Universitatea Artifex din Bucuresti

Facultatea de Finante si Contabilitate

Master : Management Organizational

Propuneri de politici economice pentru iesirea din

criza de coronavirus.Reluarea activitatii economice

Profesor coordinator:

Masterand :Bunea Anca-Elena

Bucuresti,2020
 Cuprins

Introducere
Capitolul 1 :Pandemia criza globala
1.1.Pandemia Covid 19
1.2.Influenta pandemiei asupra sectoarelor economice
1.3.Propuneri de relansare economica
Capitolul 2 :Recomandări pentru măsurile de politică economică
pentru gestionarea crizei
2.1.Strategia de redresare economică
2.2.Puncte principale ale strategiei
Concluzii
Bibliografie
 Introducere
Pandemia COVID-19 constituie o provocare fără precedent pentru întreaga lume. Aceasta
necesită acțiuni urgente, decisive și cuprinzătoare din partea instituțiilor UE și la nivel
național, regional și local, precum și cooperare cu partenerii noștri la nivel mondial. Vom
face tot ceea ce este necesar pentru a ne proteja cetățenii și a depăși criza, păstrând în același
timp valorile și modul nostru de viață european. Ne bazăm pe sentimentul de responsabilitate
al tuturor cetățenilor UE în acest moment dificil.

Ne exprimăm cea mai profund regret față de victimele pandemiei și familiile lor. Laudăm
dedicarea specialiștilor din domeniul sănătății în fruntea focarului și contribuția celor care
oferă servicii esențiale pentru populație.
Limitarea răspândirii virusului

Toate statele membre au întreprins acțiuni decisive pentru a conține și a încetini răspândirea
virusului. Acest efort este susținut de orientările Centrului European de Prevenire și Control
al Bolilor (ECDC) și de recomandările Comitetului consultativ COVID-19 al Comisiei.
Îndrumări suplimentare vor fi emise după caz, și vom continua să urmărim dezvoltările prin
intermediul mecanismului integrat de criza politică de răspuns al UE (IPCR), activat de
Președinția croată.
Am consolidat controlul frontierelor noastre externe prin aplicarea unei restricții temporare
coordonate a călătoriilor neesențiale în UE pentru o perioadă de 30 de zile. Vom evalua
situația în timp util și vom decide dacă vom prelungi sau nu aceste măsuri.
În cazul în care au fost introduse controale temporare de frontieră internă, vom asigura o
gestionare liniară a frontierelor pentru persoane și mărfuri, pe baza orientărilor Comisiei din
16 martie 2020, în conformitate cu Codul de frontieră Schengen și pe îndrumările Comisiei
privind punerea în aplicare a „benzilor verzi” . Problemele rămase în ceea ce privește
furnizarea de bunuri și servicii esențiale trebuie soluționate urgent. Trebuie găsite soluții
adecvate pentru cetățenii blocati la frontierele interne ale UE și sa nu li se permita in țările
lor de origine și pentru lucrătorii transfrontalieri care trebuie să-și poată continua activitățile.
Există o nevoie urgentă de a împărtăși informații științifice și de a colabora atât în cadrul UE,
cât și la nivel mondial la provocarea dezvoltării unui vaccin în cel mai scurt timp și de a-l
pune la dispoziția tuturor celor care au nevoie, fără bariere geografice. Vom sprijini
companiile europene în acest sens. 140 de milioane de euro au fost deja mobilizați pentru 17
proiecte privind dezvoltarea vaccinurilor.
Salutăm inițiativele luate de Comisie, Consiliul European de Inovare și Grupul Băncii
Europene de Investiții (BEI) pentru a oferi sprijin financiar pentru răspunsul clinic și de
sănătate publică la boala COVID-19.
 Capitolul 1 :Pandemia criza globala

1.1.Pandemia Covid 19

Pandemia COVID-19 a dus la peste 1,4 milioane de cazuri confirmate și peste 83.000 de
decese la nivel global. De asemenea, a stârnit temeri de criză economică iminentă și
recesiune. Distanțarea socială, izolarea de sine și restricțiile de călătorie au impus o scădere a
forței de muncă în toate sectoarele economice și au provocat pierderea multor locuri de
muncă. Școlile s-au închis și nevoia de mărfuri și produse fabricate a scăzut.
În schimb, nevoia de consum medical a crescut semnificativ. Sectorul alimentar a înregistrat,
de asemenea, o cerere mare datorită cumpărării de panică și stocării produselor alimentare.
Focare de viruși agresivi, cum ar fi COVID-19, provoacă o creștere extrem de rapidă a ratelor
de infecție și un grad ridicat de incertitudine cu privire la boală și efectele pandemiei.
Literatura economică arată că, în această situație, pot exista trei motive pentru eșecurile pieței
economice care afectează capacitatea operațională a piețelor libere și necesită intervenția
guvernului:

 Lipsa informațiilor: fiecare individ nu cunoaște propria sa stare medicală sau cea a
persoanelor din jurul său.

 Un individ care este un purtător al virusului provoacă o un impact negativ în

măsura în care infectează alte persoane.
 Incertitudinea cu privire la sfera de aplicare și durata pandemiei ar putea provoca
supra-reacție, chiar mai mult decât este justificat de virus, așa cum știm din studiile în
economia comportamentală.

Capacitățile medicale și tehnologice de astăzi permit utilizarea mijloacelor precum : testarea

la scară largă și alte sisteme, care ne permit să confirmăm starea medicală a oricărei persoane
din sfera publică. Astfel, este posibilă reducerea răspândirii virusului la un cost economic
semnificativ mai mic, permițând în același timp ca majoritatea activităților economice să
funcționeze în mod rezonabil. De exemplu, prin inteligență și monitorizarea populației, este
posibil să se concentreze eforturile de carantină și tratamentul persoanelor infectate, în timp
ce restul lucreaza.Astfel de mijloace au fost utilizate în diferite țările din Orientul Îndepărtat
(China, Coreea de Sud, Taiwan și Singapore) și se pare că acesta este modulul recomandat
acum de Organizația Mondială a Sănătății.
Lipsa de informații impune guvernului să ia măsuri colective de distanțare socială, care vin
cu un cost foarte mare pentru economie și, în timp, ar putea pune în pericol stabilitatea
socială și economică.
Politica actuală este determinată de îndemnul autorităților de sănătate în efortul de a încetini
răspândirea virusului și, mai ales, de a preveni supraaglomerarea sistemului de sănătate cu
pacienți grav bolnavi care necesită respirație artificială, ceea ce poate duce la prăbușirea
sistemului.
Cu toate acestea, această politică vine cu creșterea costurilor sociale și economice.
1.2.Influenta pandemiei asupra sectoarelor economice

Rezistența sectorului agricol a fost testată de focarul COVID-19. O criză globală a cererii de
la hoteluri și restaurante a înregistrat o scădere a prețurilor la produsele alimentare agricole cu
20%. Țările din întreaga lume au impus o serie de măsuri de protecție pentru a emita o
răspândire în creștere exponențială. Aceasta include distanțarea socială, evitarea călătoriilor
inutile și interzicerea adunarilor mari de personae.
Izolarea de sine la contactul cu suspecții de virus are impact asupra numărului de inspectori
disponibili și a personalului de livrare care este esențial pentru asigurarea verificării și
transportului produselor. Acest lucru va avea implicații pronunțate pentru produsele
perisabile, cum ar fi carne și legume.
„Achiziția de panică” complică în continuare deficiențele dincolo de rafturile
supermarketurilor.
Asociația Medicală Veterinară Americană (AVMA) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la
nivelurile scăzute de produse farmaceutice pentru animale pentru mai mulți furnizori mari de
medicamente.
In cadrul unei reuniuni la Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la Viena din
6 martie, un refuz al Rusiei de a reduce producția de ulei a declanșat Arabia Saudită să
riposteze cu reduceri extraordinare pentru cumpărători și o amenințare la pompa mai brută.
Arabia Saudita, considerată liderul de facto al OPEC, și-a mărit furnizarea de petrol cu un
sfert mai mult decât luna februarie, ducând volumul producției la un nivel fără precedent.
Acest lucru a provocat cel mai puternic accident de o zi în aproape 30 de ani - în 23 martie,
Brent Crude a scăzut cu 24%, până la 34 USD / baril (12), până la 25,70 USD.
Deși, încetinirea numărului de decese cauzate de COVID a provocat o anumită stabilizare a
prețurilor petrolului, există încă o incertitudine.

