Particularitățile utilizării operațiilor informaționale pe timpul crizei

COVID-19
Prenume şi NUME Autor: Liviu Marius CĂLINA
Curs postuniversitar – Informații pentru luptă, grupa SCILSM-01 2024,
mariuscalina18@gmail.com

Introducere
Prezentarea contextului pandemiei COVID-19
Să începem prin a pune lucrurile în perspectivă: ființe umane au existat de aproximativ
200.000 de ani, cea mai veche bacterie este de miliarde de ani și viruși de cel puțin 300 de
milioane de ani. Aceasta înseamnă că, cel mai probabil, pandemiile au existat și au fost
dintotdeauna o parte integrantă a istoriei umane de când oamenii au început să călătorească
în jurul lumii; în ultimii 2000 de ani au fost regula, nu excepția.
Datorită caracterului lor intrinsec perturbator, epidemiile de-a lungul istoriei s-au
manifestat ca o forță durabilă și, adesea, au determinat schimbări radicale. Acestea au stârnit
revolte, generat conflicte în rândul populației, și au condus la înfrângeri militare. În același
timp, epidemiile au servit ca sursă de inovație, contribuind la redesenarea granițelor naționale
și deschizând calea către revoluții.
Pe lângă alte evenimente pandemice precrum Gripa Spaniolă (1918-1919), pandemia de
gripă A/H1N1 (2009-2010) pe care le putem considera recente amintesc și Ciuma lui
Iustinian care a avut un impact deosebit de sever asupra populației și economiei Imperiului
Bizantin în jurul anilor 541-542. Estimările privind numărul victimelor variază, dar se crede
că un procent semnificativ al populației imperiului a fost afectat, cu milioane de decese
înregistrate. Pandemia a avut, de asemenea, un impact asupra stabilității politice și economice
a imperiului. Deci aceste evenimente majore au afectat omenirea dintotdeauna.
Boala provocată de coronavirusul 2019 sau COVID-19 este cauzată de coronavirusul
sindromului respirator acut sever 2 (SARS-Cov-2). Acest virus a fost identificat pentru prima
dată la oameni în decembrie 2019, în Wuhan, China. Coronavirusurile sunt o familie mare și
foarte răspândită de virusuri, care pot provoca numeroase boli, de la răceala comună, la
afecțiuni mai grave, precum pneumonie și sindromul respirator acut sever (SARS). Virusul
care provoacă COVID-19 este foarte contagios, astfel încât numărul persoanelor care s-au
îmbolnăvit de COVID-19 a crescut rapid în întreaga lume. La 11 martie 2020, Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 pandemie globală.1
Importanța comunicării și informației în gestionarea crizei
Comunicarea și informația joacă un rol vital în gestionarea pandemiei COVID-19,
contribuind la transmiterea corectă a informațiilor esențiale legate de virus, la mobilizarea
răspunsului public și la coordonarea eforturilor la nivel național și global. Acestea reduc
panica și stigmatizarea, sprijină profesioniștii din domeniul sănătății, permit adaptarea
flexibilă a strategiilor de răspuns și construiesc încrederea publicului prin transparență și
coerență. Totodată, comunicarea eficientă previne răspândirea informațiilor incorecte și
infodemiilor, contribuind la protejarea sănătății publice și minimizarea impactului asupra
societății.
Dezinformarea în jurul COVID-19 a fost proliferată în întreaga lume, cu consecințe
potențial dăunătoare pentru sănătatea publică și comunicarea eficientă a crizelor. În UE și în
alte părți, mesajele coordonate de dezinformare urmăresc să încadreze minoritățile
vulnerabile drept cauza pandemiei și să alimenteze neîncrederea în capacitatea instituțiilor
democratice de a oferi răspunsuri eficiente. Unii actori susținuți de stat și de stat încearcă să

1
https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/COVID-19_factsheet_RO.pdf

