Erori de medicație

MSPPS An II Sem. I
Autori: Ionescu Carla
Ivan Laura – Elena
Manea Denisa – Mihaela
Mănăilă Neli – Georgiana
Mușat Livia – Nicoleta
Nicoară Alexandra
 Erorile de medicație

Erorile medicale sunt “acte neintenționate de

omisiune sau comisiune, acte prin care nu
sunt obținute rezultatele medicale dorite”
(Leape, 1994).

Erorile medicale sunt parte dintr-un concept mai larg

numit siguranța pacientului. Acest concept presupune
“reducerea la un minim a riscului de daune inutile în
îngrijirea medicală, ținând cont de resursele sistemului,
context și cunoștințele științifice din acel moment”
(Slawomirski et all. 2017).
 Erorile de medicație

Problemele legate de siguran ța pacientului

sunt întâlnite atât în țările în curs de
dezvoltare, cât și în țările dezvoltate.

Estimativ 15% din cheltuielile de spitalizare din țările

OCDE sunt date de rezolvarea problemelor cauzate
de o îngrijire medicală nesigură, care duc la un număr
crescut de zile de spitalizare, investiga ții și tratamente
(Slawomirski et al., 2017). România are un profil de
siguranță sub majoritatea țărilor din UE (Flott et al.,
2019).
 Erorile de medicație

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

definește un eveniment legat de siguranța
pacientului ca fiind „un eveniment care a avut
loc (sau s-ar fi putut produce) și a produs un
prejudiciu involuntar unui pacient, printr-un
act voluntar sau prin omisiune, și nu a fost
datorat problemei medicale de bază a
pacientului”
Erorile de medicație
 Factori care pot influența apariția erorilor de
medicație
Lipsa de experiență - deși
medicina bazată pe dovezi
pune pe ultimul loc experiența
în luarea deciziilor, personalul
medical trebuie să se
informeze și să deprindă
efectuarea unor manevre și
proceduri înainte de a le
aplica pacienților, eventual să
fie supervizați în perioada de
început
Situațiile de urgență - în
unitățile medicale mai mici,
deși asigurarea urgențelor
nu este o activitate de
rutină, cazurile deosebite
pot aduna întreaga echipă
pentru acordarea unui prim
ajutor.
 Factori care pot influența apariția erorilor de
medicație
Verificarea neadecvată -
orice acțiune efectuată
pacientului, mai ales cele cu
risc crescut, trebuie făcută
după o atentă verificare a
datelor. Chiar și în practica
curentă de medicină de
familie, trebuie în permanență
avute în vedere toate
informațiile legate de un
tratament, doze, frecvență,
comorbidități.
Lipsa de proceduri -
desfășurarea unei activități
medicale de calitate se
poate face doar într-un
mediu în care există
proceduri clare și ele sunt
respectate. Din păcate, în
România, acest lucru este
departe de a fi implementat,
atât din lipsa de viziune a
politicii sanitare, cât și din
continua hărțuire a medicilor
de către sistemul de
asigurări
Factori individuali care predispun la
erori

 Oboseala.
 Stresul, foamea, boala.
 Limbajul (bariera lingvistică)
 Atitudinile periculoase (Comisia
Europeană, 2014).
 Managementul situațiilor de risc pentru erori
medicale
Constă în îmbunătățirea calității și siguranței
îngrijirilor medicale, prin identificarea
circumstanțelor și a situațiilor care expun pacien ții
la risc și, apoi, prin luarea unor măsuri de prevenire
sau control al acestor riscuri. Principalii pași în
managementul riscurilor sunt:
• identificarea riscului;
• evaluarea frecvenței și a gravității riscului;
• reducerea sau eliminarea riscului;
• evaluarea costurilor economisite prin
reducerea riscului sau evaluarea costurilor
care s-ar fi produs dacă acel risc nu ar fi fost
înlăturat (WHO, 2006).
Atitudinea cu privire la erorile
de medicație
Erorile de medicație nu sunt comise în mod deliberat de
personalul medical. Personalul implicat în sistemul de
sănătate este instruit să furnizeze servicii medicale
lipsite de erori. Cu toate acestea, atunci când survin
erori de medicație, atitudinea generală este de învinuire
a personalului medical implicat. (Whittaker et all., 2018).
Pentru a putea remedia aceste erori, instituțiile
încearcă să se concentreze pe înțelegerea
modului în care sistemul a dat greș, și nu pe
schimbarea comportamentului individual al
fiecărui angajat al sistemului medical. (Tong et all.,
2017).
 Erorile medicale în România în studiile de
specialitate

