1.

FUNCTIILE MEDICINEI DE FAMILIE :

1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute si cronice
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
9. Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica

2. Caracteristicile MF
1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a
ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri
primare
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta traieste.
4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare efectiva
si fireasca medic pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate de
nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta bolilor in
colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cronice ale pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces care poate
solicita deseori un caracter de urgenta.
9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva.
10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala,
culturala si existentiala

3. Factori care au contribuit la promovarea MF

1.Factori biologici
- organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea un impact
important asupra starii lui de sanatate
2.Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
3.Factori de ordin organizatoric
-complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina dificila
-imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
-discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea continuitatii in cadrul MF
4. Factori de ordin economic

-asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse limitate

-asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
5. Factori de ordin psihologic
-stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la spital
6. Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
-in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un neuron motor central
4. Asistenta medicala primara def si continut
AMP reprezint locul de contact al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima linie a
sistemului sanitar.
n aceast prim linie, activeaz att cabinetele de MF, ct i serviciile de ambulan, serviciile de
gard ale spitalelor, poliia sanitar, medicina colar, medicina muncii, farmaciile i altele.
(Deasupra sau mai bine zis n spatele AMP se afl AMS reprezentat de spitale, policlinici,
laboratoare i centre de recuperare, iar n spatele AMS se afl AMT format din spitale de specialitate,
institute de cercetare i altele .)

5. Diferente asistenta medicala primara secundara

AMP
orientat spre sntate
orientat spre prevenie
orientat spre bolnav
Acord asisten de prim contact
asigur continuitatea asistenei medicale
nu solicit dotri speciale
este mai ieftin

AMS
orientat spre bolnav
orientat spre curative
orientat spre boal
acord asisten secundar
asigur asisten medical-episodic
solicit dotri speciale
este mai scump

Exist deosebiri ntre AMP i AMS i n ceea ce privete patologia. Astfel, n timp ce AMP ngrijete boli
mai uoare, dar mai frecvente, exemplu IACRS, AMS, se ngrijete mai ales infeciile respiratorii
inferioare, bolile maligne i alte afeciuni ce necesit investigaii i tratamente mai complexe

6. Distribuirea resurselor in sanatate (doua piramide)

7.Prevenia primar- previne apariia bolii. Tine de mediu i individ. Este:

-

Nespecifica: inlatura factorii de risc

Specifica:
- stabilirea unui program de vaccinari
- prevenirea rahitismului, a cariei dentare, a anemiei feriprive, a gusei endemice
Se face la medicul de familie, medicul scolar sau medicina muncii.

8.Prevenia secundar
Depisteaza precoce boala. Se poate realiza prin screening. Pentru ca un test screening s fie
aplicabil, el trebuie s raspund urmtoarelor cerine:
- s fie suficient de sensibil i de specific (s depisteze indivizii expui i s-i
diferenieze de cei sntoi);
- s fie simplu de efectuat i inofensiv pentru cel testat;
- s fie ieftin i s aduc beneficii ct mai mari.
Aceste masuri implica:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei
feriprive si rahitismului, etc.;
- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor
congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
- testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
- mamografia pentru depistarea cancerului de san.

9.Prevenia teriar
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o
parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
- tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor si ajustarea tratamentului
- susinerea psihologic, familial i social a bolnavului
- monitorizare dubla: cu specialistul

10.Profilaxia rahitismului
1. PRENATAL in ultimul trimestru de sarcin:
Expunere raional a gravidei la aer i soare,
Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
Aport suplimentar de vitamin D :
500 UI / zi per os,
1000 ui / zi n anotimpul rece i n situaii speciale (zone poluate,
disgravidie)
2. POSTNATAL :
Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu nlesnirea
micrilor active nc din primele zile de via.
Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni;
n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele
de vac fiind evitat pn la vrsta de 1 an (pt ca are raport Ca/P=1:2, invers decat
cel matern)
Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE din prima
sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii gavai.

a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu

necesarul zilnic). Ex: Vigantol pic 500 1000 u.i. 1-2 pic / zi
11.Profilaxia anemiei feriprive
Se incepe de la gravida:
- Spatierea corecta a sarcinilor: se recomanda ca perioadele de sarcina sa nu fie intr-un
interval mai mic de 2 ani
- Evitarea prematuritatii
- Alimentatia corecta
- Daca gravida are anemie, va primi Fe in doza corespunzatoare
La copil:
- Se recomanda pensarea tardiva a cordonului ombilical
- Promovarea alimentatiei naturale, laptele matern contine lactotransferina ce det absorbtia
Fe 3+ (feric-absorbabil).Copiii alimentati artificial vor primi formule de lapte
imbunatatite cu Fe
- Diversificare corecta
- Profilaxie medicamentoasa: din luna a 6a-12a va primi Fe 10 mg/kgc/zi. Prematurul va
primi intre L2-L6 doza dubla (20 mg), iar dupa L6 doza normala.
12.Calendarul de vaccinari - foaie
13.Principalele categorii de vaccinuri
Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprieti antigenice, care declaneaz
apariia rspunsului imun la organismele supuse vaccinrii.
Vaccinurile antiinfecioase convenionale conin:
microorganisme vii atenuate
microorganisme inactivate
componente microbiene purificate
componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate prin inginerie genetica
14.Eficacitate si efecte adverse ale vaccinurilor
Obinerea unei eficiene maxime postvaccinale cu efecte adverse minime este o preocupare
important a medicinei actuale. Elaborarea celor mai performante tehnici de preparare a
vaccinurilor constituie o adevrat provocare .
Eficacitatea vaccinurilor se verific prin studii clinice care urmresc:
aprecierea riscului de apariie a unor cazuri de mbolnvire;
valoarea seroconversiei postvaccinale, evaluat prin studii serologice;
determinarea remanenei n timp a unui titru minim de anticorpi protectori.
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile sunt:
Locale
- inflamaie,
- limfangit,
- abcese sterile;
Generale
-febr,
-cefalee,
-convulsii,

