Facultatea de Științe Socio-Umane, Pedagogia învățământului primar și preșcolar

Beiuș , anul II .

Starea de bine a studenților în pandemie

-Evitarea în situații generale-

Coordonator : Bochiș Laura

Studente : Lingurar Rebeca
Diaconu Giulia

Cuvinte cheie:stare de bine,evitarea in situatii

generale,pandemia ,studenti
 Introducere :
În pandemia COVID-19,universitățile din România au trecut la predarea relocată de
urgență, respectiv la învățământul online, studenții trăind sentimentul de izolare, ceea ce le-a
afectat starea de bine, ritmul și stilul obișnuit de învățare, relațiile cu ceilalți colegi și profesori.

Dincolo de obstacolele de natură tehnologică care au apărut în învățare, scopul prezentului studiu
este de a evidenția variabilele psihologice care se asociază și care explică starea autopercepută de
bine a studenților, în universitate, în pandemie.

De aceea, în articolul de faţă vom detalia aceste aspecte, ce ţin de starea de bine a
studenților, un concept-umbrelă complex, ce include o serie de factori din mediul proxim în
corelaţie cu structura socio-culturală şi economică a întregii societăţi (Ben-Arieh et al., 2014)
structurat pe patru dimensiuni: fizic, psihic, social şi material (Minkkinen, 2013).

Ţinând cont de faptul că pandemia COVID-19 a afectat toate instituţiile şi structurile sociale
prin impunerea distanţării sociale, limitarea interacţiunilor şi transformarea comunicării directe
în comunicare mediată în toate sferele socio-economice în care a fost posibil, efectele asupra
stării de bine a studenților sunt diverse, situându-se la confluenţa micro-, mezo- şi macro-
mediului lor social.

În acest context, vom analiza percepţiile studențiilor asupra evitarii efectelor in situații
generale şi a le asigura starea de bine şi dezvoltarea armonioasă. Astfel deschidem calea spre
înţelegerea efectelor emergente cu caracter negativ ale pandemiei asupra studenților, în scopul
ghidării procesului de luare a unor măsuri ameliorative. Cercetările realizate la nivel
internaţional în perioada pandemiei cu privire la efectele măsurilor restrictive luate de
majoritatea ţărilor lumii asupra stării de bine a studenților demonstrează o realitate îngrijorătoare,
cu efecte complexe, greu de anticipat.

Cercetărilor realizate în perioada martie – aprilie 2020 la nivel internaţional demonstrează

că măsurile restrictive adoptate au condus la creşterea nivelului de stres în familie, având drept
consecinţă creşterea nivelului de anxietate, a numărului cazurilor de depresie, întreaga experienţă
din timpul pandemiei considerându-se a avea efecte comparabile cu cazurile de stres post-
traumatic, respectiv întârzieri în dezvoltarea studenților şi probleme de sănătate (Araujo et al.,
2020, Kilinçel et al. 2020, Xie, Xue et al., 2020, Wang, Pan et al., 2020).
 Similar, alţi cercetători atrag atenţia asupra faptului că datorită restricţiilor şi închiderii
universității,studenții devin unul dintre cele mai dezavantajate grupuri sociale,( 7 Anda Rodideal,
Valentina Marinescu 63) datorită izolării sociale şi a limitării activităţilor zilnice uzuale, fiindu-
le afectate activităţile fizice, obiceiurile de somn şi alimentare (Lopez-Bueno et al., 2020).

Aceşti autori demonstrează, printr-o analiză sistematică a numeroase date de cercetare, că

referitor la sănătatea studenților pe termen scurt, mediu şi lung, lipsa activităţii fizice şi a
relaţionării socio-afective sunt cele mai mari două probleme generate de pandemie la nivel
general, cu atât mai mult în rândul categoriilor dezavantajate socio-economic. Izolarea socială
are impact negativ asupra sănătăţii mintale a tuturor indivizilor, vulnerabilitatea fiind mărită
pentru cei care aveau anterior pandemiei probleme de sănătate mentală, prin prisma limitării
accesului la reţelele de suport (Simon et al., 2020, Serafini, Parmigiani et al., 2020), motiv pentru
care copiii cu cerinţe educative speciale (tulburări de învăţare sau din spectrul autist etc.) sunt şi
mai puternic afectaţi.

Starea de bine psihologic include două componente: judecăți globale privind satisfacția
de viață (componenta cognitivă) și trăiri, sentimente legate de experiențele vieții și rolurile
personale în cadrul lor (componenta afectivă). Ambele componente sunt esențiale pentru
persoană, contribuind la dezvoltarea interesului de viață și de activitate, dezvoltarea unei poziții
proactive. ( Rusnac Svetlana,2018 ) .