Nivelul redus al calității serviciilor Aproximativ 73% din pacienți au o

medicale din România contribuie la opinie negativă cu privire la
apariția erorilor medicale. calitatea serviciilor medicale din
România, un procent de aproape
trei ori mai mare decât media
europeană (25%) (Murgu et al., 2017)
Factorii care determină o calitate
redusă a actului medical includ
comunicarea inadecvată a
personalului medical (Popa et al.,
2017) și extenuarea cadrelor
medicale (Spânu et all., 2013).
 Concluzii
 Siguranța pacientului depinde într-adevăr de pregătirea medicală a personalului medical,
pentru a reduce erorile medicale legate de diagnostic și tratament, dar există o mul țime de
alte puncte nevralgice ale sistemului de îngrijiri ce necesită o interven ție amplă din partea
celor care decid politica sanitară.

 Sunt necesare programe de îmbunătățire a siguran ței pacientului și chiar de cre ștere a
calității serviciilor medicale. Trebuie să existe o deschidere spre învă țarea din gre șeli, și nu
de ascundere a lor.

 Politicile sanitare trebuie să fie centrate pe pacient, bazate pe informație și organizate

pentru siguranță.

 Erorile de medicație sunt o parte nefericită a sistemului de furnizare a asisten ței medicale.
VĂ MULȚUMIM!
CREDITS: This presentation template was created by
Slidesgo, and includes icons by Flaticon and
infographics & images by Freepik
Bibliografie selectivă
Chanel F. Whittaker, Margaret A. Miklich, Roshni S. Patel, Jeffrey C. Fink, Medication Safety Principles and Practice in CKD, Clinical
Journal of the American Society of Nephrology, Vol. 13, Issue 11, 7 Nov., 2018, pp. 1738–1746 Available from:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6237057/
Comisia Europeană, Grupul de lucru privind siguranţa pacienţilor și calitatea asistenţei medicale. Principalele constatări și
recomandări cu privire la sistemele de raportare și învăţare pentru incidentele în materie de siguranţa pacienţilor în Europa .
Mai 2014. Accesibil la:
http://ec.europa.eu/health//sites/health/files/patient_safety/docs/guidelines_psqcwg_reporting_learningsystems_ro.pdf
Erica Y. Tong, Cristina P. Roman, Biswadev Mitra, Gary S. Yip, Harry Gibbs, Harvey H. Newnham, De Villiers Smit, Kirsten Galbraith,
Michael J. Dooley, Reducing medication errors in hospital discharge summaries: a randomised controlled trial, The Medical
Journal of Australia, 16 Jan., 2017 Available from: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.5694/mja16.00628
Flott, K., Fontana, G., Darzi, A., The Global State of Patient Safety , Institute of Global Health Innovation . London: Imperial College,
2019.
Leape, L. L., Error in medicine, Jama, 272(23), 1851-1857, 2014
Murgu, A., Boldureanu, G., Ciubotarasu, L. P., Voda, A. I., & Costuleanu, C. L., The quality of the healthcare services in Romania in
comparison with EU. An approach from the perspective of patient, doctor and hospital management , Bulletin of Integrative
Psychiatry, 23(3), 15-26, 2017
Popa, D., Druguș, D., Leașu, F., Azoicăi, D., Repanovici, A., & Rogozea, L. M ., Patients’ perceptions of healthcare professionalism—a
Romanian experience, BMC health services research, 17(1), 1-9, 2017

Slawomirski, L., Auraaen, A., & Klazinga, N. S., The economics of patient safety: Strengthening a value-based approach to
reducing patient harm at national level , OECD, 2017.

Spânu, F., Băban, A., Bria, M., Lucăcel, R., Dumitraşcu, D. L, A study of health professionals’ burnout and quality of care in Romania,
Procedia-Social and Behavioral Sciences, 84, 1149-1153, 2014
World Alliance for Patient Safety Project to Develop an International Patient safety Event Classification, The Conceptual
Framework of an International Patient Safety Event Classification . Geneva: WHO; 2006