-encefalita,
-poliradiculonevrite,
-anafilaxie
15.HPV-vaccinare
Infectia cu HPV (Human Papilloma Virus structura aDN) poate fi asimptomatic sau poate
produce veruci veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste 100 de serotipuri de HPV (Human
Papilloma Virus):
HPV-1 determina veruci plantare,
HPV-6 si HPV-11 veruci veneriene (anogenitale) ,
HPV-16 si HPV-18 determina displaizii cervicale.
n Romnia vaccinul a fost introdus n anul 2007, iar n anul 2008 au fost vaccinate o parte din
fetele din clasa a VI a, fiind mai util inainte de inceperea vietii sexuale.
Schema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri 3 doze astfel: 0. 2(1) si 6 luni de la prima
doza.
Vaccinul a fost inclus in schema obligatorie de vaccinare a femeilor ntre 11 si 25 de ani
din Australia, Canada, Frana, Germania, Italia, Anglia, Noua Zeeland, Kenya, Corea de
Sud, Suedia, SUA,
Serotipurile 16, 18 determina 71,5% din cancerele de col uterin, deci vaccinarea anti
HPV poate mpiedica aparitia a peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.
16.Precautii si CI ale vaccinurilor cu virus viu atenuat
femei nsrcinate datorit virusului pot apare malformaii la ft (numai dac gradul
expunerii este foarte mare);
administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu virus viu la
interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup administrare;
persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori);
imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie);
indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i febra galben;
copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui s primeasc
vaccinul DTP, VHB i AP.
17.Ingrijirea NN la domiciliu
Sfaturi date mamei:
- Promovarea alim naturale
- Sa respecte calendarul de vaccinari
- Sa faca profilaxia rahitismului
- Sa faca profilaxia anemiei feriprive
- Sa recunoasca semnele de imbolnavire si sa vina la medic
Pentru copil:
- Igiena bontului ombilical cu alcool 70%
- Igiena plicilor cu apa fiarta si racita
- Igiena mucoaselor cu ser fiziologic
- Baie la acceasi ora din zi precedata sau urmata de masaj
- Imbracat in haine de bumbac, lejere si nu legat la picioare
- Patul in zona neutra a camerei, fara perna
- Se evita vizitele dese ale celorlalti
- Se aeriseste camera zilnic
- Se scoate copilul afara de la 2 sapt (initial 15 min) progresiv, indiferent de anotimp

17.Alimentatia copilului diferente LV-LM:

- glucide: LV 70 gr/l, LM 48 gr/l. LM are de 100x mai multe oligozaharide care dezvolta flora
intestinala, astfel ca nu se manifesta boala diareica acuta
- proteine 10...35.
LV are mai multa cazeina, ce precipita in flocoane mari, simptomele difestive sunt mai frecvente.
LV contine betalactoglobulina, responsabila de alergia la LV.
LM are lactotranferina cu rol in abs Fe, Ig si lizozim cu rol in infectii.
- lipide 40...35. Cantitatea de lipide din LM e mai mare la sf suptului, oferind satietate.
Raportul AC sat/nesat LM=1:1, LV=3:1 (sat>)
LM are ac arahidonic si linoleic utile in maturarea sist nervos.
- saruri min: LM=Fe3+, LV=Fe2+
Ca/P= 2:1 LM, 1:2 LV
- vitamine
LM: hidro si liposolubile in cant mai >: A, B, C, D. In LM trec si alimente, medicamente.
LV: urme
18.Avantajele alimentatiei la san
- Laptele uman aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si posibilitatilor
de digestie ale acestuia.
- Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind mai rezistent la
infectii
- Laptele uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig si
alti factori de aparare care-i contine
Alimentatia naturala- este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare)
Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
Alimentatia la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva ( amenoree de lactatie )
Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietateprevenindu-se supraalimentatia.
Intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala.
Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina
folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand astfel silueta
mamei.
Otita medie si diaree.
19.CI alimentatiei la san
De cauza materna
Permanente:

infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)

insuficienta cardiaca, insuficienta renala
boli sistemice: -neoplazice
- scleroza in placi
boli endocrine:-tireotoxicoza
casexie
diabet neechilibrat
boli psihice:-psihoza de lactatie
nevroze
mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
tratamente cronice:-anticanceroase
anticonceptionale orale
antiepileptice
Temporare: - infectii acute tratate cu
antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide, metronidazol)
- mastita, mamelon ombilicat, ragade
sangerande ale mamelonului
De cauza infantila:
Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza
galactozemie
fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern ( pregnandiol )
20.Tehnica alaptarii
Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva reguli:
Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a cereste gradul de confort al
sugarului si a preveni riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala.
Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de stergerea lor cu un prosop uscat- inainte
de supt.
In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind preocupata numai de acest
lucru(evitarea vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii).
- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea sanului din care alapteaza.
- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un suport pentru piciorul de partea
sanului din care alapteaza
Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la fiecare san in raport cu pranzurile (copilul
creste mai bine de la al 2-lea san).
Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:
-sustinerea sanului cu degetele
- stoarcerea usoara a sanului.
Durata suptului:- este in medie 20 minute ( in primele 5 minute suge 2/3 din ratie)
- in primele zile durata este 5-10 minute
- dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu exista nici o limita de timp pentru supt, fiecare
sugar are personalitatera lui.
Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4 ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii.
- Acest ritm se autoregleaza de la sine la majoritatea sugarilor- daca se aplica o tehnica
corecta.

- este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa

- pusul la san ori de cate ori sugarul plange
Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in pozitie verticala cateva minute pentru eructatie
- mama va stoarce manual sau cu pompa laptele care a ramas in al doilea san
21.Tehnica alimentatiei artificiale
Administrare cu biberonul sau lingurita sterilizate prin fierbere
Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor si prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
- 2-3 lingurite
- tifon steril
Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de cauciuc.
Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte asigurandu-se un debit de 20 pic/min
(picatura cu picatura).
Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade.
Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul.
Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica.
Durata mesei 10-15 minute
22.Principiile diversificarii
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur aliment
pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar alimentul
nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei
digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.
Sucul de fructe administrat in cantiate de 30-60 ml dupa 6-8 saptamani de viata nu
reprezinta un aliment de diversificare locul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni.
23.Etiologia starilor febrile
I. Infectii
A. Infectii bacteriene
1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii);
2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic);
3.Renale (pielonefrita, abcesul renal);
4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta);
5.Osoase (osteomielita);

6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase

cerebrale).
B. Infectii virale
1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare
2. Mononucleoza infectioasa
3. Infectia cu virus citomegalic
4. Infectia cu virusul Coxackie B
C. Infectii parazitare
1. Trichinoza
2. Amebioza
3. Toxoplasmoza
4. Toxocaroza
D. Infectii cu spirokete si riketzii
II. Colagenoze:
1. A R J
2. L E S
3. S. Kawasaki
4. Poliarterita nodoasa
III. Neoplazii
1. Leucemii
2. Limfoame
3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom)
4. Tumori metastatice
IV. Cauze diverse
1. Boli endocrine
- tireotoxicoza
- boala Addison
2. Boli metabolice
- hipercalcemia idiopatica
- guta
- hiperlipoproteinemiile
3. Boli ereditare
- displazia ectodermala hipo (an)hidratica
4. Febra medicamentoasa
24.Tratamentul starilor febrile la copil
1. Tratamentul antipiretic
Combaterea febrei se va incerca initial cu mijloace simple: scoaterea
imbracamintei, aerisirea incaperii, suplimentarea lichidelor.
Antitermicele recomandate sunt:Acetaminofenul, Metamizolul ( Algocalminul),
Aspirina.
2. Mijloace fizice de combaterea febrei
Se folosesc in hiperpirexie sau in cazul febrei greu controlate cu mijloacele
medicamentoase.
Aceste procedee stimuleaza procesele de termoliza prin conductie si evaporare:
- Impachetarea hipotermizanta: cu apa la temperatura camerei. Compresa se aplica de la umeri la
genunchi si se lasa circa 10 minute - se poate repeta la nevoie dupa 10-15 minute de 2-3 ori.