1
exploateze criza de sănătate publică pentru a promova interese geopolitice, adesea prin
contestarea directă a credibilității Uniunii Europene și a partenerilor săi.
Războiul informațional în cadrul pandemiei
La nivel global, pandemia COVID-19 a fost marcată de o serie de dispute informaționale
și operaționale între diferite state și actori non-statali. Unul dintre exemple notabile a fost
tensiunea între Statele Unite și China în ceea ce privește gestionarea pandemiei.
SUA și China au fost implicate într-un schimb de acuzații și informații contradictorii cu
privire la originea virusului, gestionarea răspunsului și distribuția de informații. Administrația
Trump a acuzat China de dezinformare și de ascunderea informațiilor la începutul pandemiei,
în timp ce China a respins aceste acuzații și a susținut că a oferit informații transparente
Organizației Mondiale a Sănătății și altor țări.
Acest schimb de informații și retorici tensionată a dus la ceea ce poate fi descris ca un
război informațional și operațional, în care statele își folosesc resursele media și comunicarea
publică pentru a-și susține propriile perspective și pentru a influența opinia publică internă și
internațională. Este important să evidențiem că situația este complexă, iar interpretările și
reacțiile pot varia în funcție de perspectivele și interesele diferitelor părți implicate.
Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză (RPC) erau deja
foarte tensionate înainte de criza COVID-19. Asertivitatea Chinei pe scena internațională de
la criza financiară din 2008 și mai ales de când președintele Xi Jinping a ajuns la putere în
2012-2013 a ajutat la consolidarea unui consens bipartizan în Statele Unite că este necesară o
abordare mai dură și mai competitivă față de RPC. În ultimii câțiva ani, războiul comercial
dintre SUA și China, protestele pro-democrație din Hong Kong, represiunea masivă
împotriva uigurilor în Xinjiang și creșterea activităților navale americane și chineze în apele
disputate de pe coasta Chinei au contribuit la intensificarea tensiunilor bilaterale. Dar
amenințarea comună reprezentată de virus ar fi putut oferi o ocazie de detensionare a acestor
tensiuni dacă ambele capitale ar fi decis să coopereze pentru a o aborda împreună și alături de
altele. În schimb COVID-19 s-a dovedit a fi doar o sursă de fricțiuni mai mari, mai degrabă
decât o cooperare mai mare, între RPC și Statele Unite.2
Este elocventă descrierea lui Trump despre COVID-19 ca fiind „virusul chinez”, odată ce
a început să-l ia în serios, și răspunsul său destul de celebrator pe Twitter privind o creștere
corectată a totalului de decese oficiale din China. 3 Presupun doar că a considerat că rapoartele
privind creșterea suferinței chineze sunt bune, deoarece ar putea, cumva, să facă propriul său
guvern să pară oarecum mai eficient în comparație.
Ulterior, președintele a încetat să mai folosească eticheta „virus chinezesc”, dar
îndrumările publicate de Comitetul Senatorial Național Republican cu privire la modul de
răspuns la întrebările despre COVID-19 într-un an de alegeri prezidențiale îi instruiesc să dea
vina pe China și OMS și să-l laude pe Trump pentru limitarea călătoriilor din China. O astfel
de deviere și găsire a unui țap ispășitor ar putea impresiona baza politică republicană de
acasă, dar aproape sigur va afecta și mai mult reputația Americii pe scena internațională și va
face cooperarea viitoare cu China mai greu de stabilit.
Reputația internațională a Chinei a primit aparent un mare impact nu doar în Statele Unite,
ci și în Europa și în Indo-Pacific. PCC a numit, de asemenea, toate cazurile noi de virus din
China drept străine, ceea ce duce la discriminare împotriva străinilor din întreaga țară, în
special a migranților africani din Guangzhou și din jurul său. Acest tratament slab al
africanilor care au trăit în China de ani de zile a dăunat grav reputației Chinei în Africa, care
a fost promovată de-a lungul multor ani prin interacțiunea economică și investițiile în
infrastructură.4 În ciuda unor reacții impresionante în China, după ce epidemia a fost
recunoscută public și în ciuda eforturilor de a ajuta alte țări cu echipamente medicale și
2
https://www.brookings.edu/articles/a-modern-tragedy-covid-19-and-us-china-relations/
3
Donald J. Trump (@realDonaldTrump), Twitter, April 17, 2020.