Pe fondul unui focar viral care amortizează deja cererea de petrol, se presupune că acest
război cu prețurile petrolului va avea implicații grave asupra economiei globale. În perioadele
mai obișnuite, petrolul ieftin a funcționat ca un avantaj pentru economii. Cu toate acestea,
este puțin probabil ca economiile la benzină să fie redirecționate către mai multe cheltuieli,
întrucât populațiile sunt instruite să practice distanțarea socială, iar clasa muncitoare este
incertă cu privire la securitatea locului de muncă. În plus, orice creștere a activității
consumatorilor este probabil să fie depășită de pagubele cauzate populațiilor care depind de
veniturile obținute din alte forme de energie, cum ar fi gazele de șist.
Modelarea economică de la Centrul Imperial College for Finance and Investment Investment
a propus „Dividende din carbon”. O taxă pe CO2 de 50 lire sterline
De exemplu,in Israel 90000 de oamenii si au pierdut locul de munca.
In această etapă, autoritățile sanitare neputând să prezice momentul în care pandemia va
atinge un maxim, este nevoie de o politică economică prudentă și integrată pentru sănătate
publică, care să mențină țesutul socio-economic de bază al statului, să minimizeze daunele
pentru economie și să ofere respirație economică spațiu pe parcursul perioadei de criză și
asigură capacitatea de a relua creșterea economică rapidă odată ce criza se încheie.

1.3.Propuneri de relansare economica

Ar trebui să existe o abordare în etape și integrată pentru a face față crizei. În această etapă,
prioritatea este de a stopa răspândirea virusului în detrimentul economiei. În a doua etapă,
prioritatea este mișcarea roților economiei, asumându-se în același timp riscul unei creșteri
reînnoite a răspândirii virusului. Planificarea în avans este necesară pentru faza în care începe
carantina și distanțarea socială este relaxată spre reconstrucția socială și economică.

Prima fază: sprijinul economic pentru măsurile de distanțare socială, așa cum este stabilit
de guvern, reducând la minimum prejudiciul pentru economie. De exemplu, resursele ar
trebui alocate pentru a sprijini sistemele de stat în timpul crizei, cu accent pe sistemele
medicale; rezistență crescută a gospodăriilor; și consolidarea infrastructurilor economice, în
special electricitate, apă, alimente și comunicații, esențiale pentru majoritatea activităților
economice.

A doua fază: utilizarea capacităților medicale și tehnologice pentru a minimiza daunele

economiei. O testare, monitorizare și infrastructură tehnologică la scară largă este necesară
pentru a crea o evaluare situațională a evoluției pandemiei pentru a formula măsuri pentru a
reduce distanța socială la minimul necesar și a permite o activitate economică sporită a
ramurilor esențiale ale economiei.
În consecință, riscul de infecție personal și general ca urmare a lipsei de date va scădea.

În ambele faze, este important ca statul să ajute legăturile mai slabe din economie și societate
într-un mod măsurat și concentrat. Statul nu ar trebui să inițieze programe relaxate de plată
pentru contracte și acorduri semnate în sectorul de afaceri în mod nediscriminat (închirieri,
plăți către bănci și furnizori, etc.). Băncile și entitățile de leasing au, de asemenea, interesul să
se asigure că clienții buni nu se prăbușesc.

Gestionarea riscurilor: riscuri controlate prin diferite mijloace de testare și supraveghere

electronică.

Reducerea incertitudinii în economie prin determinarea în timp și pentru o perioadă cât mai
prelungită posibil, orientări pentru mulți parametri implicați în procesul de afaceri, cum ar fi :
amânarea plăților către autorități, publicarea clară a condițiilor de asistență pentru economie
și, în special, perioada de timp pentru care vor fi valabile.

Intervenția controlată în economie care nu va provoca daune ireversibile sau dificultăți pe

termen lung și, în același timp, ține cont de „a doua zi”. Intervenția trebuie să se concentreze
asupra lucrătorilor, companiilor și industriilor afectate cel mai grav, bazându-se în primul
rând pe pagubele la cerere.

Diseminarea profesională a informațiilor, pentru a câștiga încrederea populației:

consumatori, producători ș.a.

