UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALATI

FACULTATEA DE COMUNICARE SI
RELATII INTERNATIONALE
SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE ANUL III
DISCIPLINA: GENETICA COMPORTAMENTULUI UMAN

 INFLUENTA STRESULUI ASUPRA

STUDENTILOR IN PANDEMIE.

Titular de curs:

Conf.Univ.Dr. Ionel Mohìrtà

Student :

Pintilie V.Elena
 Întreg sistemul educațional se confruntă la ora actuală cu una dintre cele mai
mari provocări din ultimii ani din cauza crizei de sănătate publică determinată de
pandemia Covid-19. Astfel, începând cu luna martie a anului 2020, toate instituțiile
de învățământ de la nivel mondial au fost nevoite să sisteze desfășurarea activităților
de predare în format clasic și să se adapteze la un nou sistem de predare online.

Tranziția de la modul de predare clasic la modul de predare online a

evidențiat o serie de aspecte negative cu care sistemul educațional românesc se
confruntă la momentul acesta și care afectează în mod direct eficiența și eficacitatea
predării și a învățării. Pe lângă lipsa infrastructurii digitale necesare pentru susținerea
tranziției procesului de predare și învățare online, această măsură a avut un impact
psihologic semnificativ asupra studenților și profesorilor.
Pandemia cu care ne confruntăm a determinat apariția unor decalaje în sistemul
educațional românesc, iar măsura de sistare a cursurilor față în față în vederea
gestionării cât mai eficiente a pandemiei a condus în mod inevitabil și la apariția unor
consecințe negative în rândul studenților. Astfel, experții au anticipat încă de la
începutul pandemiei că aceasta va avea un impact psihologic și social extrem de
ridicat prin creșterea nivelului de stres acut, de anxietate și depresie, precum și a
iritabilității și scăderea nivelul de concentrare și atenție (Brooks et al., 2020; Gualano
et al., 2020). Studiile de specialitate susțin faptul că implementarea măsurilor de
carantinare și de prevenire a răspândirii virusului adoptate la nivelul fiecărei țări a
determinat creșterea nivelului de stres posttraumatic (PTSD) și anxietate, precum și
gradul de incertitudine și de teamă, simptomele de depresie fiind mai accentuate în
rândul populației în faza incipientă a pandemiei (Wang et al., 2020). Un studiu
realizat în China arată că 0,9% dintre studenți prezentau simptome severe de
anxietate la momentul desfasurarii studiului, în timp ce 2,7% prezentau simptome
moderate, iar 21,3% simptome ușoare. De asemenea, cercetătorii au constatat că
stabilitatea venitului familiei și locuirea împreună cu părinții sau cu cel puțin încă un
membru constituie un factor protector împotriva simptomelor de anxietate (Cao et al.,
2020), în timp ce variabilele precum ocupația, educația și genul influențează pozitiv
nivelul de anxietate și depresie care se poate dezvolta în timpul pandemiei Covid-19
(Wang et al., 2021). Anxietatea este una dintre cele mai prezente stări cu care poate
mulți dintre noi neam confruntat în perioada de izolare sau pe care o experimentăm
acum. Aceasta constituie un semnal emoțional și este determinată de un amestec de
emoții, sentimente sau de factori stresori, precum și de o stare permanentă de panică,
anumiți cercetători considerând anxietatea o importantă problemă de sănătate. Astfel,
un număr mare de persoane cu un nivel ridicat de anxietate pot conduce la
supraaglomerarea unităților spitalicești în timpul pandemiei, în timp ce persoanele cu
un nivel mai scăzut de anxietate pot ignora măsurile adoptate având o atitudine mult
mai relaxată (Asmundson și Taylor, 2020). O dată cu declanșarea pandemiei Covid-
19, activitățile educaționale atât de la nivel național cât și internațional au fost
afectate într-un mod negativ, înregistrându-se o creștere a nivelului de anxietate și
depresie în mai multe țări europene și asiatice rezultând o prevalență a anxietății și
depresiei de 32,9% și respectiv 35,3% în Asia și prevalența stresului de 31,9% în
Europa (Salari et al., 2020). Pe de altă parte, cele mai recente studii susțin faptul că
nivelul de anxietate în rândul studenților a devenit deja o problemă de sănătate
publică. Astfel, potrivit rezultatelor unui studiu realizat în iulie 2020 în rândul
studenților din cadrul Universității „Cattolica del Sacro Cuore”, din Italia, prin
intermediul căruia s-a urmărit identificarea nivelului de anxietate al acestora, 35,33%
dintre studenții participanți au prezentat un nivel ridicat de anxietate, în timp ce
71,51% au prezentat un nivel moderat de anxietate (Villani et al., 2021), datele
indicând un impact negativ al pandemiei Covid-19 asupra studenților italieni. Alte
studii au arătat faptul că studenții din Arabia Saudită prezintă aceleași simptome de
anxietate și depresie, fiind înregistrată o prevalență a nivelului de anxietate și
depresie de circa 66% în rândul studenților de gen feminin și 45% în rândul
studenților de gen masculin. De asemenea, același studiu indică un rezultat
surprinzător, nivelul de anxietate fiind asociat diferit în funcție de nivelul (anul) de
studiu; astfel, studenții de la medicină din anul al IV-lea au prezentat un nivel mai
ridicat de anxietate în comparație cu studenții din ultimul an de studiu (Son et al.,
2020). Acest rezultat este unul surprinzător pentru că ne-am aștepta ca odată cu
creșterea anilor de studiu, nivelul de anxietate să fie mai scăzut comparativ cu cel al
studenților din anul întâi spre exemplu, însă acest 39 rezultat ar putea fi explicat prin
existența unei relaxări în rândul studenților din ultimul an, aceștia fiind în etapa de
finalizare a studiilor, în timp ce studenții din anul I ar putea fi mai îngrijorați cu
privire la viitorul lor și la modalitatea de continuare a studiilor. Numeroase exemple
demonstrează faptul că pandemia Covid-19 a generat un impact negativ alarmant și
îngrijorător asupra studenților din întreaga lume, dar și asupra sistemului de
învățământ superior. Spre exemplu, majoritatea studenților se confruntă cu dificultăți
