Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Siguranța pacientului
• Siguranța medicului
• Calitatea în formare
Siguranta pacientului
Definitia Consiliului Europei
CE 2009/C151/01
• Siguranta pacientului = dreptul pacientului de a nu fi supus unei
vătămări potențiale inutile asociate asistenței medicale
Definitia OMS
• Siguranța pacientului este absența unui rău prevenibil pentru un
pacient în timpul procesului de îngrijire a sănătății și reducerea la
minimum a riscului de daune inutile asociate cu îngrijirea sănătății.
• 4 : 10 pacienti se confruntă cu probleme de siguranță in ingrijirea medicala
ambulatorie si primara
• Nevoia crescuta de ingrjire si spitalizare
• Costurile directe ale problemelor de siguranță ( teste suplimentare, tratamente și
îngrijire medicală ) în îngrijirea primară și ambulatorie sunt de aproximativ 2,5% din
cheltuielile totale pentru sănătate.
• 6% internări/an (din totalul zilelor de spitalizare)
Source: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2019
În fiecare minut 5 pacienți mor din cauza îngrijirii nesigure.
Joint Commission International și OMS promovează împreună
următoarele 6 obiective internaționale privind siguranța
pacienților pentru a asigura furnizarea în siguranță a
îngrijirilor.
• Carte identitate
Source: https://www.who.int/campaigns/world-patient-safety-day/2019
OMS-situatii care cresc riscul de producere a
erorilor
• Lipsa de experiență. Factori individuali:
• Graba (presiunea timpului) • Lapsusul
• Situațiile de urgență
• Oboseala
• Verificarea neadecvată
• Stresul, foamea, boala
• Lipsa de procedure
• Limbajul (bariera lingvistică)
• Informațiile neadecvate și
insuficiente • Atitudinile periculoase.
• Verificarea starii personalului
medical (risc crescut pentru
siguranta pacientului)
• Ar fi indicate incetarea activitatii
sau luarea unei pauze
Domenii in care sunt necesare masuri legate de siguranta pacientului:
Incalcare reguli
• Cu intentie (greseala)(ex.erori dg, tratamente neadecvate)
Lipsa de cunostinte
• Eveniment Advers: Orice incident medical care poate să apara în timpul actului
medical, cât și în afara acestuia (reacție nefavorabilă și neașteptată)/eveniment
considerat prevenibil, care reprezintă afectarea neintenţionată şi nedorită a
sănătăţii, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau
chiar moartea pacientului, asociată asistenţei medicale.
• Eveniment indezirabil: Orice eveniment care pune în pericol viața sau siguranța
pacientului.
4. Ce a acțiuni s-au întreprins?(Schițați acțiunile agreate și implementate, în cazul în care sunt relevante sau
fezabile. Luați în considerare, de exemplu: în cazul în care un protocol a fost modificat, actualizat sau
introdus, modul în care a fost făcut acest lucru și cine a fost implicat, cum va fi monitorizată această
schimbare. Este bine, de asemenea, să atașați orice dovezi documentare despre schimbarea propusă de
exemplu, o scrisoare de scuze către pacient sau conținutul unui nou protocol).
Rezultatele posibile pot include:
Fise de lucru-
• Nici o acțiune nu este necesară; activitate pe echipe
• Felicitări pentru îngrijiri excelente;
• Identificarea unei nevoi de învățare;
• Este necesar un audit convențional;
• Este necesară o acțiune imediată;
• Este necesară o investigație suplimentară;
• Împărtășirea lecției învățate.
Cele mai multe evenimente sunt multifactoriale:
• informațiile: omiterea menționării în fișe sau scrisori medicale a unor date
potențial importante (graba, solicitarea expresa din partea pacientului), omiterea
consemnării unor efecte secundare ale unor tratamente anterioare sau alergii,
potențiale interacțiuni;
• factori legați de pacient: medicul nu verifică dacă pacientul a înțeles toate detaliile
privind tratamentul, dozele, frecvența, posibilele efecte secundare;
• factori profesionali: abilități slabe de comunicare, lipsa de cunoștințe sau tehnici
medicale, greșeli din cauza
• presiunii timpului, întreruperi frecvente și inutile, stres etc.