Eficiență: obținerea unui randament economic mai ridicat în același nivel, dar nu mai scăzut
al riscurilor pentru sănătate, printr-o politică care integrează nevoile sistemului de sănătate cu
cele ale sistemului economic.
Capitolul 2 :Recomandări pentru măsurile de politică economică
pentru gestionarea crizei
În opinia noastră, până în acest moment, guvernul a luat măsuri responsabile , care, în
general, au fost solide. Este necesar să se asigure gestionarea controlată a resurselor
economice, sub rezerva incertitudinilor din aspectul sănătății (încă din momentul scrierii, nu
este clar când se va încheia criza) și având în vedere că economia suferă și de impactul
coronavirusului in criza economiei globale.

Ceea ce urmează este o listă de măsuri suplimentare pe care le recomandăm să fie luate spre
trecerea la a doua fază de revenire la activitatea economică, în timp ce pandemia
coronavirusului continuă.

Măriți sfera muncii: Permiteți o gestionare mai bună a economiei în timp ce pandemia este
în desfășurare; permiteți mai multor lucrători din sectorul public să lucreze de la distanță;
sprijinirea companiilor din sectorul privat, pe cât posibil, pentru a extinde capacitățile de
lucru la distanță; și adăugați măsuri de protecție pentru a permite angajaților să lucreze în
siguranță în locurile de muncă unde nu este posibilă munca de la distanță.

Înlăturați dificultățile legate de fluxul de numerar al întreprinderilor care au șansa să

supraviețuiască și să minimizeze daunele cauzate de puterea de cumpărare a angajaților care
și-au pierdut locul de muncă. Se pot lua în considerare acțiuni de reducere a cheltuielilor de
afaceri fixe și de încurajare a ocupării forței de muncă, cum ar fi : amânarea impozitelor,
inclusiv impozitele municipale pentru întreprinderi, amânarea deducerilor la pensii și poate
scăderea salariilor minime, în timp ce compensează angajații prin impozitul negativ pe venit.
Guvernul trebuie să clarifice publicului termenul în care amânările de plată (plăți fiscale,
deduceri de pensii etc.) care au fost deja anunțate sunt valabile. În acest moment,
recomandăm amânarea până în noiembrie 2020.

În cazul în care statul decide să acorde asistență de capital (în numerar) firmelor mari care au
suferit daune extraordinare, ar trebui să ia în schimb o parte din proprietatea (acțiunile)
companiei, așa cum a fost cazul salvării băncilor și a asigurărilor. (companii din Statele Unite
și Regatul Unit în 2008-2009).

Oferiți instrucțiuni clare și precise economiei la o rezoluție cât mai mare posibil. Pentru a
face acest lucru, sunt necesare următoarele:

 Înființează comitete profesionale în fiecare sector pentru a formula, cu cooperarea

angajatorilor, regulamente care să permită o activitate maximă cu risc minim.
De exemplu, pe podelele mari de fabricație nu este necesar să restricționați numărul de
angajați la 10.

 Se acordă prioritate sectoarelor esențiale și sistemice (sectorul sănătății, alimentația,

energia electrică, apa și industria de apărare), sectoarele care au un număr mare de
angajați și sectoarele în care o încetinire a activității va crea daune sistemice sau alte
 riscuri mari. Publicul trebuie să fie parte la considerentele cântărite în luarea deciziilor
și trebuie consultate elementele profesionale.
Probabil, cu cât publicul este mai convins că justificările sunt adecvate și
proporționale, cu atât nivelul de conformitate va fi mai mare.

 Aplică și monitorizează reglementările și ajută la punerea în aplicare a acestora și

minimizează nevoia de executare prin aplicarea legii și a executării judecătorești.
În plus, ar trebui să se utilizeze organele de executare civilă cu competențe
administrative (sectorul muncii, Ministerul Economiei ș.a.). Aceste aparate pot fi
lărgite într-un timp scurt. Directorii generali de administrație și proprietarii de
companii ar trebui să fie implicați și responsabili de îndeplinirea directivelor. Fiecare
companie trebuie să pregătească o procedură de aplicare internă pentru a implementa
directivele guvernamentale.

 Stabilirea unui aparat de informare publică care utilizează concepte din economia
comportamentală. Acesta este un pas care ar putea crește conformitatea.

