Întrebări examen anul VI-Medicina de familie

1.Caracteristicile medicinei de familie

 Este punctul de prim contact cu sistemul de sănătate, asigurând acces nelimitat
solicitanților și rezolvând problemele de sănătate ale tuturor persoanelor, indiferent de
vârstă, sex sau alte caracteristici
 Face eficientă folosirea resurselor în sistemul sanitar prin coordonarea îngrijilor,
promovează munca în echipă și facilitează contactul cu alți specialiști din unitățile de
îngrijiri primare, se află la interferența cu alte specialități unde are rolul de reprezentant al
pacientului
 Efectuează îngrijiri asupra fiecărui individ, dar și asupra familiei și comunității din care
acesta face parte
 Are un proces unic de desfășurare a consultației care asigură în timp o comunicare
efectivă și firească medic-pacient
 Este responsabilă pentru asigurarea continuității longitudinale a îngrijirilor determinate
de nevoile pacientului
 Are un proces unic de luare a deciziilor, bazat de pe incidența și prevalența bolilor în
colectivitate
 Tratează simultan și individual problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților
 Depistează și tratează în mod individualizat și într-un stadiu precoce, proces ce are
deseori un caracter de urgență
 Promovează sănătatea printr-o intervenție efectivă și țintită
 Are o responsabilitate specifică pentru sănătatea comunității
 Se adresează problemelor de sănătate în funcție de dimensiunea lor fizică, psihologică,
socială, culturală și existențială

1
2.Funcțiile medicinei de familie
 Asigurarea accesibilității la asistență medicală a populației
 Supravegherea stării de sănătatea a populației
 Asigură prevenția primară, secundară, terțiară
 Asigură prevenția specifică unor grupe de boli acute și cronice
 Facilitează intrarea și medierea pacientului în sistemul de sănătate
 Sinteza diagnostică și terapeutică
 Coordonarea serviciilor medicale în funcție de nevoile pacientului
 Supravegherea medicală continuă
 Asigurarea asistenței medicale la nivelul familiei
 Asigurarea asistenței medicale la nivelul comunității
 Asigurarea îngrijirilor medicale terminale și paleative
 Asigurarea reabilitării și recuperării pacientului
 Cercetarea științifică

3.Principalii factori care au contribuit la dezvoltarea medicinei de familie

A. Factori biologici
o Fiecare organism reacționează solitar la solicitările și agresiunile din mediul extern
o Omul este parte a ecosistemului și a unui sistem social și familal care poate avea un
impact important asupra stării de sănătate
B. Factori medicali
o Debutul unor boli poate fi nespecifici
o Debutul unor boli poate fi atipic
o Coexistența mai multor patologii la nivelul unui pacient
o Prevalența crescută a afecțiunilor benigne
C. Factori de ordin organizatoric
o Complexitatea speciliatăților spitalicești poate scădea accesibilitatea acestora
o Imposibilitatea acoperii întregii populații cu specialiști din sectorul 2
o Discontinuitatea specialităților spitalicești comparativ cu continuitatea medicinii de
familie

2
 D. Factori economici
o Asistența medicală primară asigură folosirea eficientă a resurselor limitate
o Asistența medicală modernă poate fi foarte scumpă
E. Factori psihologici
o Stresul bolii este dublat de stresul de a merge la spital
F. Factori legați de asigurările sociale de sănătate
- MF pilon central = neuron motor central

4.Principalele activități preventive efectuate de medicul de familie

Consult premarital, planning familial și contracepție, dispensarizarea gravidei, supraveghere nou-
născut / sugar / copil, imunizarea copiilor și adulților, consiliere privind evitarea factorilor de
risc, teste de screening, efectuarea examenelor periodice de bilanț, dispensarizare bolilor cronice