2
expertiză – și prin aceasta să stimuleze imaginea internațională a Chinei – se pare că COVID-
19 se va dovedi mult mai mult o datorie decât un activ în portofoliul diplomatic al RPC.
Concret, China a fost acuzată de către unele țări și analiști de utilizarea operațiunilor
informaționale pentru a gestiona imaginea sa și a controla informațiile despre originea
virusului COVID-19. Argumentele în acest sens includ:
Controlul Asupra Informațiilor: China a fost criticată pentru controlul strict al
informațiilor, în special în primele etape ale pandemiei. Rapoarte indică faptul că oficialii
chinezi au întârziat raportarea și au cenzurat informațiile cu privire la focarul inițial din orașul
Wuhan.
Manipularea Datelor Epidemiologice: Există preocupări cu privire la corectitudinea și
transparența datelor epidemiologice furnizate de China. Unele rapoarte sugerează că cifrele
de cazuri și decese ar fi putut fi subestimate sau modificate pentru a prezenta o imagine mai
favorabilă.
Controlul Asupra Cercetării Științifice: China a fost acuzată că a încercat să controleze și
să influențeze cercetarea științifică privind originea virusului. Unele critici vin în contextul
reținerii unor cercetători și a încercării de a controla discursul academic pe această temă.
Campanii de Dezinformare și Propagandă: China a fost suspectată de lansarea unor
campanii de dezinformare și propagandă pentru a-și proteja imaginea. Aceasta include
furnizarea de informații contrare celor oferite de alte țări și organizarea de campanii media
pentru a contracara acuzațiile aduse.
Limitarea Accesului la Date și Echipamente: Accesul limitat al experților internaționali la
datele brute ale virusului și la locul de origine a stârnit suspiciuni cu privire la transparența
totală. De asemenea, s-au semnalat dificultăți în obținerea aprobărilor necesare pentru
echipamentele și experții străini.
Este important să menționăm că aceste argumente au fost subiectul unor dezbateri intense,
iar China a respins aceste acuzații, susținând că a furnizat informații transparente și a
cooperat în mod activ cu comunitatea internațională. Perspectiva privind gestionarea
informațiilor și operațiunile informaționale în contextul pandemiei COVID-19 poate varia în
funcție de interpretări și intereselor politice.
În gestionarea pandemiei COVID-19, Statele Unite au desfășurat extinse operațiuni
informaționale pentru a informa publicul și contracara dezinformarea. În acest efort,
administrația SUA a adoptat mai multe strategii. Comunicarea oficială s-a realizat prin
conferințe de presă, comunicate și utilizarea intensivă a platformelor de social media. Astfel,
oficialii au putut furniza informații actualizate și clarificate direct publicului, având un impact
direct asupra opiniei publice și contracarând dezinformarea.
Colaborarea cu organizațiile de fact-checking a fost o componentă crucială pentru
verificarea și corectarea informațiilor eronate. Această abordare a avut scopul de a asigura
precizia datelor și de a contracara orice informație falsă sau distorsionată. În plus, SUA au
promovat colaborarea științifică și au lansat campanii de conștientizare publică pentru a
educa populația cu privire la practicile de sănătate și măsurile de prevenire.
Angajamentul continuu cu comunitatea științifică a fost esențial pentru consolidarea
încrederii publicului, iar răspunsul la teoriile conspirației și informațiile false s-a concentrat
pe furnizarea de date concrete și argumente rationale. În ansamblu, operațiunile
informaționale ale SUA în timpul pandemiei au avut ca obiectiv principal informarea corectă
a publicului, contracararea dezinformării și promovarea transparenței în gestionarea crizei
sanitare. Această abordare complexă a fost esențială pentru a face față provocărilor
pandemiei și pentru a asigura o comunicare coerentă și eficientă într-un context în schimbare
rapidă.
4
https://www.brookings.edu/articles/covid-19-africans-hardships-in-china-and-the-future-of-africa-china-
relations/