- Baie hipotermizanta
Se incepe cu temperatura de 37C sau cu 2 mai mica decat cea a corpului scazandu-se
progresiv, in 4-5 minute pana la 36C.
Punga cu gheata pe frunte si in axile - in febra ridicata.
Racirea centrala ( spalatura gastrica, clisma cu ser fiziologic la temperatura camerei).
De mentionat ca febra trebuie tratata de parinti pana la venirea medicului. Fiecare familie
cu copii trebuie sa aiba in casa antipiretice uzuale, pe care sa le poate folosi la nevoie.
3. Antibioterapie - cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de infectie bacteriana,
la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau la nou nascutul
febril. In general empirica.
25.Situatii febrile care impun internarea copilului in spital
- febra cu valori de peste 40C;
- sugar sub 3 luni;
- copil prea somnolent sau prea agitat;
- asocierea eruptiei purpurice;
- asocierea tahicardiei , dispneei
- asocierea convulsiilor;
- fontanela bombata;
- asocierea frisonului
26.Situatii in care putem trata copilul febril la domiciliu
- stare generala buna;
- fara antecedente patologice semnificative;
- examenul fizic : lipsa semnelor de localizare infectioasa;
- toleranta digestiva buna, apetit pastrat;
- conditii bune de ingrijire la domiciliu;
- investigatii minimale ( HLG, VSH) normale.
27.Situatii ale copilului cu febra ce necesita antibioterapie
Folosirea antibioticelor se va face cu precautie atunci cand exista semne evocatoare de infectie
bacteriana, la sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie sau la nou nascutul
febril.In general se foloseste antibioterapia empirica.
28.Etiologia BDA
- virusuri enteropatogene: Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri
- bacterii enteropatogene: Shigella Dizenteriae, Escherichia Coli, Salmonella ,Vibrio Cholerae,
Klebsiella , Yersinia, Clorstridium Difficile, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococus Aureus.
- paraziti enteropatogene: Giardia Lamblia
- greseli alimentare: Consumul excesiv de sucuri naturale, de fructe ce conin prea mult sorbitol
si fructoza
- antibiotice
29.Diareea enterotoxigena
Se datoresc unor germeni capabili sa produc o enterotoxin, cum ar fi: E. Coli
Enterotoxige, Vibrionul Hoteric, Stafilococus Aureus, si Bacillus Cereus.
In general, aceste enterotoxine sunt proteine secretate de aceti germeni care actioneaz
asupra osmoreceptorilor intestinali, schimbnd sensul de migrare al electroliilor dinspre
vas inspre lumnul intestinal, determinnd pierderi masive de ap i electrolii prin scaun.
Practic se realizeaz o paralizie a acestor osmoreceptori, alterarea fiind predominant
funcional i mai puin structural, la nivelul enterocitului.

Acest tip de diaree duce la deces prin deshidratare sever ca urmare a pierderilor masive
de apa i electrolii.
Studiile clinice au demonstrat c enterotoxina produs de Vibrionul holeric antreneaz pierderi
30.Diareea entero-invaziva Salmonela-Shigella
Este produs de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinal, cu alterarea
structurilor din corionul mucoasei, ce are ca expresivitate clinic apariia de scaun cu
mucus, puroi si sange.
Aceste diarei au ca prototip Shigella Dizenteriae, dar i alti germeni cum ar fi Salmonella,
Campilobacter, Yersinia Enterocolitica.
31.Tratamentul BDA reechilibrarea h-e
Este obligatorie in toate formele de diaree acuta la copil. In formele usoare si moderate
de diaree reechilibrarea hidro-electrolitica se face pe cale orala cu solutii
polihidroelectrolitice, iar in forme severe, cu deshidratare peste 10% se trateaza in
sectiile de terapie intensiva ale spitalelor de pediatrie.
Reechilibrarea hidroelectrolitica pe cale orala se practica in primele 4-6 ore , folosind
solutii polihidroelectrolitice, in cantitate de 10-20 ml/kg/ora, sau 50-100ml/kg/4-6 ore,in
functie de gradul de deshidratare usor sau moderat.
32.Tratamentul BDA realimentarea
Dieta clasic in care faza de rehidratare era urmat de dieta de tranziie cu sup de
morcovi sau mucilagiu de orez pn la finele celor 24 ore a fost abandonat. Dei prin
dieta clasic scaunele se normalizau rapid , curba ponderala era descendent datorit
raportului protein-caloric insuficient. Aceasta diet restrictiv era nociv, in special la
copiii care prezentau concomitent malnutriie, precum i la cei cu episoade repetate de
diaree acut.
Practic privarea protein caloric indus iatrogen prin repausul digestiv determina atrofie
vilozitar i cronicizarea diareii.
Aceste observaii au condus la o nou strategie dietetica de realimentare precoce dup
primele 4-6 ore de rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formul
adaptata.
33.Principalele cauze de spitalizare ale adolescentilor
-afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre 10-21 ani(21%)
-graviditate si nasteri(49%)
-afectiuni ale sistemului digestiv(11%
-traumatisme(9%)
-afectiuni ale tractului respirator(5.5%)
34.Factori etiologici ai comportamentului delicvent la adolescenti
A.Factori predominanti biogeni
encefalopatii secundare post-infectioase sau post traumatice;
oligofrenii ;
sechele dupa meningite ;
Epilepsie.
B.Factori predominanti psiho-sociogeni:
1.Disociatia familiala;
2.Absenta mediului familial;
3.Situatia economico-sociala a familiei;
4.Carentele de ordin educativ;

 5.Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri.

35.Indicii care arata consumul de droguri
atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o igiena inadecvata;
pierderea apetitului alimentar si scadere inexplicabila in greutate;
hiperemie conjunctivala;

absenteism si performante scolara slabe;

- pierderea interesului pentru anumite activitati scolare sau extrascolare, pentru sport sau
alte hobbyuri
indepartarea de membrii familiei si prieteni;
prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati familiei;
comportament caracterizat prin minciuna si furt;
atitudine ostila, violenta;
dezinteres si lipsa planurilor de viitor.
36.Efecte fizice si psihice ale consumului de alcool si tutun
Alcool:
-Efecte psihice :reduce inhibitia,stare de relaxare,diminueaza capacitatea de
concentrare,creste debitul verbal,creste gradul de iritabilitate nervoasa.
-Efecte fizice :tulburari respiratorii si cardiace,
afecteaza reflexele si coordonarea motorie, sporeste riscul bolilor hepatice,in cantitati mari:
coma si chiar deces.
Tutun:
-Efecte psihice:induce senzatia de calmare,
senzatia cresterii capacitatii de concentrare.
-Efecte fizice: creste ritmul cardiac,tuse, cefalee,
creste riscul aparitiei neoplasmului bronhopulmonar,creste riscul aparitiei bolilor
cardiace(ateroscleroza, IMA) si respiratorii( BPOC).
37.Boli cu transmitere sexuala minore
-uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt provocate de
chlamydii, mycoplasme, candida albicans, trichomonas vaginalis);
- Trichomonas vaginalis;
- candidozele urogenitale;
- Virusul Herpes Simplex;
- Pediculosis pubis;
unele forme de hepatita virala: hepatita B, C.
38.Sd de oboseala cronica
Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care
impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel
principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni
Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte
gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni:
- uitarea, pierderea memoriei, stareconfuzionala sau dificulate de concentrare;
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei;
- dureri musculare si articulare;
- cefalee
39.Etiologia obezitatii la copil
1. Determinismul fetal si neonatal al obezitii