5.Prevenția primară-definiție conținut

3
4
5
6.Prevenția secundară- definiție, conținut

6
7.Prevenția terțiară- definiție, conținut

7
8.Metode de preventie- definiție, exemple

8
9.Asistența medicală primară-definiție, conținut
AMP = prima linie a sistemului sanitar, primul contact al populației cu sistemul de sănătate
AMP cuprinde:
o Cabinete de medicină de familie
o Cabinete școlare
o Medicina muncii
o Servicii de ambulanță
o Servicii de gardă
o Poliția sanitară
o Farmacii comunitare

10.Asemănări și deosebiri între asistența medicală primară și cea secundară

AMP
Orientată spre sănătate
Orientată spre prevenție
Orientată spre comunitate
Acordă asistență medicală de prim contact
Asigură continuitatea asistenței medical
Nu solicită dotări speciale
Este mai ieftină
AMS
Orientată spre bolnav
Orientată spre curativ
Orientată spre individ
Asigură asistență medicală secundară
Asigură asistență medicală episodică
Solicită dotări speciale
Este mai scumpă

11.Schema națională de vaccinare

 Primele 24h: Hepatită B, Vaccin Calmette-Guerrin
 2 luni: DTPa, poliomielitic, hepatită B, Haemophilus B, vaccin pneumococic conjugat
 4 luni: DTPa, poliomielitic, hepatită B, Haemophilus B, vaccin pneumococic conjugat
 11 luni: DTPa, poliomielitic, hepatită B, Haemophilus B, vaccin pneumococic conjugat
 12 luni: ROR
 5 ani: ROR

9
  7 ani: DTPa, poliomielitic
 14 ani: dTPa pentru adulți
12.Principalele tipuri de vaccin folosite
 Microorganisme vii atenuate
 Microorganisme inactivate – cu componente proteice purificate
 Componente polizaharidice
 Componente polizaharidice conjugate proteic
 Proteine recombinate prin inginerie genetică

13.Principalele caracteristici ale vaccinurilor

 Obținerea eficienței maxime cu efecte adverse minime
 Elaborarea tehnicilor elaborate pentru prepararea vaccinurilor reprezintă în continuare o
provocare
 Eficacitea vaccinurilor este verificată prin studii care urmăresc creșterea numărului
anticorpilor, remanența anticorpilor în timp și dispariția bolii după vaccinarea în masă

14.Enumerati vaccinuri cu germeni vii atenuați

 Vaccin Calmette-Guerrin
 ROR
 Varicelo-zosterian
 Rotavirus
 Polio oral – Sabin

10
15.Contraindicații și precauții ale vaccinării cu germeni vii atenuați

11
16.Vaccinarea anti – HPV

12
13
14
15
17.Vaccinare anti- ROR

16
17
18.Vaccinare anti- DTP

18
19
19.Vaccinarea antipneumococică

20
21
20.Recomandări pentru îngrijirea nou-născutului la luarea în evidență

22
23
21.Tehnica alimentatiei naturale

24
22.Avantajele si contraindicatiile alimentatiei naturale

Avantaje pentru copil

● Nevoi nutritive perfect adaptate cantitativ si calitativ
● Rol psihoemotional
● Protectie antiinfectioasa: Ig G, IgM, IgA/IgAs, Macrofage, LT, LB, interferon, enzime
(lizozim, peroxidaze), Flora saprofită prezenta in laptele uman 103-106/mm3
● Scaderea riscului diareei, de otita medie , ITU, moarte subita
● Scade riscul septicemiei, meningitei si enterocolitei necrozante.
● Creste IQ copilului
● Scaderea incidentei alergiilor alimentare
● Scade riscul de rahitism și anemie feriprivă

Avantaje pentru mama

25
● amenoreea de lactatie
● mentinerea siluetei mamei
● reducerea riscului cancerului de san si ovarian
● reducerea riscului de osteoporoza

Avantaje pentru societate

● reducerea costurilor pentru sanatatea copilului, prin scaderea riscului de imbolnavire
● scade absenteismul la locul de munca al mamei nevoita sa isi ia concediu medical pentru
ingrijirea copilului bolnav