3
 Implicarea actorilor non-statali
În timpul pandemiei COVID-19, s-au evidențiat utilizări variate ale operațiunilor
informaționale în scopul obținerii de beneficii financiare. Aceste strategii au inclus
răspândirea de dezinformări privind tratamente miraculoase și măsuri de prevenire, campanii
de marketing agresive pentru produse și servicii false, furt de date personale prin atacuri de
phishing, manipularea piețelor financiare prin dezinformare, exploatarea cererii crescute
pentru echipamente medicale și promovarea investițiilor dubioase legate de pandemie.
Aceste tactici au fost adesea implementate prin intermediul mediilor digitale și al rețelelor
sociale, aprovechind incertitudinea și anxietatea oamenilor în fața crizei sanitare.
Contracararea acestor operațiuni a implicat eforturi din partea autorităților, organizațiilor și
comunității pentru a identifica și denunța practicile ilegale și pentru a informa corect publicul.
Pandemia de COVID-19 a impulsionat afacerile cu produse contrafăcute, atenţionează un
raport prezentat luni de Oficiul Uniunii Europene pentru proprietate intelectuală (EUIPO)
împreună cu Europol, în oraşul spaniol Alicante, transmite dpa.
"Reţelele de infractori s-au adaptat rapid la noile oportunităţi şi la cererea de alte produse
rezultată din pandemie", a constatat raportul. Sunt date ca exemplu măştile şi alte
echipamente de protecţie împotriva infectării cu coronavirus. Deşi majoritatea articolelor
contrafăcute şi imitaţiile sunt produse în continuare în China şi în alte ţări europene,
producţia de bunuri de calitate slabă şi uneori periculoase în interiorul UE a crescut
substanţial. Această creştere a fost reflectată în numărul mai mare de bunuri cu ambalaje false
şi componente preliminare pentru falsuri confiscate la graniţele UE.5
Fake news și politicile oficiale în România
Știrea falsă (în engleză „fake news”) reprezintă o tehnică de dezinformare care constă într-
o relatare jurnalistică despre o persoană, un lucru, un fapt sau un eveniment fals sau care
amestecă informații adevărate cu informații false și având intenția explicită de a provoca rău
sau ignorând faptul că aceasta ar putea produce rău. Ele urmăresc, în mod intenționat, să
inducă în eroare cititorii, ascultătorii sau telespectatorii. Știrile false pretind că sunt adevărate,
că prezintă o realitate, dar, de fapt, ele sunt false. 6
Legislația referitoare la măsurile luate pentru contracararea știrilor false în România, în
contextul prevenirii răspândirii COVID-19 și gestionării consecințelor pe durata stării de
urgență, este reglementată de Decretul Președintelui României nr. 195/16 martie 2020. Acest
decret a fost pus în aplicare la data de 16 martie 2020 și a fost publicat în Monitorul Oficial
nr. 212, partea I. Documentul prezintă două categorii de măsuri: măsuri de primă urgență cu
aplicabilitate directă și imediată, precum și măsuri de primă urgență cu aplicabilitate graduală
în mai multe domenii de activitate, inclusiv ordinea publică, economie, sănătate, muncă și
protecție socială, justiție, comerț, afaceri externe și altele. În cadrul celei de-a doua categorii,
instituțiile publice, autoritățile și operatorii privați sunt implicați în campanii de informare
publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național. În cazul
răspândirii informațiilor false în mass-media și online referitoare la evoluția COVID-19 și la
măsurile de protecție și prevenire, autoritățile publice iau măsuri pentru a furniza informații
corecte și obiective populației.
ANCOM a suspendat mai multe site-uri din România care au răspândit informații false
despre pandemia de Covid-19. Decizia a fost luată conform unor prevederi din Decretul de
prelungire a stării de urgență, care impune furnizorilor de servicii de găzduire și conținut să
întrerupă imediat transmiterea sau stocarea conținutului, la decizia Autorității Naționale
pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), dacă acesta promovează
știri false legate de evoluția Covid-19 și măsurile de protecție și prevenție.

