Pîrlea Mădălina

Anul III, A.M.F.

Analiza riscului și profitului din cadrul farmaciilor

în contextul pandemiei cu noul Coronavirus

Impactul pandemiei asupra serviciilor de sănătate la nivel global este, încă,

incomensurabil. Entitățile din domeniu au avut foarte puțin timp să se pregătească – să își
reorganizeze serviciile, să instruiască personalul, să dezvolte modalități eficiente pentru
motivarea angajaților și îngrijirea pacienților în siguranță. Și toate acestea în absența
tratamentelor potrivite și în condițiile unui risc ridicat de infectare.
Criza actuală a scos în evidență numeroase provocări în ceea ce privește asigurarea
aprovizionării cu medicamente necesare în UE în timpul epidemiei de COVID-19. Pandemia
de COVID-19 a dus la o creștere semnificativă a cererii de anumite medicamente. În țările din
UE pentru care există date relevante, aproximativ 30 % dintre pacienții diagnosticați cu
COVID-19 sunt spitalizați, mulți dintre ei având nevoie de terapie cu oxigen. Pentru pacienții
în stare critică care necesită intubare, terapia concomitentă cu anestezice, antibiotice,
relaxante musculare, medicamente pentru resuscitare și antidiuretice este esențială. Acest fapt
a dus la o creștere considerabilă a cererii pentru aceste medicamente și a cererii de oxigen de
uz medical. În plus, pentru terapia intensivă și de susținere a pacienților afectați de COVID-19
sunt necesare medicamente de uz pneumologic și cardiologic, analgezice, anticoagulante,
produse administrate parenteral destinate nutriției sau care se administrează în volume mari.
De asemenea, în contextul pandemiei, cetățenii au cumpărat cantități mari de antiinflamatoare
care se eliberează fără rețetă medicală, iar această creștere a dus la consecinte grave, cum ar fi
periclitarea disponibilitatii medicamentelor pentru bolnavii care își tratează boli cronice și/sau
rare.
Gestionarea, transportul, manipularea depozitarea și utilizarea produselor farmaceutice sunt
faze și operațiuni în cadrul procesului complex prin care un produs farmaceutic ajunge la un
utilizator (de regulă un pacient sau o persoană care are nevoie de acel produs pentru a trata o

afecțiune, suferință sau o stare de disconfort fiziologic sau psihologic).

Problema fundamentală care se pune pe întreg acest lanț este păstrarea parametrilor curativi și
calitatea produsului conform standardelor de calitate, potrivit cărora a fost produs, până la
termenul de valabilitate, astfel încât, medicamentul respectiv să- și facă efectul prevăzut și
așteptat de pacient și de către medicul curant.Ca în orice activitate umană și activitatea de
distribuție se confruntă cu o mulțime de riscuri clasice și emergente. Numeroase organisme și
companii din domeniul farmaceutic,naționale și internaționale, se preocupă de problematica
riscurilor.

1
Pîrlea Mădălina
Anul III, A.M.F.

Dar ce reprezintă riscul?

Riscul este o problemă (situaţie, eveniment etc.) care nu a apărut încă, dar care poate apărea în
viitor, caz în care obţinerea rezultatelor, prealabil fixate, este ameninţată sau potenţată.
Riscurile afectează distribuția medicamentelor, de aceea managementul acestora este foarte
important atât pentru companiile producătoare cât și pentru rețelele de distribuție.Canalele de
distribuție a medicamentelor sunt complexe, din ele făcând parte de la entități
precum companii farmaceutice și angajați  până la organizații logistice, farmacii, spitale,
medici, clienți, instituții guvernamentale și altele.Preocupările pentru distribuția
medicamentelor și managementul riscurilor asociate sunt prezente în lumea întreagă.
Importanța acestora a crescut odată cu pandemia Covid 19 și cu penuria de medicamente
generate de aceasta.
Orice risc are una sau mai multe cauze și unul sau mai multe efecte. Acestea pot fi favorizate
sau defavorizate de împrejurărilie sau circumstanțele în care evenimentul de risc se produce.
În practică,analiza circumstanțelor, în cadrul procesului compex de management al riscului, se
estimează prin probabilitatea de apariție a unui eveniment de risc. 
Dintre factorii care contribuie la apariția riscurilor în domeniul distribuției produselor
farmaceutice amintim: respectarea bunelor practici, pregătirea și experiența personalului,
atitudinea personalului față de activitatea pe care o desfășoară, motivarea câștigurilor,
condițiile de depozitare și transport, condițiile tehnice și economice în care se desfășoară
distribuția, situația economică a țării,apariția diverselor catastrofe, dezastre, calamități,
accidente, prețul medicamentelor, stabilitatea și coerența legislației, competența
managementului, incapacitatea de plată, capacitatea de evaluare etc.
Toate riscurile menționate mai sus sunt generale, iar când vine vorba de riscurile cu care se
confruntă farmaciștii în contextul pandemiei cu Covid-19, acestea sunt altele. În primul rând,
farmaciștii se gândesc la riscul de infectare cu noul coronavirus, atât pentru persoana proprie,
cât și pentru pacienții care le trec pragul, așadar se văd obligați să respecte cu strictețe
măsurile de prevenție ce se aplică în cadrul farmaciei pentru a preveni acest risc major ce le
amenință sănătatea. În al doilea rând, un alt risc major pe care îl aduce virusul este criza de
medicamente. Pacienții sunt speriați iar acest fapt duce la consumul exagerat de diferite tipuri
de medicamente, de la Vitamina C, până la analgezice, anticoagulante și chiar antibiotice.
Acest risc duce direct către altul, și anume intoxicația cu medicamente, care periclitează grav
sănătatea pacienților.
Un risc duce la altul și așa mai departe, așadar apariția Covid-19 implică o serie majoră de
riscuri aupra tuturor domeniilor și nu doar domeniului farmaceutic.

