Germana.Berlinul impartit de asemenea , a devenit capi-
tal Republicii Democrate Germane. Intre cele doua tabere care au
dominat planeta in timpul Razboiului Rece ,nu a existat un tratat
18
limpede in problema germana ,ea a fost rezolvata abia in 1989 la
discutiile dintre cancelarul vest-german Helmut Kholn si liderul
sovietic Mihail Gorbaciov,care au dus la prabusirea zidului Ber-
linului si reunificarea Germaniei.

In toamna anului 1944,la Moscova ,Stalin sa inteles cu Churchill

ca Europa de Est ,va deveni zona de influenta a URSS-ului ,in-
telegere ce a purtat numele de Acordul de procentaj sau Docu-
mentul obraznic.

In 1944 armatele sovietice ocupau Europa de Est ,facandu-l pe

Churchill sa inteleaga necesitatea incheierii unui accord cu Stalin
,privind viitorul regiunii.

Acordul de Procentaj a fost semnat pe 9 octombrie 1944 si preve-

dea,conform unor notite scrise de Churchill urmatoarele:

Ca Uniunii Sovietice ii revin 90 % influenta in Romania ,10% in

Grecia ,50 % in Ungaria si Iugoslavia si 75 % in Bulgaria.Restul
de influenta revenind Marii Britanii.

Pe 10 si 11 octombie ,procentele propuse de Churchill ,au fost

modificate in cazul Bulgariei si Ungariei ,in ambele cazuri URSS
obtinand ,o proportie de 80 %,insa realitatea era alta,ambele tari
,impreuna cu Romania fiind controlate 100%.

Intre 1945 si 1949 ,Moscova a instaurat regimuri comuniste in:

Bulgaria –Denumita intre anii 1944-1989 ,”Republica Populara

Bulgara”,a avut la conducerea sa un singur partid si anume Par-
tidul Comunist Bulgar.Acesta ,in 1990 si-a schimbat denumi-
rea,devenind Partidul Socialist Bulgar ,si inca participa activ la
coalitii guvernamentale si la viata parlamentara democratica.

Viata politica in Bulgaria comunista isi are bazele in imaginea ac-

tivistului communist Gheorghi Dimitrov ,aflat in exil pentru o
buna aparte a vietii sale inca din anul 1923.Acesta a fost judecat in
urma incendiului care a devastat Reichstagul si a fost,mai tarziu,
investit in functia de Presedinte al Cominternului in perioada
Frontului Popular.Apoi a primit cetatenia sovietica si a tot odata si
presedintia cominternului din perioada Frontului Popular .

19
Perioada stalinista din Bulgaria a durat mai putin de 5 ani,procesul
de industrializare a fost grabit ,agricultura a fost cooperativizata
iar gandurile de rebeliune taraneasca au fost zdrobite .

Au fost infiintate lagarele de munca fortata,ai introduce metodele

de represiune la nivel maxim ,cee ace a dus la incarcerarea a peste
100.000 de detinuti.Legaturile cu religia au fost rupte ,Patriarhul
Bulgariei fiind inchis intr-o manastire sub stricta supraveghere so-
vietica.Anul 1950 a fost momentul in care ,Bulgaria a taiat lega-
turile diplomatice si de orice alta natura cu SUA;a inceput perse-
cutarea in masa a minoritatii turce si s-au redeschis disputele
privind frontierele cu Grecia si Iugoslavia.

Stalin a murit in 1953,ceea ce a dus la o pata pe imaginea lui Cer-

venkov ,care nu a putut sa se ridice asteptarii sustinatorilor partid-
ului,tot mai putini.Asta a dus la inlaturarea sa din functie un an
mai tarziu,cu tanarul Todor Jivkov.

Bulgaria fiind una dintre cele mai sarace din tarile ce apartineau
CAER,”liderii de la Sofia au incercat sa adopte modelul chinez al
Marelui Salt Inainte „,lucru ce a dus la un mare esec ,aceeasi
soarta ca si modelul initial chinezesc.

Acest fapt a dus la un val de epurari si la punerea tot mai mult in

valoare a imaginii si a pozitiei lui Jivkov.In conditiile in care
Moscova ducea o politica de reforma ,chiar daca una limitata
,Sofia incearca sa isi creeze propriul program de reforme care sa
imite programele apartind URSS.Anii 60’ aduc dezechilibre la
nivelul guvernului de la Kremlin ,apoi invazia Cehoslovaciei ,de
catre trupele Uniunii Sovietice si ale aliatilor Pactului de
Varsovia,din anul 1968 ,eveniment ce a avut ca final Primavara de
la Praga .

Iugoslavia-Nu putem defini Iugoslavia ca fiind o tara ,si mai mult

un conglomerat ,un complex de 3 trei state slave,”3 entitati
politice,care au existat succesiv”,fiind situate in Peninsula
Balcanica .

20
„Prima entitate „s-a numit Regatul Iugoslaviei ,care pana in
toamna anului 1929 ,a purtat numele de Regatul sârbilor,
croaților, și slovenilor .Acesta a fost creat prin unirea Statului slo-
venilor,croatilor si sarbilor si a Regatului Serbiei,in decembrie
1918 ,la care Regatul Muntenegrului fusese anexat in noiembrie
1918.Mai apoi in 1922 ,la Conferinta ambasadorilor de la Paris a
fost recunoscuta official unirea.Regatul Iugoslaviei ,a fost invadat
in anul 1941 ,de catre Puterile Axei ,si datorita evenimentelor care
au urmat ,a fost oficial destramat in 1943 si apoi in 1945.

A doua entitate este cunoscuta sub numele de Federatia

Democrata a Iugoslaviei ,care a fost proclama in 1943 ,de mis-
carea de rezistenta a partizanilor iugoslavi in Al doilea razboi
mondial.Mai tarziu si-a schimbat denumirea in Republica Popu-
lara Federativa Iugoslavia ,atunci cand a fost instaurat un govern
communist.In anul 1963 a fost iarasi redenumita in Republica So-
cialista Federativa Iugoslavia .Cele 8 elemente care constituiau
federatia mai sus denumita erau:Bosnia si Hertegovina ;Croatia
;Macedonia ;Muntenegru;Slovenia ;Serbia si inca doua provincii
socialiste autonome si anume Kosovo si Voivodina ,incluse in Re-
publica Socialista Serbia.

Cea din urma entitate este cunoscuta sub numele de Republica

Federala Iugoslavia.Aceasta federatie a fost constituita din doua
republici non-secesioniste ,si anume Muntenegru si Serbia ,ce in-
cludeau si provinciile Voivodina si Kosovo.

Republica Socialista Federativa Iugoslavia

21