Contraindicatii materne:
● -chimioterapia,
● - consumul de droguri recreaționale intravenos,
● -examinări radiologice și imagistice cu utilizare de radioizotopi radioactivi în scop diagnostic
(contraindicație temporară) sau terapeutic (contraindicație temporară sau definitivă),
● -ingestia maternă de alcool (peste 0,5 g alcool/kgc/zi),
● - infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV),
● - tuberculoză activă,
● - infecție cu herpes virus simplex
● - leziuni active la nivelul sânilor
● - hepatita B cu viremie prezentă

Contraindicatii din partea copilului:

● -galactozemia,
● -deficitul congenital de lactază,
● -boala urinilor cu miros de sirop de arțar
● -fenilcetonuria.

23.Reguli de diversificare a alimentației la sugar

Se recomanda dupa varsta de 6 luni
● 17 saptamani alimentat artificial

26
● 26 saptamani alimentat exclusiv la san
Respectarea unor reguli privind principiul progresivitatii alimentului nou introdus si a ordinii
introducerii alimentelor de diversificare (supa de zarzavat cu carne, fainoase cu lapte, masa de
fructe).
Nu se va forta copilul sa manance toata ratia oferita, pentru a evita instalarea anorexiei psihogene
REGULI:
● Orice aliment nou se introduce cand sugarul este sanatos
● Introducerea alimentului nou se va face progresiv
● Alimentul nou va fi oferit inaintea celui cu care era obisnuit
● Se recomnada introducerea alimentului de diversificare cu lingurita
● Se indroduce un singur aliment pe saptamana
● La orice semn de intoleranta, varsaturi/ diaree se va intrupe temporar alimentul nou, se va relua
dupa refacerea tolerantei digestive
● Nu se va forta copilul sa manance toata ratia oferita
● Alimentul nou va fi PROPUS, NU IMPUS
● Nu se va adauga sare la alimentul de diversificare
● Nu se recomanda sucul de fructe, ci pulpa de fructe
24.Evaluarea copilului febril

27
28
29
30
25.Principalele cauze ale sindromului febril
a. Infecții
 Bacteriene
 Respiratorii: sinuzita, otita, pneumonii, pleurezii
 Digestive: apendicita, colangita, colecistita, abces subfrenic
 Cardiace: endocardita bacteriană, pericardita purulentă
 Renale: pielonefrită, abces renal
 Osoase: osteomielita
 Nervoase: meningita, tromboflebita septică a sinusurilor venoase
cerebrale
 Virale
 Infecții de căi respiratorii superioare
 Infecția cu CMV
 Mononucleoza infecțioasă
 Infecția cu virusul Coxsakie B
 Parazitare
 Trichineloza
 Amoebioza
 Toxoplasmoza
 Toxocaroza
b. Colagenoze
 Artrita idiopatică juvenilă
 Lupus eritematos sistemic
 Boala Kawasaki
 Poliarterita nodoasă

c. Neoplazii
 Leucemii
 Limfoame
 Tumori solide (neuroblastom, nefroblastom)
 Tumori metastatice

31
 d. Alte cauze diverse

 Boli endocrine: tireotoxicoza, boala Addison

 Boli metabolice: hypercalcemia idiopatică, guta, hiperlipoproteinemiile

 Boli ereditare: displazia ectodermală hipo/an hidrotică

 Febra medicamentoasă

26.Etiologia diareelor acute la copil

 boli virale
○ norovirus
○ adenovirus
○ rotavirus

 boli bacteriene
○ campylobacter (jejuni, coli)
○ E. coli
○ Salmonella typhi si non-typhi
○ Shigella
○ Yersinia enterocolitica
○ Clostridium difficile

 boli parazitare
○ Giardia lamblia
○ Cryptosporidium

 Greseli alimentare (consum excesiv de sucuri de fructe s.a.)