Când vine vorba de profit,însă, lucrurile stau cu totul altfel.

2
Pîrlea Mădălina
Anul III, A.M.F.

La început a fost isterie, pacienții/clienții au invadat farmaciile cumpărând cantități mari de

Paracetamol, Ibuprofen, Vitamina C, antitusive, expectorante etc. În acele zile Paracetamolul
a fost la putere, erau cliențí care solicitau 10-15 cutii de Paracetamol. Vânzările farmaciilor au
crescut brusc.Apoi a apărut criza materialelor de protecție și dezinfectanți; stocurile de măști
de protecție, mănuși de cauciuc, spirt sanitar sau alcool s-au epuizat rapid,iar vânzările s-au
diminuat.
Clienții încercau să-și achiziționeze din farmacii toate bazaconiile despre care citeau online
sau auzeau la televizor că ar fi eficiente împotriva COVID-ului de la vitamina C injectabilă la
Plaquenil (acționează prin reducerea inflamației la persoanele cu boli autoimune).
La un moment dat în multe farmacii nu existau materiale de protecție nici pentru farmaciști și
asistenții de farmacie, lipseau de la furnizori și practic nu le puteai achiziționa, litrul de spirt
sanitar era mai scump decât decât cel de whisky. Mona a ajuns mai apreciată decât Jack
Daniels. Toate materialele sanitare se putea achiziționa doar cu “plata pe loc”.
Unii au făcut bani serioși de pe urma crizei sanitare, dar nu neapărat farmaciile cum poate alții
ar fi înclinați să creadă.
S-au montat paravane, s-au dezinfectat suprafețe, s-a restricționat accesul în farmacie al
pacienților, unele farmacii și-au restrâns programul de activitate, s-a încercat păstrarea
distanței sociale între persoanale care așteptau la rând. Să mergi la farmacie implica un risc
considerabil. Vânzările farmaciilor online au crescut. Unii au preferat achiziția OTC-urilor,
cosmeticelor, suplimentelor alimentare, obiectelor de igienă și tehnică medicală din fața
calculatorului. Creșterea vânzărilor nu este spectaculoasă (3,7%), dar trebuie precizat că s-a
schimbat comportamentul consumatorilor în pandemie, aceștia orientându-se la cumpărarea de
produse de strictă necesitate și renunțând, într-o mare măsură, la produsele cosmetice și de
îngrijire proprie, care sunt mai scumpe. Criza medicamentelor s-a acutizat și mai mult, bolnavii
cronici au avut din ce în ce mai greu acces la medicamentele deficitare (medicamente pentru
diabet, medicamente pentru hipotiroidie) deoarece atenția tuturor s-a orientat către
medicamente împotriva Covid-19, iar cei care sufereau de bolile cronice au avut de suferit
considerabil, plătind chiar cu viața.
Concluziile referitoare la acest subiect pot fi foarte multe, însă anul 2020 a demonstrat, în
special în domeniul medical, că viitorul este tot mai dificil de estimat. Dar putem spune, cu un
grad rezonabil de certitudine, că transformările care au avut loc în timpul pandemiei sunt
ireversibile și, cel mai probabil, lecțiile învățate în această perioadă (flexibilizarea
procedurilor, adoptarea soluțiilor neconvenționale, etc.) vor deveni reguli de bună practică,
astfel încât schimbările necesare să poată fi implementate mult mai rapid când apar noi situații
neprevăzute, dar și în activitatea de zi cu zi, în perioade de normalitate.

3
Pîrlea Mădălina
Anul III, A.M.F.