Pneumotoraxul

Autor: Mănăilă Neli - Georgiana

Anul: IV Grupa:9
 Definiție
Pneumotoraxul constă în prezența aerului
între pleura viscerală și cea parietală cu
retragerea consecutivă a plămânului de la
peretele toracic, în urma unor leziuni. – M.
Swierzy et al., 2014
 Epidemiologie
• Determinarea etiologiei pneumotoraxului dictează un
management imediat și definitiv. Astfel, clinicianul trebuie
să fie familiarizat cu o gamă largă de etiologii atunci când
se confruntă cu pneumotorax, pentru a putea administra
prompt terapia adecvată, prevenind deteriorarea și
recurența.
• Pneumotoraxul este mai frecvent la bărbați decât la femei
(de aproximativ trei până la șase ori mai mare).
• Prevalența pneumotoraxului asimptomatic este
necunoscută, dar un studiu retrospectiv a sugerat că rata
poate fi de până la 0,042 la sută și mai mare la bărbați decât
la femei.
• Prăbușirea ușoară (adică, prăbușirea <10%) a fost prezentă
la aproximativ jumătate dintre indivizi, dintre care
majoritatea au fost supuși intervenției. [1]
Anatomie, fiziologie
Mecanismele producerii bolii
• În mod normal, presiunea din spațiul pleural este negativă în
timpul întregului ciclu respirator.
• Două forțe opuse au ca rezultat o presiune negativă în spațiul
pleural: tragerea inerentă a peretelui toracic și retragerea
elastică inerentă a plămânului.
• Presiunea negativă va dispărea dacă se dezvoltă orice cale de
comunicare cu mediul extern. Când se dezvoltă o comunicare
între o alveolă sau alt spațiu aerian intrapulmonar și spațiul
pleural, aerul va ajunge în spațiul pleural până când nu mai
există o diferență de presiune sau până când comunicarea este
sigilată.
• Când se dezvoltă o cale de comunicare prin peretele toracic
între atmosferă și spațiul pleural, aerul va intra în spațiul pleural
până când gradientul de presiune este eliminat sau comunicarea
este închisă. [9]
 Surse de dificultate
Cauze:
• compresiunea endotoracică
• afecțiuni pulmonare
• ventilație mecanică
• ruptura bulelor subpleurale (blebs-uri)
Factori de risc:
• efort fizic deosebit
• mișcări bruște
• fracturi costale
• tuburi de dren intercostale plasate greșit
• intubație dificilă
• fumatul
• factorii genetici [2]
 Manifestări de dependență
Semne:
• aspecte radiologic de pneumothorax
• hemitorace destins, imobil
• spații intercostale lărgite
Simptome:
• dispnee
• transpirații reci
• tuse
• tahicardie
• durere
• junghi toracic [6]
Criterii de severitate:
1. Pneumotoraxul spontan
• primar
• secundar
2. Pneumotoraxul traumatic
• deschis
• închis
3. Pneumotoraxul iatrogenic
4. Pneumotoraxul de tensiune [5]
Materiale necesare pentru vizita
medicală
 Explorări paraclinice
1. Radiografia toracică
• fără semne pleurale
• plămân hiperlucent [4]

Normal Patologic
 Explorări paraclinice
2. Ecografia pulmonară
• arată dimensiunea exactă a plămânului

3. CT-ul pulmonar
• este prompt și oferă imagini de înaltă
calitate [4]
 Diagnostic
Diagnostic medical
• Pneumotorax
• Plămân colabat
Diagnostic diferențial
1. Clinic
• pleurezia
• edem pulmonar acut
• trombembolismul pulmonar
• colica biliara
2. Radiologic
• chist aerian
• abces pulmonar evacuate
• bulă gigantă de emfizem [7]
 Prognostic
• Prognosticul accidentelor mecanice, de cele
mai multe ori, este bun, de foarte puţine ori
este nevoie de intervenţii chirurgicale
repetate, pacienții vindecându-se de cele
mai multe ori fără sechele.
• În pneumotoraxul spontan primar
recurenţele sunt frecvente. [1]
 Tratament igieno-dietetic
Această metodă de tratament constă în:
• administrarea unui regim alimentar bogat în
vitamine, antioxidanți, acizi grași
• administrarea unor cantități suficiente de
lichide
• păstarea igienei
• efectuarea tapotajului toracic pentru a
elimina secrețiile
 Tratament medical
Constă în administrarea:
• antitusivelor, precum codeina 1cpr. p.o.