 Diaree cauzata de antibiotic

32
27.Terapia de rehidratare orala in diareea acuta simpla si medie la sugar
Se face pe cale orala cu solutii polihidroelectrolitice. In Ro se realizeaza cu solutii ESPGHAN Se
realizeaza in limita tolerantei digestive pe durata a 3-4 ore. Cantitati minime/doza-aprox 5ml.
Doza: 50ml/kg. Dupa faza de rehidratare se continua 50-100 ml/kg pentru fiecare scaun diareic
emis in continuare.

28.Particularitatile diareei de tip entero-toxigen

 determina pierderi masive de apa si electroliți prin scaun
 realizeaza o “paralizie” a osmoreceptorilor alterarea fiind predominant funcționala si mai
putin structurala la nivelul enterocitului
 poate duce la deces prin deshidratare ca urmare a pierderilor masive de apa si electrolit

29.Particularitatile diareei de tip entero-invaziv

 produsa de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinala
 alterarea structurilor din corionul mucoasei
 clinic: scaun cu mucus, puroi, sange
 patogeni: Shigella, Salmonella, Campilobacter, Yersinia Enterocolitica

30..Formele clinice de diaree in functie de gradul de deshidratare

 Diareea acuta usoara: <5% din greutatea corporală
 Diareea acută medie: 6-10% din greutatea corporală pliu abdominal lenes, fontanela
deprimata, buze uscate, facies suferind, incercanat
 Diareea acuta severa: >10% din greutatea corporala - asociaza semne de soc hipovolemic,
oligoanurie, tulburari ale starii de conștiență

33
31.Enumerati tipurile de saruri de rehidratare
A. simple
○ hipertone - GESOL (pentru Africa/Asia) - 311mOsm/l si 90mmol/l Na+
○ cu osmolaritate redusa - ESPGHAN (pentru Europa) - 245mOsm/L si 60 mmol/l Na+

B. cu alte componente (amidon rezistent la amilaza, guar-gum, oligoelemente, cu probiotice etc)

In Romania se folosesc solutii hipotone.

32.Etape de tratamentul igieno-dietetic in boala diareica acuta la copil

Realimentare precoce dupa primele 4-6 ore de rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman,
lapte dietetic, formula adaptata. Nu se intrerupe alimentarea la san.

33.Criterii de severitate care impun internarea copilului cu febra

34
34.Mijloace de tratament indicate pentru combaterea febrei

35
36
35.Stari febrile in care se recomanda terapia cu antibiotice

37
36.Diagnostic diferential al anemiei feriprive la sugar si copilul mic

37.Cauze de anemie feripriva la sugar si copilul mic

38.Tratament profilactic al anemiei feriprive la sugar

38
39. Cauze de rahitism carențial

39
40.Semne si simptome musculo-ligamentare in rahitismul carential

41. Modificari osoase in rahitismul carential

40
41
42.Rolul vitaminei D in prevenirea rahitismului carential
 Are rol in metabolismul calciului.

 creste absorbtia intestinala a calciului

 realizeaza concentratii suficiente de ioni de Ca si P necesari mineralizarii osoase si formarii de

cristale de hidroxiapatita
 stimuleaza maturarea si diferentierea osteoblastilor

 creste reabsorbtia de calciu, fofati si aminoacizi la nivelul tubului contort proximal

 creste continutul de citrat, acidul citric inactiveaza ionii de calciu formand saruri complexe care
permit miscarea calciului in tesuturi fara modificari in homeostazie
43.Tratamentul profilactic al rahitismului carential

42
44.Cauze frecvente de cefalee la copil

43
45.Semne de alarma in durerea lombara

46.Diagnostic diferential al durerii lombare

44
47.Cauze de durere abdominala in hipocondrul drept
Afectiuni chirurgicale pentru care se solicita consult chirurgical:

45
  Colecistita acuta litiazica

 Colecistita cronica litiazica

 Ulcer complicat

 Pancreatita acuta si cronica

 Ocluzie intestinala

 Infarct intestinal

 Apendicita acuta

 Chist hidatic sau alte tumori hepatice

 Colica renala dreapta ·

Afectiuni medicale pentru care nu se solicita consult chirurgical :

 Afectiuni pleuro-pulmonare

 Infarct miocardic inferior si posterior

 Zona zoster – intercostal drept

 Traumatisme hipocondru drept

 Lombalgii

 Ulcer necomplicat

 Hepatita

 Dischinezie biliara

 Ficat de staza din IC

48.Abordarea pacientului cu durere in etajul abdominal inferior

49. Semne de alarma in durerea abdominala
50. Clasificarea etiologica a sincopei
51.Definitia obezitatii la copil
52.Cauzele aparitiei obezitatii la copil
53.Evaluarea copilului cu obezitate
54. Clasificarea diabetului zaharat

46
55. Factori de risc pentru diabetul zaharat de tip II
56. Diabetul gestational: definitie, factori de risc
57. Evaluarea initiala a pacientului cu diabet zaharat tip II
58.Evaluarea periodica a pacientului cu diabet zaharat tip II
59. Complicatii acute ale diabetului zaharat
60. Complicatii cronice ale diabetului zaharat
61. Indicații de monitorizare a tensiunii arteriale la domiciliu.
 HTA de halat alb -> 30-40% din cazuri: HTA grad I determinată la măsurarea în cabinet,
TA crescută în cabinet fără afectare de organ mediată de HTA
 HTA mascată: TA normal înaltă la determinarea în cabinet, TA normală la măsurarea în
cabinet la un pacient cu afectare de organ mediată de HTA sau risc cardiovascular crescut
 Evaluarea statusului dipping
 Răspuns exagerat la efort
 HTA la pacienți cu risc ridicat cardiovascular
 hTA posturală sau postprandială
 variabilitatea TA
 HTA la gravide sau suspiciune de eclamsie
 HTA rezistentă

62. Enumerați testele screening de bază pentru evaluarea afectării de organ mediată de
hipertensiune
 ECG cu 12 derivații
 Raport albumină/creatinină urinară
 Creatinină serică RFGe
 Examen de fund de ochi

63. Algoritmul de tratament în HTA

Prima linie: dublă terapie cu inhibitori de enzimă de conversie/blocanți ai receptorilor pentru
angiotensină + blocant de canal de calciu/diuretic, la pacienții cu HTA grad I, tarați sau vârstnici
se poate încerca monoterapia

47
A 2 a linie: IEC/BRA + BCC + diuretic

A 3 a linie: tripla terapie + spironolactonă (20-50mg/zi) / alfa-blocant / betablocant și se

consideră îndrumarea către un centru de referință

Betablocantele pot fi considerate în orice etapă dacă există indicație (IC, angină, post IMA, FiA,
femei însărcinate sau care planifică o sarcină).

64.HTA rezistentă la tratament

Def: HTA necontrolată de măsuri nefarmacologice și tratament medicamentos cu 3 agenți
antihipertensivi la doze maxime, la care s-a eliminat HTA secundară sau lipsa aderenței la
tratament.
Pacienții predispuși au >75 ani, prezintă obezitate, sunt de rasă neagră, au un aport
excesiv de sodiu și prezintă un istoric de valori crescute ale TA și antecedente heredo-colaterale.
Comorbidități asociate: HVS, diabet zaharat, boală cronică de rinichi, afectare
aterosclerotică vasculară și rigiditate aortică cu HTA sistolică izolată.
Măsuri:
- corectarea stilului de viață
- excluderea cauzelor de HTA secundară
- adăugare la tratament de spironolactonă / eplerenonă / amilorid / diuretic
- adaugă bisoprolol sau doxazosin