Starea de bine este un termen frecvent utilizat, dar inconsistent definit. Analiza
sistematică a literaturii a arătat că definiția stării de bine este variabilă. Ea a fost studiată într-o
gamă largă de discipline, grupe de vârstă, culturi, comunități și țări, rezultând o mare varietate de
definiții, care face dificilă compararea concluziilor. Și dacă definirea termenului este dificilă, în
ciuda unor studii susținute dea lungul timpului Pollard E. și Lee PD, de pildă, a căror cercetare a
fost concentrată pe studiile privind starea de bine a copilului publicate în intervalul 1991 – 1999 -
modalitatea de măsurare a stării de bine în mediul școlar este cu atât mai controversată.
Unanimă este însă concluzia asupra naturii sale multi – dimensionale, incluzând aspecte
cognitive, emoționale, sociale, fizice și spirituale. (Prof. Ioana Codrina Anghel, 2021 ) . Starea
de bine emoțională se referă la conștiința de sine și adaptarea emoțională. Bunăstarea emoțională
este în parte dependentă de capacitatea de autoreflecție. Starea de bine socială se referă la
experimentarea unor relații pozitive și conectarea cu ceilalți și este importantă pentru un
comportament prosocial și empatia față de ceilalți. Starea de bine fizică reprezintă măsura în care
o persoană se simte sănătoasă și în siguranță din punct de vedere fizic. Bunăstarea fizică crează
premise pozitive pentru sănătate. Starea de bine poate fi modelată printr-o serie de influențe
generale, inclusiv gradul în care există o posibilitatea de alegere, atingerea obiectivelor
semnificative, relații pozitive, bucurie, creștere și dezvoltare personală, sănătate și siguranță.
(Prof. Ioana Codrina Anghel, 2021 ).

Starea de bine este atunci când o persoană își poate satisface toate nevoile de bază , atât cât cele
materiale cât și cele nemateriale . (Allardt , E , 1989) .

Tulburarea de anxietate socială prezintă frica de a fi judecat de către alții în special în

situații sociale . Anxietatea socială se manifestă prin tensiune externă , griji obsesive asupra
interacțiunilor și tendință de izolare sau retragere . ( Marks and Gerder , 1996).

Din perspectiva psihologica, stresul este definit ca fiind “o relatie particulara intre persoana si
mediu, in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si
ameninta starea sa de bine, evaluare ce determina declansarea unor procese de coping, respectiv
raspunsuri cognitive, afective si comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si
Folkman, 1984, p. 19).

Exprimarea furiei, agresivitatea verbala sau fizica sunt cateva exemple ale reactiei de lupta, in
vreme ce izolarea sociala, vizionarea excesiva a televizorului, dependenta de substante sau de
jocuri (de noroc, pe internet etc.) reprezinta cateva exemple de reactii de „fuga”. Ulterior, a fost
descrisa si o a treia reactie, cea de „inghetare”, caracterizata prin lipsa reactiilor fizice sau
psihice, sentimentul de neajutorare, de neputinta, simptome depresive

BIBLIOGRAFIE
1. Achterberg, M., Dobbellaar, S., Boer, O.D., Crone, E.A., (2021). Perceived stress as mediator
for longitudinal efects of the COVID19 lockdown on wellbeing of parents and children, Nature.
Scientific Reports, 11, Article number: 2971 (2021), https://doi.org/10.1038/s41598-021- 81720-
8.

2. Aghasi, M., Matinfar, A., Golzarand, M. et al., (2019). Internet Use in Relation to Overweight
and Obesity: A Systematic Review and Meta-Analysis of Cross-Sectional Studies, American
Society for Nutrition 2019;00:1–8; DOI: https://doi.org/10.1093/advances/nmz073.

3. Alaca, N., (2019). The impacts of internet addiction on depression, physical activity level and
trigger point sensitivity in Turkish university students, Journal of Back and Musculoskeletal
Rehabilitation −1 (2019) 1–8 DOI: 10.3233/BMR-171045.

4. Al Majali, S.A., (2020). The Digital World for Children and its Relationship with Personality
Disorders: Exploring Emerging Technologies, iJET – Vol. 15, No. 1, 2020,
https://doi.org/10.3991/ijet.v15i01.11412

5. Amerijckx, G., Humblet, P.C. (2013). Child Well-Being: What Does It Mean? Children &
Society, 28(5), 404–415. DOI: 10.1111/chso.12003