Faceți măsuri pentru diagnosticarea și distanțarea fizică a persoanelor infectate pentru a

permite cel mai mare număr posibil de angajați să se întoarcă la muncă - cum ar fi:
 testarea continuă și monitorizarea la locul de muncă,
 testele de laborator,
 supravegherea celulară și echipamentul de protecție pentru angajați.
Cu ajutorul acestor măsuri, efectuați diferențierea prin testare și permiteți „viața să continue
cu coronavirusul” și cu un context de sănătate adecvat.

 Diferențierea populației: populațiile care sunt mai sensibile la boală și care contribuie
mai puțin la piața muncii și la PIB vor fi supuse unei distanțări sociale mai stricte și
nu vor reveni la locurile de muncă. În schimb, celorlalți angajați vor reveni la locul de
muncă în conformitate cu liniile directoare ale Ministerului Sănătății pentru a fi
definite, permițând astfel economiei să continue, în ciuda prezenței coronavirusului.

 Mobilitatea rapidă a angajaților: modelul de concediu neplătit are un cost foarte mare
pentru stat și nu oferă flexibilitate pentru munca parțială, adaptarea rapidă a
angajaților la locurile de muncă disponibile, angajații pensionari și angajații noi. De
exemplu, într-o serie de sectoare există o cerere crescută de angajați, cum ar fi
sectoarele de retail și de livrare. Angajații aflați în concediu fără plată ar trebui să li se
permită să lucreze în altă parte, dar cu impunerea unor limite, cum ar fi 90% din
salariul lor de la locul de muncă inițial.

2.1.Strategia de redresare economică

Obiectivul este de a pune economia din nou pe viteză maximă, sub rezerva restricțiilor care
decurg din politica de sănătate publică. Strategia de ieșire ar trebui să facă parte din deciziile
luate cât mai devreme, pentru a oferi siguranță maximă întreprinderilor cu privire la pașii pe
care ar trebui să-i ia în faza următoare.
Ar trebui stabilite : mecanisme de sănătate, tehnologice și logistice, iar strategia de ieșire
trebuie implementată treptat, în timp ce se integrează măsurile sistemului de sănătate cu
sistemele economice și sociale. Începerea implementării pe teren trebuie să fie supusă
evaluărilor medicale și economice.
2.2.Puncte principale ale strategiei

Întoarcerea controlată a majorității forței de muncă prin următoarele mijloace:

 Un cadru medical adecvat, susținut de testări ample pentru angajați și familiile lor la
locul de muncă, pentru a crea încredere și un sentiment de securitate pentru angajați și
pentru a preveni o creștere reînnoită a ratei infecției.

 Utilizarea mijloacelor tehnologice,.

De exemplu, China folosește o aplicație care prezintă starea medicală a unei persoane, astfel
încât este posibil să se constate dacă oamenii s-au recuperat sau au fost testați recent și, prin
urmare, se mișcă liber în sfera publică și pe piața muncii fără a pune în pericol mediul
înconjurător.

 Un plan strategic de utilizare a resurselor de testare ar trebui să fie formulat cu o

viziune de ansamblu națională care să includă considerații esențiale pentru economie.
 Ar trebui să se acorde prioritate echipelor medicale și locurilor de muncă care sunt
esențiale pentru economie și pentru a permite ocuparea forței de muncă largi.

 Ultimul sector care va ieși din blocaj va fi populația cu risc de boli grave și mortalitate
ridicată, cei mai mulți dintre ei nu sunt căutători de locuri de muncă, și în special
populații cu risc, a căror participare pe piața muncii este limitată, cum ar fi :
persoanele peste vârstă de 67 și persoane cu afecțiuni medicale preexistente. Școlile și
alte astfel de instituții rămân închise.

 Încurajarea ocupării forței de muncă și creșterea creșterii: în timpul ieșirii din criză,
cererea angajatorilor pentru angajați poate fi diferită decât a fost înaintea crizei. Poate
fi, de asemenea, o frecare semnificativă în procesul de potrivire a angajaților cu
angajatorii.
 Reducerea semnificativă a birocrației pentru activități comerciale, în special pentru
întreprinderile din sectoarele de servicii și comerț, care sunt cele mai afectate de criză.
 Măsuri de scutire continuă, cum ar fi : plata impozitelor amânate, inclusiv impozitul
pe societăți și impozitul municipal, până la sfârșitul anului.

 Continuarea și extinderea împrumuturilor pentru companii pentru mai mulți ani.

 Bugetul crescut al Autorității pentru inovare pentru a sprijini ieșirea din criză a
sectorului hi-tech.