-Istoricul matern,
-Starea de sntate preconcepie
-Dieta n timpul sarcinii (ex restrictia alimentara materna, fumatul matern)
-Funcionarea i vascularizaia placentei
-Metabolismul placentar
-greutatea tatalui
2. Determinanti de dupa nastere:
- alaptarea- factor protector
- durata scurta a somnului din copilarie
-dieta si comportamentul alimentar
-reducerea activitatii fizice
40.Clasificarea obezitatii la adult si copil
La adult:

La copil:

41.Complicatiile obezitatii la copil

-maturizare osoasa
-apnee in somn
-HTA
-pancreatita
-probleme psihologice
42.Clasificarea astmului si factorii etiologici ai astmului
Corticorezistent
Dificil de controlat
Fragil ( instabil)=brittle asthma

 Varianta tusigena (cough variant)

Astm ocupaional
Astm cu intoleranta la AINS (boala Vidal)
Vasculita Churg Strauss
Aspergiloza bronhopulmonara alergica
43.Clasificarea GINA 2002

44.Medicatia de urgenta in astmul bronsic

2-agonisti inhalatori cu durata scurta de actiune
Glucocorticosteroizi sistemici
Anticolinergice
Metilxantine
2-agonisti orali cu durata scurta de actiune
45. Medicatia de urgenta de fond si terapia in trepte in astmul bronsic
Medicatie de fond:
-

Glucocorticosteroizi inhalatori

Modificatori de leucotriene

2-agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

Glucocorticosteroizi sistemici

Metilxantine

Cromone

2-agonisti orali cu durata lunga de actiune

Anti-IgE

46.Complicatiile si comorbiditatile astmului

IRA, emfizem pulmonar, pneumotorax
47. Complicatiile si comorbiditatile BPOC
Bronsiolita obliteranta la copil si adult
Astmul indus viral la copil(wheezing recurent postviral)
Emfizemul pulmonar
Bronsiectazii
48. Clinica Stopului Cardio-Respirator
Diagnosticul stopului cardiac se stabileste pe baza urmatoarelor semne:

- paloarea sau cianoza instalate brusc

- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.
Clinica stopului respirator si circulator
Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )
Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)
Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)
Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )
Lipsa batailor cordului la auscultate
Tegumente cenusii-cianotice

49. Tratament socului anafilactic

Stoparea contactului cu alergenul posibil incriminat
Tratament:
Oxigenoterapie, abord venos, PEV lichide

 Adrenalina : im/sc/iv; 0,3-0,5ml solutie 1/1000

Bronhodilatator inhalator si/sau injectabil (ventolin, miofilin)
Antihistaminic oral cu efect rapid: Levocetirizina, desloratadina 10-20 mg
sau injectabil: difenhidramina
corticosteroid injectabil 1-2mg/Kg corp
Preventie:
adrenalina auto injectabila (Anapen Adult si Junior)
50. Tratamentul colicii renale
In colica renala dupa precizarea diagn se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva
obiective : Suprimarea durerii prin:
-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna
electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti
- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);
- Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);
- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent )
- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen
- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
- analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
51. Cauze epistaxis
1. Cauze locale:
- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):
Accidentale
Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal
- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana
- Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala
- Corpi straini
- Ulcer trofic perforant al septului
- Tumori benigne:
Polip sangerand al septului nazal
Papiloame
Meningocel endonazal
-Tumori maligne: granulom malign mediofacial
2. Cauze generale:
- boli infectioase : gripa, rubeola, varicela, scarlatina, febra tifoida
- boli cardiovasculare : HTA, Stenoza mitrala, Insuficienta mitrala, Miocardita, Anevrism de
carotida interna
- boli ale hepatice : hepatita acuta, ciroza hepatica, insuficienta hepatica cronica

- boli ale sangelui si vasculare : anemii grave, leucemii si mielom, purpura reumatoida, hemofilii,
purpura trombocitopenica idiopatica, teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler
-tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante, trombolitice sau antiagregante
plachetare
- alcoolism
- intoxicatii
- boli carentiale
- cauze endocrine
52. Atitudinea terapeutica in epistaxis
-epistaxisul benign:
- bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i
se va cere sa respire linistit cu gura deschisa
- se vor aplica masuri de hemostaza locala
- compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute
- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala
- tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice(apa oxigenata, solutie de antipirina
10%, trombina), adrenalina 1 /oo , gelaspon
- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentulul depaseste 24de ore
- administrarea de hemostatice pe cale generala : Adrenostazin, Vitamina K, Venostat, Calciu
-epistaxisul grav:
- pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epistaxisul benign
- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior
- hemostatice generate
Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu capul putin
ridicat.
CARDIO
1 Managementul pacientului hipertensiv!!!
2

Managementul pacientului cu cardipatie ischemica

Managementul pacientului cu dislipidemie

Anamneza : Valori ale TA

Stil de viata-consum de sare,grasimi,alcool,fumat,activitate fizica,obezitate la tineri,stress
consum de antiinflamatoare,corticosteroizi,anticonceptionale orale
Antecedente familiale
Antecedente personale:AVC,ICC,BCI,diabet zaharat,boala renala,guta,dislipidemie
Tratamente antihipertensive anterioare si rezultate
Simptomatologie:vertij,tulburari de vedere,palpitatii,dispnee,durere toracica,cefalee,etc

 Examen obiectiv
-masurarea corecta a TA
-determinarea IMC,circumferintei abdominale
-examen cord,artere periferice,pulmonar,etc
Examene paraclinice
Glucoza plasmatica ( a jeun )
Colesterol total,HDL,LDL,trigliceride
Acid uric seric
Potasiu seric
Creatinina
Hemoleucograma
Sumar de urina
EKG-HVS-Sokolov-Lyon >3,5 mV,sau RavL >1,1 mV
Echocardiografia
Ultrasonografia carotidiana si femurala
Glucoza plasmatica postprandiala
PRC
Microalbuminurie
Clearace la creatinina
Fund de ochi
Stratificarea riscului cardiovascular (risc de evenimente cardiovasculare la 10 ani)
-factori de risc cardiovascular
-diabet zaharat
-leziuni subclinice de organ
-boala cardiovasculara sau renala
constituita
-Tratamentul complex al HTA
Tratament igieno-dietetic (miscare 30 de min pe zi, alimentatie redusa in sare, consum redus
de alcool...)
-Monitorizarea pacientului hipertensiv (la 3 luni-risc aditional inalt si foarte inalt,la 6 lunirisc aditional mic si mediu)