5
https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/raport-falsificatorii-s-au-adaptat-rapid-la-2154174.html
6
Fallis, D., 2015, apud Jaster, Romy, Lanius, David, 2018, What is fake news?, în Versus, 2, 127, pp. 207-227

4
 Printre site-urile închise se numără stiridemoment.ro, breackingnews.xyz, romania-
veche.ro, bpnews.ro, justitiarul.ro și ortodoxinfo.ro, ultimul fiind notabil pentru
dezinformările inspirate din Moscova chiar înaintea pandemiei. Aceste site-uri au fost acuzate
că au selectat și preluat trunchiat declarații și informații, pe care le-au prezentat în formulări
alarmiste pentru a genera panică în rândul cetățenilor. Titlurile false diseminate includ
afirmații precum închiderea unor lanțuri de supermarket-uri mari sau teorii conspiraționiste
legate de 5G și Covid-19.7
În evaluarea situației informaționale referitoare răspândirea știrilor false în România, în
perioada pandemiei, am analizat anumite studii statistice, care au contribuit la emiterea unor
concluzii. Astfel, la sfârsitul lunii martie 2020, Centrul de Studii Socio Comportamentale a
realizat un raport referitor la percepțiile publice referitoare la Covid-19, pe un eșantion de
950 de subiecți, prin interviuri telefonice. 8

7
https://inforadar.mapn.ro/articole/prima_linie.php
8
https://drive.google.com/file/d/1Mtc8LWcEmy5cYPGQp_dvxEadU7H1x8Uw/view

5
 Î

6
7
8
 Concluzie
În concluzie, analiza modului în care actorii statali și non-statali au utilizat operațiuni
informaționale în timpul pandemiei COVID-19 aduce învățăminte valoroase. Aceste
învățăminte sunt esențiale pentru consolidarea sistemelor de informare publică și
dezvoltarea capacităților de combatere a dezinformării. Accentul pe aspectele
internaționale subliniază importanța cooperării globale în gestionarea crizelor. Învățăturile
pot influența, de asemenea, dezvoltarea legislației și reglementărilor, adaptându-le pentru a
face față provocărilor specifice. Promovarea transparenței și responsabilității în
comunicarea guvernamentală și non-guvernamentală este crucială pentru consolidarea
încrederii publicului. Îmbunătățirea educației și a alfabetizării digitale reprezintă, de
asemenea, priorități esențiale pentru pregătirea indivizilor în fața manipulării
informaționale. Prin înțelegerea profundă a modului în care operațiunile informaționale au
fost utilizate, se pot contura strategii mai eficiente pentru gestionarea viitoarelor situații
similare.

9
 Bibliografie:
1. https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/COVID-19_factsheet_RO.pdf
2. https://www.brookings.edu/articles/a-modern-tragedy-covid-19-and-us-china-relations/
3. Donald J. Trump (@realDonaldTrump), Twitter,
4. https://www.brookings.edu/articles/covid-19-africans-hardships-in-china-and-the-
future-of-africa-china-relations/
5. https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/raport-falsificatorii-s-au-adaptat-rapid-la-
2154174.html
6. Fallis, D., 2015, apud Jaster, Romy, Lanius, David, 2018, What is fake news?, în
Versus, 2, 127, pp. 207-227
7. https://inforadar.mapn.ro/articole/prima_linie.php
8. https://drive.google.com/file/d/1Mtc8LWcEmy5cYPGQp_dvxEadU7H1x8Uw/view

10