Rivero Badea Daniel, GR7, FCRP

Distorsionarea realității indusă de anxietate

I. Contextul și istoricul pandemiei în România

Prima informație despre apariția SARS-Cov-2 a fost identificată în Wuhan pe data de 31
decembrie 2019. Informațiile furnizate de către Organizația Mondială a Sănătății anunțau apariția
unei „pneumonii virale” pe teritoriul Republicii Populare Chineze. Pe data de 26 februarie 2020
a apărut primul caz de infecție pe teritoriul României. Pe data de 16 martie 2020 a fost semnat de
către Președintele României decretul care prevedea instituirea pe întreg teritoriul a stării de
urgență pe o durată de 30 de zile. Pe data de 14 aprilie un nou decret a fost semnat cu scopul de
prelungire cu încă 30 de zile a stării de urgență.
Izolarea socială a reprezentat o perioadă dificilă de acomodare, iar lipsa de interacțiune a
amplificat simptomele anxietății. „Izolarea socială contribuie la fiziopatologia tulburărilor
psihiatrice și a comportamentului suicidar” (Sher, 2020, p. 3). Comportamentul compulsiv de
verificare zilnică a informațiilor despre numărul de infecări noi apărute din surse oficiale interne
și externe a reprezentat un impediment în gestionarea gândurilor intruzive legate de potențiala
infectare și răspândire a infecției cu virusul SARS-CoV-2 către persoane vulnerabile.
În timpul carantinei am urmat constant ședinte de psihoterapie cognitiv comportamentală prin
conversații telefonice, iar procesul de a învăța treptat să gestionez anxietatea și gândurile
intruzive amplificate de către pandemie a fost unul dificil, îngreunat de către starea de urgență.
„Sănătatea mintală a elevilor este afectată semnificativ atunci când se ocupă de probleme de
sănătate publică sau de urgență, dar și atunci când libertatea lor este restricționată.”
(Konstantopoulou & Raikou, 2020, p. 5). Un grad ridicat de anxietate poate distorsiona
realitatea, iar repetiția comportamentelor compulsive a accentuat apariția gândurilor intruzive.

II. Procesul de conștientizare

Procesul de introspecție a fost îngreunat din cauza impulsurilor și gândirilor care au creat un
sentiment incert legat de viitor. Prezența obsesiilor prin gânduri și impulsuri nedorite și teama
cauzată de un viitor incert au creat compulsii pentru care alocam foarte mult timp. Lipsa de
predictibilitate la nivel mondial a produs ample schimbări sociale, și conform unui articol realizat
de către Dr. Debanjan Banerjee, „Pandemiile nu sunt doar fenomene biologice sau medicale. Au
implicatii psiho-sociale immense si afecteaza societatea in general” (Banerjee, 2020)

Lipsa de predictibilitate a produs ample schimbări sociale la nivel mondial, iar răspunsul
autorităților din România a fost în prima fază a pandemiei unul reactiv. Pierderea contactului cu
realitatea a fost întărită de către factori precum densitatea populației în București care era de
 Rivero Badea Daniel, GR7, FCRP