de concentrare în timpul activităților școlare, aceștia fiind mai predispuși să fie
distrași în timpul orelor de câte un membru de familie sau de treburile casnice, dar și
de jocurile video și social-media (Changwon et al., 2020). Această situație se poate
datora lipsei de interacțiune socială directă între studenți și profesori, respectiv
studenți-studenți, dar și perioadei lungi de timp pe care aceștia trebuie să o petreacă
în fața laptopului/PC-ului, aspect care determină în mod inevitabil pierderea
concentrării și instalarea plictiselii și a monotoniei cu impact negativ asupra nivelului
de performanță academică. Pe de altă parte, pandemia Covid-19 a generat un impact
negativ și asupra obiceiurilor de somn și de alimentație, aceste două variabile fiind
corelate cu simptomele de depresie și anxietate (Acharya, Jin și Collins, 2018),
asupra relațiilor sociale (interacțiunile cu alte persoane în afară de membrii familiei
fiind diminuate considerabil), în timp ce alții consideră că întreruperea desfășurării
activităților în aer liber pe perioada carantinei le-a afectat în mod semnificativ starea
psihică (Zhai și Du, 2020). În același timp, au fost înregistrate îngrijorări și cu privire
la performanța academică, tranziția de la cursurile normale la cele în format online
având un impact negativ asupra calității cursurilor, a eficienței academice, calitatea
acestora fiind afectată de lipsa infrastructurii digitale, dar și de problemele tehnice ale
aplicațiilor online și de dificultatea de adaptare și de învățare online a studenților. În
urma altei cercetări ce a analizat impactul pandemiei asupra studenților de la
specializarea de stomatologie din Arabia Saudită la care au participat peste 1500 de
studenți a reieșit faptul că pandemia Covid-19 a avut un impact negativ asupra
acestora în timpul anului universitar, 40% dintre aceștia pierzându-și locul de muncă,
dar și posibilitatea de efectuare a stagiului de practică, 29% anticipând obținerea unor
venituri mai mici la vârsta de 35 de ani, iar 13% dintre studenți amânând absolvirea
(Aucejo et al., 2020). Totodată, tranziția la cursuri online a presupus creșterea
timpului de lucru, un sfert dintre studenții participanți și-au crescut perioada de studiu
chiar și cu 4 ore mai mult, în timp ce un alt sfert și-a redus timpul de studiu cu mai
mult de 5 ore (Aucejo et al., 2020). Acest fenomen poate fi explicat de discrepanțele
digitale existente între mediul rural și urban, dar și de factorii socio-economici
existenți la nivelul fiecărei comunități. Prin urmare, pandemia Covid-19 prezintă o
serie de efecte negative asupra studenților, închiderea universităților și adaptare
diferită la modul de predare și învățare online, precum și izolarea socială prelungită
cu un impact psihologic ridicat asupra acestora, impact care a condus la creșterea
nivelului de anxietate și depresie în rândul studenților. Conștientizarea impactului pe
care pandemia Covid-19 îl are asupra studenților va determina implicit și adoptarea
unor măsuri de protecție.
În cazul elevilor și studenților din învățământul profesional tehnic, majoritatea
dintre care provin/sunt de baștină din localități rurale și provin deseori din familii cu
situație financiară limitată, trecerea la învățământul online a pus, evident, o presiune
și mai mare. Dacă închiderea școlilor pentru elevii cu acces deplin la tehnologii și
internet a însemnat mai degrabă păstrarea legăturii cu școala decât un proces intens
de acumulare de cunoștințe, atunci nu este greu să concluzionăm că pentru cei din
învățământul profesional tehnic nici această legătură nu prea a fost posibil să fie
menținută, în special în cazul învățământului dual. Ar trebui să existe o doză de
îngrijorare în legătură cu faptul că pentru mulți copii din familii vulnerabile,
defavorizate, care nu au participat la învățământul online, revenirea la școală va fi
dificilă din considerentul că și-au pierdut interesul, astfel încât să nu-și mai dorească
să revină. Este important să înțelegem caracteristicile care disting învățământului
profesional tehnic de alte trepte de învățământ, pentru a înțelege impactul pe care îl
are pandemia atât pe termen scurt și termen lung asupra băieților și asupra fetelor în
special, precum și pentru a înțelege efectul învățării online pentru această categorie
de elevi. E necesar de a porni de la axioma că aceste instituții sunt axate pe formarea
de abilități practice și pe pregătirea în muncă. Astfel, învățarea la distanță și online
face acest lucru deosebit de dificil. Cunoștințele și abilitățile sunt dobândite prin
învățare practică și prin acțiune, care are loc în atelierele și laboratoarele din școală
sau prin experiența practică la locul de muncă. Abordările de învățare la distanță sunt
un înlocuitor slab al exercițiilor practice atunci când e nevoie să fie folosite utilaje,
echipamente sau materiale care uneori nici nu pot fi stocate în interiorul casei.
Evident, în anumite contexte și pentru anumite ocupații, formarea practică poate fi
simulată la distanță, de exemplu, experiențe virtuale sau un program de securitate
cibernetică, lucru mai mult relevant pentru centrele de excelență cu profil în
tehnologii informaționale. În general însă, programele de învățământ profesional
tehnic necesită o activitate practică, prin interacțiune reală, utilizarea de mașini,
utilaje și produse care nici nu pot fi procurate de elevi. Aceasta face ca studiile online
să nu fie la fel de relevante pentru această treaptă de învățământ precum în alte trepte.
Un element adițional mai ține și de faptul că învățarea poate continua în condițiile în
care întreprinderile unde elevii trec lecțiile practice să rămână deschise. Până la
momentul scrierii acestui articol (iunie 2020), companiile din domeniul HoReCa au
fost închise; astfel, elevii din școlile de profil nu aveau unde să-și facă practica. O
problemă adițională generată de plasarea în carantină a întreprinderii este obținerea
certificatului de absolvire a școlii și obținerea profesiei sau meseriei