STRATIFICAREA RISCULUI C-V LA PACIENTUL HIPERTENSIV RISCUL CA

PAC CU HTA SA PREZINTE IN URMAT. 10 ANI UN IMA IN FUNCTIE DE VALOARE
TA
Tas =130139

HTA gr I

HTA gr II

HTA gr III

Tad = 85-89
No other RF

Low risk

Moderate
risk

High risk

1-2 RF

Low risk

Moderate
risk

Moderate to
high risk

High risk

3 RF

Low to
moderate
risk

Moderate to
high risk

High risk

High risk

OD,CKD
stage3 or
diabetes

Moderate to
high risk

High risk

High risk

High risk to very high risk

Symptomati
c CVD.CKD
stage 4 or
diabetes
whith OD

Very high
risk

Very high
risk

Very high
risk

Very high risk

HTA secundare-cauze
Boala renala parenchimatoasa : rinichi polichistici ,
hidronefroza,GNA,GNC,PNC,nefropatia diabetica
HTA renovasculara : stenoza de artera renala,vasculite sistemice, compresiuni extriseci
ale aa.renale
Endocrina :feocromocitom,sd.Cushing,hipertiroidism,hiperaldostero-nism
primar,acromegalie
Cardiovaculara:coarctatie aorta,insuficienta aortica
Neurologica : tumori,encefalita,sleep apnea,tetraplegia,pofiria
Medicamentoasa : contraceptive,corticosteroizi,eritropoietina,
ciclosporina,sol.oftalm,nazale,antitusive / cocaina,alcool
Stress acut : arsuri,pancreatite,postoperator,postresuscitare
Cresterea volumului intravascular

Fact de risc Cardio-Vasculari!!!!!

a)neinfluentabili
-sex(masculin)
-varsta(>55B,>65F)
-rasa(neagra)
-AHC(boli cardiovasculare <55B,<65F)
b)Influentabili
-fumat
-dieta(grasimi,alcool,sare,putine legume)
-activitate fizica(sedentarism)
-stress
-obezitate(IMC>30kg/mp;CA>102cmB,>88cmF)
-dislipidemie(col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL<
40/46mg/dl la B/F;TG>150mg/dl)
-diabet(>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
-boli renale
7

Enumerati principalele modificari subclinice ale pacientului hipertensiv

a) Afectare cardiovascular
EKG LHV- Sokolow-Lyon>3,5mV, RaVL>1,1mV
test de efort (ischemia cardiaca)
echo LHV (LVM index B>115g/mp; F>95g/mp)
ingrosarea peretelui arterial (IMT > 0,9 mm) sau placi aterosclerotice
RMN (apreciere dimensiuni si masa VS)
viteza undei pulsului >10 m/s
index glezna-brat < 0,9
b)Afectare renala
Microalbuminurie (30 300 mg/24h)
GFR = 30 60 ml/min/1,73mp
Hiperuricemie (corelat cu nefroangioscleroza)
Cistatin C (prognostic biomarker pt risc de BCR)
c)Afectare cerebrala
RMN (infarcte lacunare,microsangerari,hiperreflectivitatea substantei albe)
TC

 Testarea functiei cognitive

Retinopatia hipertensiva (nedovedit)

Afectarea clinica a organelor tinta

Boala cerebrovasculara ( AIT, AVC )
Patologie cardiaca ( IMA, angina, reperfuzie, ICC)
Boli renale ( nefropatie ,creatinina >1,4 /1,5 mg/ml F/B; proteinurie > 300 mg/24h)
Boala vasculara periferica
Retinopatie avansata: hemoragii, edem papilar, exudate

Factori predictivi pt evolutie nefavorabila!!!

TAs >180mmHg,si/sau TAd >110mmHg
TAd <70mmHg
variabilitatea TA
profil HTA nondipper(scaderea nocturnaTA cu mai putin de 10%,sau cresterea TA
nocturn)
presiunea pulsului 60 mmHg (TAs-TAd media pe 24 ore)
diabet
dislipidemie (nivel chol)
sindrom metabolic,obezitate abdominala(>102cm B,>88cm F)
hiperuricemie ( >7 / 5mg/ml B/F )
sleep-apnee
afectari subclinice de organ sau boala CV sau renala cunoscuta
microalbuminuria
medicamente (AINS,AIS,eritropoetina,ciclosporina)
leziuni renale(nr.redus de nefroni)-agenezia renala,subponderabilitate la nastere

 PRC
slaba aderenta la tratament

10 Tratament complex ai HTA

Tratamentul HTA - masuri nefarmacologice
Scaderea in greutate
Reducerea aportului de sare < 5g/zi
Limitarea consumului de alcool < 20-30ml/zi
Activitate fizica (30-45 min/zi)
Aport de legume si fructe crescut ( K )
Reducerea aportului de grasimi
Renuntare la fumat
Consum de peste,ulei de peste ( acizi omega 3 polinesaturati )
Tratamentul medicamentos
-Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida
-tiazid-like:indapamida
-spironolactona,eplerenona
-de ansa:furosemid
-Blocantii canalelor de calciu (amlodipina, lercanipina, felodipina, verapamil,diltiazem)
-Inhibitorii enzimei de conversie (captopril, enalapril, perindopril, fosinopril, ramipril,
quinalapril, zofenopril)
-Blocantii receptorilor de angiotensina (telmisartan,candesartan,losartan,irbesartan,
olmesartan)
-Inhibitori de renina (aliskiren)
-Betablocante (nebivolol, carvedilol, metoprolol succinat)
-Inhibitori de renina(aliskiren)
-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin
-antiadrenergice cu actiune centrala: clonidina, metildopa, moxonidina
-modulatori ai R imidazolici (rilmenidina)
-Tratarea factorilor de risc:
-tratament antiagregant plachetar
-tratament hipolipemiant
-tratamentul diabetului zaharat
-tratamentul hiperuricemiei

11 HTA rezistenta la tratament

HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv cu 3 medicamente
hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in doze si asocieri corespunzatoare
Excluderea HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de somn),medicamente ce cresc
TA,neaderenta la tratament,HTA de cabinet,masurare incorecta
Raportata la 5-30%din pop(real 10%)
Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice antialdosteronice, blocante alfa1de tip
doxazosin)
Stimularea baroreceptorilor carotidieni
Denervarea renala(distrugerea bilaterala a nervilor localizati de-a lungul arterei renale cu ajutorul
cateterelor de ablatie prin radiofrecventa introduse percutanat la nivelul arterei femurale)
Abordarea invaziva-cazuri de HTA rezistenta adevarata,TA 160/100mmHg
12 Enumerati Pricipalele urgente hipertensive
Definitie:sd.clinic caracterizat prin cresterea severa,brusca si persistenta a TAs > 200 mmHg
si/sau Tad > 120 mmHg insotita frecvent de deteriorare acuta a organelor tinta.
-Encefalopatie hipertensiva
-Eclampsia
-Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
-AVC (Infarct cerebral aterotrombotic)
-EPA
-Infarct ,ischemie miocardica
-Disectia acuta de aorta
-IRA
-Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
-Criza catecolaminica
-Rebound la clonidina sau betablocante
13 Principii de tratament in criza hipertensiva
Evitarea scaderii rapide a TA,
poate conduce la hipoperfuzie cerebrala si cardiaca (scaderea abrupta > 25% a TA
depaseste autoreglarea cerebrala a TA
Reducerea initiala a TA cu 25% se realizeaza in 1-4 ore, cu o scadere mai putin abrupta a TA/in
24 ore a TA pana la TAD = 100 mm Hg
Exceptie 2 situatii cand TA trebuie scazuta repede: disectia de aorta si IM
Tratament:
Majoriutatea pacientilor pot fi tratati oral cu scaderea gradata a TA
Prima linie a medicatiei trebuie sa fie beta-blocantele (daca nu sunt
contraindicate), diuretic tiazidic, doza mica de BCC