peste 9.993,8 loc/km² în anul 2015, fiind în primele locuri la nivel european conform Institutului
Național de Statistică, și lipsa de coordonare între autoritățile statului român care au produs
numeroase confuzii. Declarația lui Victor Costache pe data de 25 martie 2020 conform căreia
„Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe” (Stirileprotv.ro, n.d.) a
produs nelămuriri în rândul cetățenilor, iar numărul ridicat de postări neoficiale de pe rețelele de
socializare au amplificat conspirații cu privire la originea virusului și au încercat să minimizeze
efectele negative și permanente pe care o parte dintre persoane le pot resimți în urma infecției cu
Covid-19. Informațiile legate de numărul de cazuri de infectări în București a reprezentat un
impediment pentru a înțelege severitatea și răspândirea reală a virusului. Numeroși specialiști au
explicat procesul prin care se poate estima numărul de cazuri reale de infectare prin multiplicarea
cazurilor cunoscute.
Pentru a reduce riscul de infectare cu Covid-19 am analizat metodele de protecție prezentate de
către autorități, și am căutat informații de la doctori cunoscuți. Am ales să merg pe stradă fără să
utilizez mijlocul de transport în comun, acestea fiind cunoscute drept centre de focare, și am
păstrat o distanțare socială de peste 2 metri. Prin procesul de analiză riguros am conștientizat și
aplicat măsurile de protecție prin alegerea tipurilor potrivite de măști, și dezinfectanți.
III. Conviețuirea cu COVID-19
Ridicarea stării de urgență de către autorități pe data de 15 mai, și intrarea în starea de alertă a
reprezentat începutul unei noi etape, iar măsurile de relaxare au continuat în lunile următoare.
Numeroasele provocări pe care le-am întâmpinat în timpul carantinei au fost gestionate prin
ajutorul primit prin intermediul psihoterapiei cognitiv comportamentalăe, și respectarea cu
strictețe a măsurilor de protecție. Procesul de filtrare a informațiilor a produs rezultate benefice
pentru a putea să aplic măsurile corespunzătoare de protecție, iar momentele de tensiune cauzate
de către tulburarea obsesiv-compulsivă au fost depășite cu tenacitate.
Am învățat să îmi notez zilnic în jurnal gândurile legate de pandemie, ceea ce a ușurat procesul
de introspecție, și am realizat o serie de videoclipuri pentru a înregistra progresele și pentru a
urmări procesul de evoluție psihologică. Tulburarea obsesiv-compulsivă presupune apariția
gândurilor intruzive legate de un viitor incert, și rănirea persoanelor apropiate, și am folosit
timpul liber pentru dezvoltare personală și studii academice. Prin învățare am descoperit fațetele
tulburării-compulsive și am învățat să discern ce este real de ce nu este real. “Evaluarea
gândurilor intrusive care au implicații în răspunderea pentru daune pentru sine sau alte personae
este considerate importantĂ, deoarece evaluarea leagă gândirea intruzivă atât de suferință, cât și
de apariția unui comportament neutralizant” (Swinson et al., 2001, p. 43).

Prin numeroase erori de judecată am reușit să evoluez și să înțeleg efectele multiple cauzate de
către pandemie, iar lecțiile învățate în urma perioadei de izolare socială m-au disciplinat în
organizarea obiceiurilor zilnice, și m-au făcut să acord mai multă atenție sănătății printr-o
alimentație echilibrată și sport. Am înțeles cum întreaga planetă trece prin schimbări, iar statele
în curs de dezvoltare au numeroase probleme în gestionarea bolnavilor. Această lecție de istorie
 Rivero Badea Daniel, GR7, FCRP

a arătat umanității că este important să prevenim viitoarele pericole, și consider că umanitatea și-
a dezvoltat empatia și gândirea critică. În final, cred că este necesar să învățăm să trăim cu
această pandemie și respectarea măsurilor de precauție este imperios necesară.

Bibliografie

Banerjee, D. D. (2020). The other side of COVID-19: Impact on obsessive compulsive disorder

(OCD) and hoarding. Psychiatry Research, 288, 112966–112966. PubMed.

https://doi.org/10.1016/j.psychres.2020.112966

Konstantopoulou, G., & Raikou, N. (2020). CLINICAL EVALUATION OF DEPRESSION IN

UNIVERSITY STUDENTS DURING QUARANTINE DUE TO COVID-19

PANDEMIC. European Journal of Public Health Studies; Vol 3, No 1 (2020)DO -

10.46827/Ejphs.V3i1.65. https://oapub.org/hlt/index.php/EJPHS/article/view/65/64

Sher, L. (2020). The impact of the COVID-19 pandemic on suicide rates. QJM: An International

Journal of Medicine, hcaa202. https://doi.org/10.1093/qjmed/hcaa202

Stirileprotv.ro. (n.d.). Ministrul Sănătății: Toți bucureștenii vor fi testați pentru Covid-19.

Mergem din ușă în ușă. Retrieved September 6, 2020, from

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/anunt-soc-al-ministrului-sanatatii-toti-bucurestenii-

vor-fi-testati-pentru-covid-19.html

Swinson, R. P., Antony, M. M., Rachman, S., & Richter, M. A. (2001). Obsessive-

Compulsive Disorder: Theory, Research, and Treatment. Guilford Publications.

https://books.google.ro/books?id=a0EeWC7NlfgC
Rivero Badea Daniel, GR7, FCRP