 Extinderea mecanismelor de formare profesională pe baza recomandărilor

Comitetului 2030 pentru toți șomerii și pentru cei care intră pe piața muncii.

 Începerea cât mai curând posibil a proiectelor de infrastructură pe scară largă care să
sprijine creșterea, în special a transportului ușor, a benzilor de transport în comun,
etc., pentru a echilibra declinul cererii din sectorul privat, încurajând totodată
creșterea pe termen lung.
 Datoria și deficitul bugetului de stat

 Statul ar trebui să încerce să revină la nivelurile anterioare ale datoriei în raport cu

PIB. În stadiul actual, observăm o creștere a raportului până la 75% (cu o marjă
semnificativă de eroare) până la sfârșitul anului 2020. Planificarea ar trebui să fie
pentru o creștere minimă în 2021 și începerea unei tendințe descendente în 2022.

 În ceea ce privește deficitul, planul ar trebui să fie ca din 2021 deficitul să revină la
intervalul care permite declinul menționat. Obiectivul din 2021 ar trebui să fie un
deficit de 4 % (se estimează o creștere semnificativă după nivelurile scăzute din 2020)
și 2,5% în 2022.
 Concluzii

Până în prezent, aproximativ 900.000 de persoane s-au înregistrat ca fiind în căutarea unui loc
de muncă (fie că sunt șomeri, fie în concediu plătit) și este posibil ca în aprilie să vedem un
alt val pentru a ajunge la un milion de solicitanți de locuri de muncă - aproximativ un sfert
din angajații salariați din înainte criza.
Nu s- a cunoscut niciodată o criză de aceste proporții (în criza financiară globală din 2008,
șomajul în unele țări europene a ajuns la 25%).

Banciile estimează că, dacă guvernule continuă cu măsurile actuale (adică, recomandările
prezentate aici nu sunt puse în aplicare și nu mai există o înăsprire a blocajului), rezultatul va
fi o pierdere de aproximativ 40 de miliarde pe PIB. Banciile estimează că, în cazul unei
întăriri ulterioare a blocajului, pierderea în PIB va crește la 58 miliarde pe lună (și anume o
scădere de 50 la sută în PIB la un calcul anual.)

Prin urmare, perioada de dinainte de Paște trebuie utilizată pentru organizarea pentru
implementarea măsurilor recomandate mai sus.
Dacă aceste măsuri sunt adoptate și, în special, dacă măsurile de salvare sunt extinse,
scăderea PIB-ului va fi redusă la 20 de miliarde pe lună (începând cu luna mai), iar de la
jumătatea lunii iunie vor fi posibile măsuri de salvare suplimentare, reducând astfel daunele
aduse economie cu scopul de a reveni la o funcționare aproape deplină până în august.

Recomandăm ca examinarea continuării masurilor să fie examinată pe baza unei analize

cost-beneficiu care să țină seama atât de aspectele economice pe termen scurt cât și de lung și
să restrângă riscurile pentru sănătate printr-un cadru de sănătate adecvat.
Punerea în aplicare a etapelor propuse mai sus ar putea reduce semnificativ costurile crizei
către stat (în raport cu evaluările efectuate de banci) și să mențină stabilitatea socială și
economică și, astfel, să ajute la ieșirea din criză.
 Bibliografie
1. Baldwin, R (2020), „Nu este exponențial: viziunea unui economist asupra curbei
epidemiologice”,Restiva VoxEU
2. Baldwin, R și B Weder di Mauro (2020), „Atenuarea crizei economice COVID:
acționează rapid și faceți orice este nevoie, o carte electronică”
3. Brunnermeier, M, J-P Landau, M Pagano și R Reis (2020), „Aruncarea unei linii de
viață a lichidității COVID-19”, Universitatea Princeton, 17 martie.
4. Boot, A, E Carletti, H-H Kotz, J P Krahnen, L Pelizzon și M Subrahmanyam (2020),
„Corona și stabilitatea financiară 3.0: Încercați echitatea - împărțirea riscurilor pentru
companii, mari și mici”, scrisoarea de politici SAFE nr. 81.
5. Favero, C (2020), „Cazul blocării: în Lombardia italiană, aceasta poate reduce
potențialele fatalități ale Covid-19 de la 160.000 la 25.000”, blog Pro-Marke