 Se va evita nifedipina sublingual

Terapia de lunga durata
Se investigheaza cauza crizei HTA
Selecteaza tratamentul eficient si bine tolerat.
Se explica pacientului de ce e importanta terapia de lunga durata
Se incearca reducerea factorilor de risc prin
sfatuirea pacientului sa opreasca fumatul, controlul optim al diabetului,
dieta adecvata in colesterol
Monitorizeaza pe durata lunga TA
Terapia de urgenta po

Terapia de urgenta iv

14 Criterii de definitie ale sdr metabolic

Obezitate abdominala
>94cm(102cm) la B ;> 80cm (88cm) la F
Trigliceride plasmatice >150mg/dl sau tratam pt dislipidemie
HDL-colesterol <40mg/dl la B ;<50mg/dl F sau tratam pt dislipidemie
Glucoza plasmatica >100mg/dl sau DZ n tratam
TA >130/85 mmHg sau HTA n tratam
3 criterii = sindrom metabolic
15 Etiologia cardiopatiei ischemice(fact coronarieni/extracoronarieni)
1.Factori coronarieni:
- ASC coronariana 95%
- anomalii ale arterelor coronariene
- embolii coronariene(FiA)
- vasculite(periarterita nodoasa, boala Kawasaky, lues, CMV)
- Tromboze(policitemie,dupa iradiere, cocaina,transplant cardiac)
- tulburari ale coronarelor mici (DZ,cardiomiopatia hipertrofica, spasm coronarian angina
Prinzmetal si sdr X coronarian)
2.Factori extracoronarieni:
- cresterea nevoilor energetice ale miocardului
- hipertiroidia
- tulburari de ritm cardiac
- stari febrile
- HTA
- scaderea fluxului coronarian
- stenoza mitrala
- insuficienta aortica
- HTP
- tulburari metabolice(amiloidoza, hemocistinurie)
16 Clasificarea cardiopatiei ischemice (dureroasa, nedureroasa)
A. Cardiopatia ischemica dureroasa
Angina pectorala stabila
Angina pectorala instabila

Infarctul miocardic acut

B. Cardiopatia ischemica nedureroasa
Moartea subita coronariana
Tulburari de ritm de origine ischemica
Insuficienta cardiaca de origine ischemica
Descoperirea EKG intamplatoare
17 Tratamentul cardiopatiei ischemice
1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc (modificarea
stilului de viata- alimentatia, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de alcool, controlul
glicemiei la pacientii diabetici)
2Tratamentul farmacologic
a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray
- sever - nitroglicerina i.v.
b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in
angina pectorala sunt indicate :
1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol);
2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat);
3.Blocantele canalelor de calciu.
4.Reducerea procesului de ateroscreloza:
- medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati
- metabolice trimetazidina
- antiagregante - aspirina , clopidogrel)
- antioxidante

18 Cauze/clasificarile dislipidemiilor

Cauze: Dislipidemiile pot fi primare sau genetice

secundare:
- Obezitate, sedentarism
- DZ
- Consum de alcool
- Hipotiroidism
- IRC
- Contraceptive orale
- Diuretice
- Betablocante

19 Tratamentul pacientului dislipidemic!!!

Are ca scop reducerea nivelului de CT, LDL, TGL si cresterea HDL dar si inlaturarea
altor factori de risc( fumatul, consumul excesiv de alcool, HTA, obezitatea)

Tratament dietetic indicatii de dieta (6 luni) dar si modificarea stilului de viata

Tratament medicamentos
1. Inhibitori ai HMG COA Reductaza (enzima care intervine in sinteza colesteroluli in
ficat) STATINE

- scad LDL cu 25-60%

-stabilizeaza placile de aterom
-influenteaza mai putin HDL si TGL
- monitorizare transaminaze si CK
Simvastatinum ( Simvacard, Simvor, Vasilip, Zeplan, Zocor

Lovastatinum (Lovastatin, Medostatin)

Pravastatinum (Pravator, Lipostat)

Fluvastatinum (Lescol)

Atorvastatinum (Sortis)

Rosuvastatinum ( Crestor)

2. Fibratii

- scad TGL
- cresc HDL
- influenteaza mai putin CT si LDL
a Bezafibratum (Regardin)
b

Fenofibratum ( Lipanthyl 160 mg, Lipofib)

Ciprofibratum (Lipanor)

3. Acid nicotinic si derivati

Acipimoxum (Olbetam)

Acidum nicotinicum (Niaspan- vit din grupul B)

- scad TGL, mai putin LDL

4. Alte hipolipemiante

Acid omega 3 (Omacor)

Ezetimibum (Ezetrol)

20 Diagnosticul in IMA

Diagnosticul (semne si simptome)

a durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau de apasare, cu
iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de simptome asociate:
transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate, vertij, greata sau varsaturi.
b

examenul obiectiv - nespecific,

auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),

se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta jugularelor),

edem pulmonar,

suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu de DSV
(cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).

Paraclinic:
Modificari ECG subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in AI/NSTEMI.
Modificari ECG cu supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm, in 2 derivatii
invecinate, sau HBAS in STEMI
i inferior: D2, D3, aVF
ii anterior: V1-V6
iii antero-septal: V1-V3
iv lateral: D1, aVL, V4-V6
Modificari ECG cu subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in V1-V3 pledeaza pentru
STEMI posterior
Biomarkeri cardiaci:
CK, izoenzima sa CK-MB, troponina I (TnI) sau T (TnT) si mioglobina:
TnI sau TnT sunt specifice afectarii cardiace si cresc la 4-6 ore, scad treptat pana la ziua 10. Au
specificitate buna cu implicatii prognostice
CK-MB crestere rapida in 4-6 ore cu scadere rapida in 36-48 ore.
Se recomanda evaluarea lor la fiecare 6-8 ore in primele 24 ore.
Ecocardiografia
poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este scazuta,
prognosticul este mai prost.
Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord pentru diagnosticul
diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea pacientilor cu risc
inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in NSTEMI.
Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu thaliu, teste de efort, teste
farmacologice sau ecocardiografice cu dobutamina.