• greșeli datorate sistemului: lipsa de formare sau pregătirea necorespunzătoare
pentru o anumită tehnică sau procedură, absența supravegherii, problem legate de
identificarea rolurilor și responsabilităților, lipsa unor reglementări clare sau
protocoale, lipsa unor audituri sau verificări periodice.
Principale cauze ale erorilor de medicatie
• Comunicare redusa medic- pacient
• Lipsa de comunicare dintre profesionisti
• Erori de judecata
• Incapacitate de a recunoaste semne si simptome caracteristice
• Neexaminarea atenta a istoricului (alergii, intolerante, afectari de organ)
• Omisiunea procedurii de verificare
• Neintelegerea din partea pacientului
• Evaluarea inadecvata a pacientului
• Erori de actiune ale unor persoane din anturaj
Tipuri de erori
• Alegerea gresita a medicatiei (9%)
• Doze gresite (28%)
• Cai de administrare gresite
• Omiterea unei doze
• Administrarea la un moment gresit (6%)
• Lipsa cunoasterii interactiunilor
• Multipli furnizori care pot prescrie (suprapunerea mediacatiei)
• Pastrarea medicatiei inutile
• Scris de mana ilizibil
• Scrierea incorecta a prescriptiilor
Scrierea incorecta a prescriptiilor medicale
• Erori prin omisiune (lipsa formei de admin, concentratiei, dozajul,
timpul de admin, lipsa datelor pacientului, dg)
• Erori de dozaj si cantitate
• Neclaritati (scris ilizibil, prescurtari)
• Reglementari cu privire la prescriere nu sunt respectate
• Legislatie neclara, sistemul sanitar
• Lipsa informarii periodice a medicilor
Buna practica in prescrierea medicamentelor
• Definirea clara a problemelor pacientului
• Stabilirea obiectivelor tratamentului
• Medicamentul este cel mai adecvat obiectivului?
• Concordanta cu ghidurile in vigoare
• Medicina bazata pe dovezi/grupuri de experti
• Experienta personala
• Prescriere corecta
• Cunoasterea reactiilor adverse, contraindicatiilor, interactiunilor
• Instruire pacient (prospect !)
• Monitorizarea pacientului clinic si paraclinic (efecte adverse, ajustare doze,
afectare de organ)
Raportarea spontana a reactiilor adverse la
medicamente
• art. 828 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii,
• art. 4 alin. (2) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 734/2010 privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale
• art. 7 alin. (4) coroborat cu art. 4 alin. (1) pct. 17 din Hotărârea
Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii,
Tipuri de reactii adverse
• reacţia adversă la medicament - un răspuns nociv şi neintenționat
determinat de un medicament
• reacţie adversă gravă - o reacţie adversă care cauzează moartea,
pune în pericol viaţa, necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării,
provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă ori
provoacă anomalii/malformaţii congenitale
• reacţie adversă neaşteptată - o reacţie adversă a cărei natură,
severitate sau evoluţie nu corespunde informaţiilor din rezumatul
caracteristicilor produsului
• Reacţiile adverse pot apărea atât ca urmare a utilizării
medicamentului în condiţiile autorizaţiei de punere pe piaţă, cât şi ca
urmare a utilizării în afara condiţiilor din autorizaţia de punere pe
piaţă (off label, supardozare, utilizare gresita, abuz, erori de
medicatie), precum şi la cele asociate cu expunerea profesională
• Pot proceda la raportarea spontană a reacțiilor adverse pacienții,
medicii, farmaciștii și alți profesioniști din domeniul sănătății
• Raportarea spontană a reacţiilor adverse se realizează on-line, pe
pagina de internet a ANMDM – www.anm.ro – sau pe bază de Fişe
pentru raportarea spontană a reacțiilor adverse la medicamente
Protectia datelor cu caracter
personal
• Legea 46/2003 si Carta Uniunii Europene a drepturilor fundamentale