• analgezicelor sau opiaceelor pentru
calmarea durerilor
• oxigenului, pentru a facilita respirația,
precum și perfuzia tisulară [6]
 Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical propriu-zis este indicat
în:
• pierderi aeriene persistente (5-7 zile)
• lipsa reexpansiunii
• pneumotorax bilateral
• hemopneumotorax
Acesta se realizează prin diverse proceduri
chirurgicale, cum ar fi:
• pleurectomie totală sau apicală
• excizia sau licatura blebs-urilor
• abraziunea pleurei [7]
 Complicații
• Frecvent recidive ( 40% după procedura
Light, 50% după procedurile Killen și
Gobbel)
• Hidropneumotoraxul
• Hemopneumotoraxul
• Piopneumotoraxul
• Cronicizarea [8]
 Prevenție
• Cu toate că, prevenirea unui pneumotorax
este de multe ori dificilă, unul dintre cei mai
importanți factori este renunțarea la fumat, în
special pentru a preveni recurențele.
• Se recomandă evitarea efortului fizic intens,
manipularea substanțelor toxice sau care
emit gaze toxice.
• Este recomandat ca atunci când se introduce
un tub de dren la nivelul plămânilor, tehnica
să se execute de către personal specializat,
cu măsuri stricte de asepsie și antisepsie. [3]
 Educația pentru sănătate
• Educarea pacientului să evite efortul fizic intens,
mișcările bruște, accidentele care pot duce la
diverse fracturi costale.
• Educarea pacientului asupra unei poziții care să
favorizeze respirația (poziție semișezândă).
• Educarea pacienților asupra stilului de viață, a
factorilor de mediu care pot duce la apariția unui
pneumotorax.
• Educarea pacientului cu privire la stresul
cotidian.
• Educarea pacientului asupra tratamentului și a
necesității de a efectua o vizită medicală.
 Plan de îngrijire
Diagnostice de îngrijire
1. Durerea
Obiective:
• reducerea durerii până la dispariția acesteia
Intervenții proprii:
• evaluarea durerii și a caracteristicilor acesteia
• așezarea pacientului într-o poziție comodă
• educarea pacientului cu privire la diferite tehnici de relaxare care
pot atenua intensitatea durerii
• anunțarea medicului cu privire la semnele și simptomele care
înoțesc durerea
Intervenții delegate:
• recoltarea probelor indicate și transportul acestora la laborator
• administrarea medicației prescrise de către medic (ex. antialgice)
 Plan de îngrijire
2. Alterarea funcției respiratorii datorită prezenței aerului în cavitatea pleurală
manifestată prin dificultate în respirație.
Obiective:
• menținerea adecvată a funcției respiratorii
Intervenții proprii:
• monitorizarea respirației
• observarea culorii tegumentelor și mucoaselor
• așezarea pacientului într-o poziție favorabilă respirației, poziție semișezândă
• aprecierea gradului de fatigabilitate
• administrarea unor cantități adecvate de lichide
• prevenirea stresului
Intervenții delegate:
• administarea de oxigen, a medicamentelor (antitusive)
• monitorizarea gazelor respiratorii, respirație artificială
• examen radiologic
• participarea la puncție pentru decomprimarea plămânului
 Plan de îngrijire
3. Alterarea activității cardiace datorită afecțiunii pulmonare manifestată prin
accelerarea anormală a bătăilor inimii.
Obiective:
• menținerea ritmului bătăilor inimii în parametrii normali
Intervenții proprii:
• asigurarea repausului fizic la primele semne de oboseală
• monitorizarea tensiunii arteriale, a pulsului
• asigurarea igienei corporale și a condițiilor de mediu
• alimentație adecvată
• reducerea consumului de cafea, tutun, alcool
• evitarea suprasolicitării
• alternarea efortului cu repausul
• reducerea efectului factorilor etiologici: stres, aport crescut de sodiu, sare
Intervenții delegate:
• administrarea de betablocante, vasodilatatoare
• recoltarea probelor pentru examenul de laborator: sânge – determinarea
creatininei serice, urină
 Plan de îngrijire
Diagnostice de risc
1. Risc de deces.
Obiective:
• menținerea calității vieții
Intervenții proprii:
• monitorizarea semnelor de activitate cardiacă (puls, tensiune
arterială)
• monitorizarea respirației
• monitorizarea aspectului și cantității sputei
• păstrarea igienei
Intervenții delegate:
• administrarea de oxigen
• efectuarea EKG, radiografiei toracice
• recoltarea analizelor
 Plan de îngrijire
2. Risc de alterarea a integrității cutanate.
Obiective:
• menținerea integrității cutanate prin monitorizarea
transpirațiilor
Intervenții proprii:
• educarea pacientului să sesizeze și să combată factorii de
risc
• realizarea unui plan de prevenire a escarelor
• schimbarea poziției pacientului la fiecare 30 de minute
• asigurarea unui mediu corespunzător
• ștergerea tegumentelor
Intervenții delegate:
• colaborarea cu familia, pacientul
 Resurse de studiu
• Linkul la minim 5 filme educaționale:
1. https://www.youtube.com/watch?v=hK3K5zQB6bk – este prezentată anatomia
sistemului respirator, care sunt funcțiile acestuia și este ușor de înțeles
2. https://www.youtube.com/watch?v=ZYMcyyNMYrQ – se prezintă modul de producere
al pneumotoraxului, care sunt factorii de risc și cum se efectuează examenul fizic
3. https://www.youtube.com/watch?v=RxOZbjnWBLE – sunt prezentate tipurile de
pneumotorax, anatomia acestuia precum și complicațiile care pot surveni pe parcurs
4. https://www.youtube.com/watch?v=J1n2mJ00xKs – este prezentată radiografia unui
pneumotorax, care sunt pașii prin care se identifică acesta, cât și care sunt diagnosticele
diferențiale
5. https://www.youtube.com/watch?v=9eAQhwntqQk – se prezintă tehnica de
decompresie a unui pneumotorax, criteriile de tratament cât și patologia apariției
acestuia
• Linkul la minim 5 prezentări:
1. https://www.slideshare.net/tmihaescu/prezentare-final-durerea-toracic
2. https://www2.slideshare.net/internalmed/3-pneumothorax?qid=7c6db663-1ae5-48d4-aa
f1-e504504d72e6&v=&b=&
from_search=6
3. https://www2.slideshare.net/hytham_nafady/pneumothorax-14219485
4. https://www2.slideshare.net/PushpaNepal/pneumothorax-ppt-368-final
5. https://www2.slideshare.net/jameswheeler001/managing-pneumothorax
 Bibliografie
1. Alexandru-Ioan Ulmeanu, Sorina Stuparu, Anamaria Andreia Ulmeanu, Carmen
Zăpucioiu, Etiologia şi managementul terapeutic al pneumotoraxului şi
pneumomediastinului la copil, Practica Medicală – Vol. 14, Nr. 2(66), 2019, pp. 170
Available from: https://rjmp.com.ro/articles/2019.2/RJMP_2019_2_Art-14.pdf
2. Cristina-Emanuela Vasile, Pneumotorax, Centrul Medical de Diagnostic si Tratament
“Dr. Victor Babes” Availabe from: https://www.cdt-babes.ro/articole/pneumotorax.php
3. Humanitas Research Hospital
4. Jonathan P Kline, David Dionisio, Kevin Sullivan, Trey Early, Joshua Wolf, Deanna
Kline, Detection of pneumothorax with ultrasound, 2013 Available from:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24133848/
5. Karen A. McQuillan, Mary Beth, Flynn Makic, Trauma Nursing: From Resuscitation
Through Rehabilitation, 2015, pp. 554-556
6. Liliana Rogozea, Îngrijirea pacienților I, Brașov: Libris Editorial, 2016, pp. 46
7. Radu Crișan Dabija, Pneumotoraxul, 2015, pp. 39 Available from:
https://www.slideshare.net/tmihaescu/pneumotoraxul
8. Richard W Light, Gary Lee, Pneumothorax in adults: Epidemiology and etiology, 2011
Available from: https://www.uptodate.com/contents/pneumothorax-in-adults-
epidemiology-and-etiology
9. Xie Can Mao, Pneumothorax, 1st Affiliated Hospital of Sun Yat-sen Universty, 2010,
pp. 10-12 Available from: https://
www2.slideshare.net/PushpaNepal/pneumothorax-ppt-368-final