21 Tratamentul in IMA
Medicatie:
Aspirina (AAS) se administreaza cat mai precoce si continua pe perioada nedeterminata. Doza
initiala va fi intre 162-325 mg (Clasa I)
Clopidogrel se va administra intr-o doza de 75 mg/zi, in caz de intoleranta la AAS, sau cand nu
se planifica terapie interventionala:
se va intrerupe cu cel putin 5-7 zile inainte CABG elective pentru a reduce
riscul de sangerare (Clasa I).
Se va continua o luna in cazul implantarii MBS si 12 luni in cazul DES-stent
farmacoactiv.
Terapia antianginoasa cu nitrati si beta-blocante se va initia in momentul in care starea
hemodinamica a pacientului o va permite
Nitratii se vor evita in caz de
hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
in cazul suspiciunii de VD (VD), sau
in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum
sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al miocardului.
Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele
si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.
Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.
Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si
simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva.
Oxigenoterapie, 4-6 l/min.
Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu
administrare subcutanata
se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in
24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei
induse de heparina:
antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare

 e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in

conduita terapeutica este inclus si cateterismul precoce si
angioplastia (clasa I)
eptifibatide sau tirofiban
se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta
sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii terapeutice
conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.
IECA sunt indicati in
disfunctie de VS (FE<40%),
in IM anterior,
in congestie pulmonara, acestia
imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.
22 Tratamentul IMA prespital
Accent pe NTG sublingual, aspirina doza mare, statina(Sortis), O2, Anxiolitic, Antialgice,
Ambulanta!!!!!!
23 Recomandari la externare ale pac cu sdr coronarian
Regim alimentar
Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II. Hiposodat in caz
de hipewrtensiune si ICC.
Exercitii fizice
Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.
Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta simptomelor.
Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie
are prognostic bun pe termen lung.
Preventie
Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
Se recomanda reabilitare cardiaca.
Controlul greutatii corporale.
Abandonarea fumatului.
Modificarea factorilor de risc.

24 Diag dif al Sdr coronarian/al durerii toracice

Cardiac:pericardita,miocardita
Aorta:disectia acuta de aorta
pulmonare:embolie pulmonara
gastrointestinale:afectiuni esofagiene,colecistita acuta
25 Diagnosticul edemului pulmonar acut
Prezentare
Dispnee acuta, tuse
Stop cardiac, soc cardiogen
Aslte caracteristici care pot reflecta cauza:
durere toracica, palpitatii BCI, IM, aritmie?
Istoric de dispnee la efort BCI, IC ?
Oligurie, hematurie IRA
Semne de hemoragie intracraniana
Investigatii urgente:
ECG: Tahicardie sinusala (cea mai frecventa), aritmii cardiace: FA, TSV, TV,
modificari de segment ST (STEMI, NSTEMI, AI), boala cardiaca (HVS, B
mitrala)
Rx toraco-pulmonara: confirma dg: hiluri largite, colectie pleurala, linii Kerley B,
cardiomegalie. Se exclud pneumotoraxul, TEP, sindroamele de condensare.
Gazele sanguine: tipic, scaderea PaO2, PaCO2 poate scadea (hiperventilatie), sau
creste (in functie de severitatea edemului pulmonar)
Hemoleucograma: anemie, leucocitoza factorul precipitant
Ecocardiografie: evaluare functiei VS, anomalii valvulare,

26 Tratamentul edemului pulmonar acut

Monitorizarea pacientului
Pacientul in pozitie sezand in pat
Oxigenoterapie pe masca, CPAP sau ventilatie mecanica daca dispneea nu poate fi
imbunatatita
Tratamentul aritmiilor ce determina instabilitate hemodinamica

Management:
Diamorfina 2,5-5 mg iv
Metoclopramid 10 mg iv
Furosemid 40-120 mg iv lent
Acces venos si ex. paraclinice: hemoleucograma, biochimie, enzime cardiace
Daca Tas > 90 mm Hg, iar pacientul nu are Sao:
NTG slg, 2 pufuri
NTG pev 1-10 mg/h,
creste viteza la fiecare 15-20 min, masurarea TA (obiectiv TAs =
100 mm Hg)
Monitorizeaza pulsul, TA, frecventa respiratiilor, saturatie de O2

27 Clasificarile disectiei de Aorta dupa sediu

in functie de localizarea sediului rupturii intimei si intinderea hematomului disecant: De Bakey:
i disctii proximale (ruptura localizata la nivelul Ao ascendente): tip I (se
extinde la nivelul intregii aorte) si II (hematomul se extinde pana la nivelul
originii trunchiului brahio-cefalic)
ii disectii distale: tip III, sub nvelul a. subcalvii stg.

28 Trombembolism pulmonar-diag, cauze

Diagnostic
Simptome:
- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii
- TEP masiv soc
TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau cu TVP
prezenta
RX:
normal, in contextul tablou clinic respirator sever
hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale
HLG: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere a CK, Tn
Ecocardiografie:

 exclude alte cause de HTP (IMA, tamponada)

VD dilatat, dilatartea AP, regurgitare tricuspidiana
D-Dimeri: sensibili, dar nespecific (sarcina, traumatisme, varstnici, tumori)
CT spiral (angio CT) cu subst de contrast
evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare (imagine
lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)
scintigrafia pulmonara:
scintigrafia de perfuzie cu defectede captare, cu aspect normal la scintigrama de
ventilatie
Angiografia pulmonara gold standard cand diagnosticul neinvaziv este echivoc
Cauze:
- TVP
- emboli septici (endocardita tricuspidiana)
- emboli grasosi (fracturi)
- lichid amniotic
- paraziti
- neoplazii

29 situatii cu troponina crescuta

-

insuficienta renala acuta sau cronica.

insuficienta cardiaca congestiva severa.

-criza hipertensiva
- tahi- sau bradi aritmii.
-

embolia pulmonara.

miocardita.

AVC sau hemoragie subarahnoidiana.

disectie de aorta.

sindrom de balonizare apicala (cardiomiopatia TAKO-TSUBO).

pacienti critici, cu sepsis sau arsuri intinse.

FEMEIA
1 Continutul/ scopul planningului familial
consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in ceea ce privete ajutarea acestora in a-i
identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii ,n a-i planifica sarcinile in anumite momente
dorite din via, n a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ;
Criteriile utilizate pentru alegerea contraceptivelor sunt reprezentate de :
eficacitate( toate metodele n afara de abstinenta totala pot eua la un moment dat)
sigurana( prezena reaciilor adverse)
accesibilitate( cost)
acceptabilitate
reversibilitate
Analiza risc beneficiu
eficacitatea contracepiei
este de menionat c exista factori care influeneaza apariia sarcinii i care includ: fertilitatea
ambilor parteneri, momentul contactului sexual n raport cu momentul ovulaiei, metoda
contraceptiv utilizata, eficacitatea intrinseca a metodei contraceptive i, utilizarea corecta a
metodei
sigurana contracepiei se poate spune ca unele metode contraceptive sunt asociate cu riscuri
pentru starea de snatate.
Ceea ce este comun tuturor metodelor este c toate metodele sunt mai sigure decat alternativa
sarcin urmata de avort.
Beneficii non-contraceptive pentru starea de snatate contraceptivele orale cancerului ovarian si
endometrial, sarcinii ectopice.
Metodele contraceptive de bariera i spermicidele BTS, cancerului cervical si infertiliatii tubare.
2

Enumerati principalele met de contraceptie nehormonale

Abstinena periodica sau planificarea familiala naturala

Coitus interruptus
Amenoreea de lactaie
METODE CONTRACEPTIVE DE BARIER
Dispozitivele intrauterine (DIU)
STERILIZAREA
3