=> oricine are dreptul de a-i fi respectata viata privata si de a-i fi
protejate datele cu character personal
• procesarea datelor pacienților în orice formă, incluzând înregistrările
pe hârtie, înregistrările și documentele electronice, imaginile,
înregistrările video, mesajele SMS, postările online și mesajele
electronice
• acordul de prelucrare a datelor = consimțământul solicitat înainte de
anumite intervenții medicale (proceduri diagnostice, chirurgicale,
vaccinare)
• MF - operatori pentru datele privitoare la sanatate (fizica sau
mentala)
• Comunica informatii catre terti (spital, medici specialist, agentia
pentru protectia sociala)
• Operatorul (MF) imputerniceste prelucratorul (software, autoritate
publica) care prelucreaza datele cu caracter personal
• Personalul cabinetului (asistente, medici angajați sau colaboratori,
secretare/registratori , medici rezidenți, terapeuți, studenți,asistenți -
practicanți ) trebuie să semneze acorduri de confidențialitate ca parte
a contractului lor de angajare/colaborare
Prelucrarea datelor cu caracter personal(1)
• Dacă pacientul își exprimă acordul în mod explicit și fără echivoc
pentru utilizarea datelor sale - acțiune afirmativă;
disciplinara
penala civila
Comisia de monitorizare şi competenţă
profesională pentru cazurile de
malpraxis din cadrul Direcției de
Procuratura Sănătate Publică;
Instanta de judecata
Raspunderea disciplinara a medicului
• Colegiul medicilor- 1930
• asociație profesională formată din ”medicii care au dreptul de liberă
practică a profesiunii lor în țară”
• rolul ”de a controla practica medicală și de a veghea la păstrarea
prestigiului corpului medical”.
art 642, lit b din Legea 95/2006 privind reforma din domeniul sanitar
Greseala medicala
• Incalcarea unei reguli de buna practica medicala (standard de
ingrijire) de catre medic
• medicul acuzat de malpraxis a respectat ghidurile/protocoalele de
practică disponibile, medicul nu va răspunde juridic, indiferent de
rezultatul actului medical.
• Nu există o faptă ilicită a medicului, atâta timp cât un alt medic, în
aceeași situație, ar fi făcut exact același lucru.
4 elemente esențiale care caracterizează orice faptă care implică
răspundere civilă:
• fapta cauzatoare de prejudiciu,
• prejudiciul sau paguba cauzată unei persoane,
• vinovăția care caracterizează comiterea faptei, adică poziția subiectivă
a autorului faptei față de aceasta și consecințele sale și
• raportul de cauzalitate care trebuie să existe între faptă și pagubă
pentru ca mecanismul răspunderii civile să fie activat
Personalul medical raspunde civil, individual, pentru prejudiciile
produse prin:
• Eroare
• Neglienta
• Imprudenta
• Cunostinte medicale insuficiente
• Nerespectarea confidentialitătii
• Lipsa consimtamantului informat
• Nerespectarea obligativitătii acordarii asistentei medicale
• Depasirea limitelor competentei
Unitatile sanitare raspund civil pentru
• infecţii nosocomiale
• Defecte cunoscute ale aparaturii medicale;
• folosirea materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și a altor substanţe
medicamentoase şi sanitare, după depășirea termenului de valabilitate sau
a perioadei de garanție;
• acceptărea de aparatură medicala, materiale sanitare, substanțe
medicamentoase și sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de
lege;
• subcontractărea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără
asigurare de răspundere civilă în domeniul medical.
• Eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau
medico-farmaceutic, care a produs prejudicii asupra pacientului,
atrage răspunderea civilă a personalului medical şi/sau a furnizorului
de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.
• Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în
exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte competenţele, cu
excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal
medical ce are competenţa necesară.
• Persoanele implicate în actul medical răspund proporţional cu gradul
de vinovăţie al fiecăruia, în cazul producerii unui prejudiciu.
• Stabilirea gradului de vinovăţie se face de către instanţa
judecătorească competentă, potrivit legii.
• Personalul medical răspunde direct în situaţia în care s-a stabilit
existenţa unui caz de malpraxis
• Pentru prejudiciile cauzate în mod direct sau indirect pacienţilor,
generate de nerespectarea reglementărilor interne ale unităţii
sanitare, răspund civil unităţile sanitare publice sau private.
Nu este malpraxis:
• medicul își depășește limitele competenței în cazuri de urgență, în
care nu este disponibil personal medical ce are competența necesară;
• daunele sunt cauzate de condițiile de lucru, dotările insuficiente cu
echipament de diagnostic și tratament, efectele adverse, complicațiile
acceptate ale metodelor de investigație și tratament, defectele
echipamentelor și dispozitivelor medicale;
• personalul medical acționează cu bună-credință în situații de urgență,
cu respectarea competenței acordate.
Procedura de stabilire a cazurilor de
răspundere civilă
• Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa fie
Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile
de malpraxis, fie instanței judecătorești competente, potrivit legi
• Comisia stabileste daca a fost malpraxis si comunica decizia in termen
de 5 zile persoanelor implicate
• Decizia poate fi contestata in instanta judecatoreasca
• Despăgubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili pe cale
amiabilă sau in instanta judecatoreasca
Acordul pacientului informat
Anexa la documentatia de evidenta primara
a) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa
pacientului;
b) actul medical la care urmează a fi supus;
c) descrierea, pe scurt, a informaţiilor ce i-au fost furnizate de către
medic, medicul dentist, asistentul medical/moaşă;
d) acordul exprimat fără echivoc pentru efectuarea actului medical;
e) semnătura şi data exprimării acordului.
• Acordul in cazul minorilor-parinti sau tutore legal
• Acordul in cazul persoanei fara discernamant-reprezentant legal
desemnat
• Daca pacientul este lipsit de discernământ, iar medicul nu poate
contacta reprezentantul legal, datorită situaţiei de urgenţă, şi nu se
poate solicita nici autorizarea autorităţii tutelare, deoarece intervalul
de timp până la exprimarea acordului ar pune în pericol sănătatea şi
viaţa pacientului, persoana care a acordat îngrijirea va efectua un
raport scris ce va fi păstrat la foaia de observaţie a pacientului.
• Articolul 13 –Asigurarea de raspundere civila
• Personalul medical încheie asigurare de malpraxis, în condiţiile
legii(asigurare obligatorie)
• Asigurarea se incheie pe categorii de personal
• Ar trebui sa include si daune morale
• Suma sa acopere riscurile
• O copie de pe asigurare va fi prezentată înainte de încheierea
contractului de muncă, fiind o condiţie obligatorie pentru angajare.
• Asigurarea va fi reînnoită la expirarea perioadei de valabilitate şi va fi
depusă, în copie, la angajator.
Obligativitatea acordarii asistentei medicale
• Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa au obligația să
acorde asistență medicală unei persoane doar dacă au acceptat-o în
prealabil ca pacient
• Întreruperea relației cu pacientul se face de către medic, medicul
dentist, asistentul medical/moașă.
• În situația în care medicul dorește întreruperea relației cu pacientul
(medicul motiveaza temeiul refuzului), acesta va notifica pacientului
dorința terminării relației, înainte cu minimum 5 zile, pentru ca
pacientul să găsească o alternativă, doar în măsura în care acest fapt
nu pune în pericol starea sănătății pacientului (notificarea in dublu
exemplar si se specifica ca viata pacientului nu este pusa in pericol)