“Riscul asociate sigurantei

pacientului”
A elaborat: Diaconescu Ludmila
F1903
SIGURANȚA PACIENTULUI

Un cadru de activități organizate care creează culturi, procese și

proceduri, comportamente, tehnologii și medii în îngrijirea sănătății care
în mod constant și durabil: minimizează riscurile, reduce apariția
daunelor care pot fi evitate, face apariția erorilor mai puțin probabilă și
reduce impactul erorilor atunci când acestea apar;
 Erorile medicale au o prevalență crescută în
procesul de acordare a asistenței medicale,
iar recunoașterea acestui fapt este primul pas
în reducerea lor. Aceste erori sunt parte a
conceptului mai larg din domeniul sănătății
publice – siguranța pacientului. ž Reducerea
numărului de erori medicale și asigurarea
unei asistențe medicale sigure este o
prioritate în agenda globală. Aceste eforturi
pot salva sute de mii de vieți și pot
economisi resurse prețioase ale sistemelor
naționale de sănătate.
 OMS recomandă raportarea erorilor medicale și
învățarea din greșeli printr-o abordare nepunitivă.
Se recomandă recurgerea la proces doar pentru
cazurile individuale grave. ž Deși erorile
medicale pot fi cauzate de personalul medical,
OMS consideră că factorii ce țin de sistem sunt
principalii responsabili de apariția erorilor
medicale (resursele umane limitate,echiparea
necorespunzătoare a unităților sanitare). Riscul
apariției erorilor medicale poate fi redus atunci
când sistemul de sănătate per total și unitățile
spitalicești în mod individual contribuie activ la
crearea unui mediu sigur.
 Se estimează că în Statele Unite, mai mult de 4,5 milioane de
consultații din ambulatoriu s-au efectuat ca urmare a evenimentelor
adverse legate de medicație Un studiu prospectiv realizat pe 661 de
pacienți de medicină primară care au primit cel puțin o prescripție
într-o perioadă de o lună a revelat faptul că 25% au suferit
evenimente adverse datorită medicației, din care 13% au fost
serioase, iar 11% prevenibile.
 Daunele s-au datorat în cea mai mare măsură lipsei de răspuns a
medicamentului față de simptomul prezentat de pacient. Alt
procentaj mai mic a corespuns eșecului pacientului în a comunica
medicului ceea ce simțea. În cazul persoanelor în vârstă, rata
erorilor de medicație a fost și mai mare (50 la 1000 persoane pe an),
din care 14% erau prevenibile și 38% serioase, inclusiv mortale.Un
studiu național de supraveghere a consultațiilor prin gardă de
urgență în Statele Unite, a arătat că 2,5% din consultații au fost
făcute ca urmare a evenimentelor adverse produse de medicația
luată de pacient ambulator. Probabilitatea de eroare în
managementul medicației este strâns legată de înțelegerea pe care
pacientul o are față de indicație, schema de doză, administrarea
corectă și efectele adverse potențiale, cultura deficitara de sănătate
și educația săracă în acest domeniu contribuie la elevarea ratei
 Eliberarea medicamentului gresit
(ambalaj asemanator, denumire
asemanatoare )

Reactii adverse
Lipsa de informatie,
lipsa timpului ;

Pierderea increderi in
Dezinformarea pacientului (la
eficienta rolului
administrarea antibioticului
farmacistului
+antimicotic)
(neinformarea)

Farmacistul se concentreaza
mai mult pe profit decat pe Termen de valabilitate
eficienta medicamentului mic
 Lipsa comunicari
(pentru cit timp pot
administra…, pot da
si copilului?,
Administrarea
medicamentelor
Conditii de fara consultarea
pastrate incorect medicului

Erori de Publicitatea
diagnosticare

Erori in tratament
(doza mare;)
ž are o influență decisivă
Lipsa timpului
asupra erorilor, iar în
farmacie ,timpul destinat ž efectele lipsei de timp
consultației între farmacist asupra altor erori
și pacient se scurtează nediagnostice, incluzând
dramatic. aici erorile de medicație.