Viața studenților este plină de provocări și surprize, cea mai des întâlnită fiind
stresul. Componentă inevitabilă a vieții cotidiene, stresul nu „discriminează” pe
nimeni, indiferent de vârstă, ocupație sau opinie. Mai mult, putem afirma că stresul
este cu adevărat un fenomen curent în viața studenților, după cum o dovedește un
sondaj recent cu privire la acest subiect.
Studenții afirma că lipsa timpului, examenele, dar și facultatea în regim online
constitue factori importanți care accentuează resimțirea stresului. Mai mult, consideră
că se confruntă cu un nivel ridicat de stres, moment în care încep să se simtă rău, iar
altii nu se mai pot concentra, iar în ceea ce privește influența pe care o aduc părinții la
reacția lor față de stres, multi au afirmat că aceasta este una de natură pozitivă.
Pe de altă parte, studenții aleg metode eficiente de a gestiona situațiile stresante,
precum arată un sondaj: 44 de procente aleg să se liniștească singuri, 24% încearcă
să se detașeze de exterior și doar 4, 23% dintre aceștia se relaxează ascultând piesele
preferate. În plus, cu toții suntem conștienți că stresul nu ne afectează doar pe noi, dar
și pe cei din jurul nostru, deoarece situațiile stresante au puterea de a ne influența și
relațiile pe care le avem cu alte persoane, precum cele familiale, colegiale, de
prietenie sau din cadrul serviciului. În cele mai multe cazuri, multi studenți au
recunoscut că devin irascibili, iar altii aleg să se izoleze.
Cu toate acestea, în timpul pandemiei, toți oamenii au simțit o presiune mai mare
decât cea cotidiană, acest lucru ducând la un nivel de stres mult mai pronunțat. Din
această cauză, tinerii nu se simt foarte încrezători în fața situațiilor stresante, astfel că
multi recunosc ca nivelul lor de adaptare este foarte mic.
Cu adevărat, trăim niște vremuri foarte stresante și epuizante, dar nu trebuie să
ne descurajăm. Orice problemă are propria sa rezolvare, astfel că până și aceste
situații solicitante pot fi abordate diferit și pot fi atenuate. Studenții sunt încurajați să
ceară sfatul, chiar ajutorul persoanelor specializate, cu scopul de a se informa și de a
acționa. Cele mai întâlnite întrebări vizează stresul, cauzele dar și urmările acestuia,
metode de adaptare și de atenuare a situațiilor stresante.
Stresul poate deveni o problemă importantă la orice vârstă, deoarece suntem
expuși în fața acestuia zilnic. Astfel, pentru a ne menține pe linia de plutire, trebuie să
ne adaptăm și să încercăm diferite metode de a îi face față. Metodele există în număr
mare și sunt diverse, astfel, le putem personaliza și le putem adapta nevoilor noastre
proprii.