65. Tipuri de hipertensiune arterială din sarcină

1) HTA pre-existentă – dinaintea sarcinii sau <20 săptămăni, +/- proteinurie, persistă
42 zile postnatal
2) HTA de sarcină - >20 săptămâni, +/- proteinurie, dispare 42 zile prenatal, dacî
apare în a 2 a jumătate a sarcinii și asociază proteinurie >0,3 g/24 ore => pre-
eclamsie
3) HTA pre-existentă peste care se suprapune HTA de sarcină cu proteinurie

48
 4) HTA neclasificată prenatală – măsurată prima dată >140/90 la >20 săptămâni

66. Algoritmul de diagnostic în insuficiența cardiacă

67. Investigații paraclinice recomandate pacienților cu suspiciune de insuficiență cardiacă
68. Enumerați agenții terapeutici utilizați în insuficiența cardiacă cu efect pe reducerea
mortalității
69. Algoritmul de diagnostic al pacienților cu fibrilație atrială
70. Reguli de prescriere a tratamentului anticoagulant la pacienții cu fibrilație atrială
71. Avantajele noilor anticoagulante orale
72. Criterii de excludere pentru noile anticoagulante orale
73. Enumerați factorii de risc pentru boala venoasă cronică
74. Principii de tratament în boala venoasă cronică
75. Enumerați situații cu D-dimeri crescuți
76. Cauze de stop cardio-respirator
77. Resuscitarea cardio-pulmonara
78. Factori de risc in sindromul coronarian acut
79. Diagnosticul pozitiv in sindromul coronarian acut
80. Diagnosticul paraclinic in SCA
81. Diagnosticul diferential al SCA si educatia pacientului dupa infarct miocardic
82. Managementul de urgenta in edemul pulmonar acut cardiogen
83. Diagnosticul colicii biliare
84. Complicatiile colicii apendiculare
85. Complicatiile colicii biliare.
86.Factori de risc legati de boli preexistente sau associate sarcinii – enumerare
87.Analize si investigatii obligatorii si optionale in sarcina în trimestrul I
88. Analize si investigatii obligatorii si optionale in sarcina în trimestrul al doilea
89. Analize si investigatii obligatorii si optionale in sarcina în trimestrul al treilea
90.Disgravidia precoce: diagnostic si tratament
91. Diagnosticul disgravidiei tardive sau preeclampsiei.
92.Definitia si caracteristicile perioadei de lehuzie.
93.Sindromul premenstrual : simptomatologie si tratament.

49
94.Enumerati caracteristicile tuturor metodelor contraceptive.
95.Metode contraceptive nonhormonale : descriere si enumerare.
96.Enumerati contraindicatiile metodelor contraceptive hormonale .
97. Menopauza : definite, simptomatologie si tratament
98.Definitie si clasificare astm
99.Aspecte actuale in GINA 2021
100.Recomandari privind managementul astmului in pandemie
101.Definitie si factori de risc pentru BPOC
102.Clasificare BPOC
103. Aspecte actuale GOLD 2021
104.Managementul BPOC in pandemie
105.Definitie alergie, atopie, hipersensibilitate
106.Marsul alergic – definitie, concept
107.Diagnosticul alergologic – dificultati si metode
108.Factori de risc si de preventie in alergii
109.Rinita alergica –definitie, clasificare
110.Urticaria – definitie , clasificare
111.Anafilaxia- definitie, semne si simptome
112.Enumerati factorii de risc ce determina comportamentul delincvent la adolescent.
113. Descrieti tabloul clinic ce sugereaza anorexia nervoasa.
114. Diagnosticul pozitiv in mononucleoza infectioasa.
115. Diagnosticul diferential in mononucleoza infectioasa.
116. Conduita terapeutica in mononucleoza infectioasa
117.Factorii de risc cardiovasculari.
118. Tratament dislipdemii.
119. Tratament boala cardiacă ischemică
120. Managementul pacientului coronarian.
121. Particularitatile diagnosticului in patologia varstnicului.
122. Patologiile vârstnicului - enumerare
.

50
04.10.2021 Prof.Univ.Dr. Matei Dumitru

51