ž ceea ce se întâmplă la ž Efectul lipsei de timp

întâlnirile „face to face” asupra erorilor și
între medic și pacient este evenimentelor adverse
unul din factorii cheie este o temă care ar trebui
pentru îmbunătățirea să ocupe un loc central pe
șansei de a realiza un agenda investigatorilor în
diagnostic corect. siguranța pacientului din
mediul (ambulatoriu)
 Comunicarea riscurilor poate fi definită ca
schimb deschis, bidirecțional de informații și
opinii privind efectele adverse și beneficiile,
având scopul de a îmbunătăți înțelegerea
riscurilor și deciziile privind utilizarea
medicamentelor. Prin urmare, comunicarea
riscurilor trebuie să acopere:
• Probabilitatea riscurilor
• Importanța evenimentelor adverse descrise
• Efectele evenimentelor asupra pacienților.
 În timpul dezvoltării unui medicament,
gestionarea riscurilor trebuie abordată printr-
un Plan de gestionare a riscurilor (PGR), care
va include atât metode de reducere a
riscurilor, cât și comunicarea potențialelor
riscuri
 Rolul pacienților în comunicarea riscurilor este
foarte important. Aceștia pot participa în diferite
moduri:
• Colectând informații legate de siguranță bazate pe
propria lor experiență cu medicamentele; acest
lucru este important, deoarece pacienții sunt direct
afectați
• Fiind consultați în timpul conceperii mesajelor
privind siguranța sau riscurile și pentru testarea
prealabilă a acestor mesaje pentru asigurarea
relevanței, clarității și inteligibilității acestora
• Prin implicarea în dezvoltarea unor documente
publice, cum ar fi Raportul public european de
evaluare (EPAR), rezumatele, prospectele
medicamentelor și comunicările legate de siguranță
• Printr-un dialog regulat cu diferitele părți implicate
• Prin popularizarea și diseminarea comunicărilor
privind riscurile cu ajutorul mijloacelor de
comunicare (rețele sociale, comunicate de presă
etc.)
 Pentru pacienți, majoritatea medicamentelor vor fi prescrise de
către medici și eliberate de farmaciști. Gestionarea de către pacienți
a beneficiilor și riscurilor va implica în primul rând:
• Respectarea orarelor și instrucțiunilor de tratament
• Cunoașterea principalelor riscuri și a acțiunilor care trebuie
efectuate
• Raportarea către medic, farmacist sau autoritatea națională
competentă a oricăror efecte nedorite

 În funcție de țară, există, însă, anumite medicamente care pot fi

cumpărate direct, fără îndrumări din partea personalului medical
(medicamente eliberate fără prescripție medicală sau „over-the-
counter” – OTC). Pacienții trebuie să înțeleagă potențialele riscuri
și beneficii ale acestor produse, precum și măsurile pe care trebuie
să le adopte pentru a utiliza medicamentele într-o manieră sigură și
eficientă.
Concluzie
Nr . Sursa generatoare a riscului Da Nu Nu stiu

1 Scrisul neclar al medicului

2 Lipsa timpului

3 Oboseala

4 Ambalaj asemanator

5 Neinformarea pacientului
cu noile medicamente
6 Lipsa comunicari

7 Erori de diagnosticare
Nr. Riscul Propabilitatea Impactul Gravitatea acestuia
consecintelor
1 Lipsa comunicari Foarte probabil Grav Mare

2 Lipsa de informatie Probabil Moderat Mare sau medie

3 Lipsa timpului Foarte probabil Grav Mare

4 Eliberarea medicamentului Foarte probabil Grav Mare

gresit
5 Eliberarea dozei gresite Probabil Grav Mare

6 Reactii adverse Foarte probabil Grav Mare

7 Dezinformarea pacientului Foarte probabil Grav Mare

8 Absenta produsului Foarte probabil Grav Mare

9 Reteta gresita Probabil Moderat Medie

10 Erori de tratament Foarte probabil Grav Mare

11 Pacient Neresponsabil Foarte probabil Grav Mare

Nr . Loc de munca Riscurile evaluate Masuri de diminuare Termen de Persoane
realizare responsabile

1 Farmacie Eliberarea medicamentului Imbunatatirea - Farmacistul

gresit ,dozei gresite ambalajului
2 Farmacie Dezinformarea pacientului Apropiere de pacient - Farmacistul
pentru a intelege
nevoiele pacientului si a
oferii o informatie
veridica
3 Farmacie Absenta medicamentului Importul acestor - Farmacistul
medicamente din alta
tara, la solicitarea lor
4 Farmacie Administrarea incorecta Informarea pacientul - Farmacistul

5 Farmacie Lipsa de informatie Traninguri - Farmacistul

(Scoaterea pe piata a unui (cunoasterea noilor
medicament nou) medicamente pe piata)
Concluzii

Studiul domeniului legat de siguranța pacientului ne demonstrează ce

probleme reale există în sistemul de îngrijire a sănătății. Există componente
care depind într-adevăr de pregătirea medicală a personalului medical,
pentru a reduce erorile medicale legate de diagnostic și tratament, dar
există o mulțime de alte puncta ale sistemului de îngrijiri ce necesită o
intervenție amplă din partea celor care decid politica sanitară.
crearea unui concept nou privind cultura organizaţională, cu accent pe
securitatea pacientului, ar avea un impact pozitiv, ducând la diminuarea
numărului de erori medicale, ameliorarea abilităţilor de comunicare ale
prestatorilor de servicii medicale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre medic şi
pacient. înţelegerea corectă a managementul riscului farmaceutic;
 Bibliografie:
 https://toolbox.eupati.eu/resources/comunicarea-riscurilor-in-medicina/?lang=ro
 https://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/09/Iuonut-Ana-Maria-Cluj.pdf
 https://observatoruldesanatate.ro/publicatii/siguranta-pacientului/
 https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/sa-invatam-din-greseli-despre-siguranta-pacientilor-i
n-cabinetul-de-medicina-de-familie-id-740-cmsid-51
 https://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/09/Siguranta-Pacientului-2019.09.17.pdf