Contraceptia hormonala-clasificare

Contraceptive care conin numai progesterone ( minipilula)

Contraceptive care conin E+ P

Implantele hormonale
Contraceptie vaginala si transdermala
Contraceptivele hormonale injectabile
Contraceptia postcoitala
4

Avantaje/dezavantaje ale contraceptiei nehormonale

Reducerea de durata si importanta a riscului cancerului endometrial si ovarian

Reducerea cu 50% a bolii inflamatorii pelviene.
Reducerea frecventei sarcinii ectopice, desi CO care contin numai compusi progesteronici par sa
creasca acest risc.
Reducerea afectiunilor mamare benigne
Reducerea chisturilor ovariene functionale( se spune ca reducerea chisturilor se poate realize cu
formulele multifazice, insa adevarata reducere a lor se realizeaza cu formulele cu doze mari care
nu prea se mai utilizeaza; astfel incat riscul aparitiei acestor chisturi la femeile care utilizeaza
doze mici nu este eliminate , si aceste chisturi se pot observa la femeile care utilizeaza orice fel
de preparat).
Reducerea fibroamelor uterine
Trateaza cu succes semnele de hiperandrogenism( acneea si hirsutismul): COC inhiba
metabolismul androgenilor ovarieni, adrenali si periferici. Componenta estrogenica din CO
creste nivelul globulinei de legare a hormonilor sexuali si inhiba 5 alfa reductaza la nivelul pielii,
rezultand niveluri scazute de dihidrotestosteron.
Reducerea dismenoreei: COC reprezinta prima linie de tratament a dismenoreei primare dupa
AINS daca acestea din urma nu au avut efect.
Reducerea anemiei secundare pierderii sangvine menstruale.
Ciclul menstrual regulat
Compusii progesteronici au un real efect protector impotriva cancerului mamar, ca si implantele
cu levonorgestrel.
5

CI ale contraceptiei orale-absolut!!!

tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai ceea ce demonstreaza

o predispozitie genetica pentru tromboza venoasa.
boala cerebrovasculara.
boala cardiaca ischemica coronariana
afectarea grava a functiilor hepatice
suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san.
sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
sarcina suspicionata sau in evolutie.
fumatoare peste 35 de ani.
hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa( valori mai mari de 750 mg/dl
reprezinta contraindicatie datorita riscului de pancreatita).
HTA severa.

Diag de sarcina in prim trimestru

Diagnostic clinic:
1.amenoree secundara, femeie tanara, normal menstruata, fara alta cauza decelabila de amenoree,
activa sexual
2.manifestari functionale:
-digestive: greturi, varsaturi, modificari ale apetitului, sialoree,constipatie
-urinare: polakiurie
-neuropsihice: emotivitate, irascibilitate, perturbari ale ritmului somn-veghe
-cresterea temperaturii bazale (37,1-37,5)
-congestie mamara
3.modificari ale organelor genitale(fundul uterin depaseste simfiza pubiana la sfarsitul lunii a 3-a
Diagnostic de laborator:
Testele de sarcina se bazeaza pe detectarea prezentei hCG in sangele sau in urina femeii gravide.
HCG este dedectabil in ziua a 7-a de la fecundare si ramane la valori crescute pe tot parcursul
sarcinii, dispare din ser la 5 zile dupa nastere.
Tehnicile moderne care determina hCG au o precocitate si sensibilitate diagnostica deosebita
Diagnosticul ecografic al sarciniieste utilizat pentru punerea diagnosticului de certitudine , cel
mai precoce, adica la sfarsitul saptamanii a patra si inceputulsaptamanii a cincea calculate de la
prima zi a ultimeimenstruatii;
ea precizeaza varsta sarcinii, existenta avorturilor incipiente sau a sarcinilor oprite in evolutie.
sunt recomandate minimum trei examinari ecografice, deci una pe trimestru( intre a 14-16 s, intre
a 22-25s., si intre a 35-37s).
7

Investig la luarea gravidei in evidenta

Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si
Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.
Hemoleucograma( pentru hemoglobina si hematocrit).
Glicemia.
Examenul sumar de urina( pentru albumina si glucoza).
VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a sifilisului.
Testul HIV.
Serologie ( Ig G si Ig M pentru principalele boli infectioase care interfera cu evolutia normala a
sarcinii si anume : toxoplasmoza, listerioza, citomegalovirus, rubeola, infectia cu VHB sau
VHC).
Examenul citologic si bacteriologic al secretiei vaginale( mai ales pentru gonococ, streptococ
hemolitic grup B , trichomonas vaginalis, chlamidia trachomatis, candidoza).
In cazuri speciale se completeaza setul de analize cu dozari de anticorpi anti Rh sau anti grup A
sau B.

Daca gravida are peste 35 de ani ( chiar si la varsta mai mica se face dublu si triplu test in
vederea stabilirii unui risc crescut pentru principalele malformatii fetale si anume :sindromul
Down, sindromul Eduard etc.) Daca gravida prezinta risc pentru aceste afectiuni , dupa 16-18
saptamani se va practica amniocenteza in scop diagnostic.
Echografia obstetricala
8

Disgravidia precoce

Reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic si starea de nutritie.
De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina; se considera ca se asociaza cu un nivel
crescut de estrogeni.
Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.
Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si
senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame continua.
Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer,
colecistita, pielonefrita, anxietate.
Examenul de sange poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut.
Examenul sumar de urina poate arata :glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie.
Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe la care este indicata
spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale parenterala.
Se vor evita grasimile si se vor consuma des cantitati mici de lichide pentru a evita depletia de
volum plasmatic.
Complicatiile posibile pot fi:
intarzierea cresterii intrauterine si anomalii
fetale
retinita hemoragica
afectare hepatica
deteriorare SNC, uneori coma
evolutia digravidiei precoce este in general favorabila daca greutatea pacientei se mentine la
peste 95% din greutatea anterioara sarcinii
9

Disgravidia tardiva

Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata din punct de vedere
clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie.
Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula dupa saptamana a 20
a de gestatie.
Cauza este necunoscuta, fiind prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si
anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani.
Disgravidia tardiva sau preeclampsia vasospasm care in final duce la instalarea hipertensiunii.
Vasospasmul si lezarea endoteliului vascular in combinatie cu hipoxia locala = hemoragie,
necroza cu afectarea finala a diverselor organe.

La femeia gravida normotensiva exista o toleranta la substantele vasoconstrictoare aceasta fiind

mediate de sinteza de prostaglandine ( prostaciclina) cu effect vasodilatator de catre endoteliul
vascular
Manifestari clinice:
Cresterea tensiunii arteriale
Proteinurie
Edeme
Crestere rapida si excesiva a greutatii.
Durere epigastrica
Cefalee.
Hiperreflexie evidentiata la nivelul genunchilor.
Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar,
exudat retinian de aspect vatos.
Amnezie.
Oligurie, Anurie
10 Modificari clinice fiziologice si patologice ale lahuziei
Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza
matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4 al nasterii
pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 8 saptamani post partum, pentru ca nu
exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi
amenoreice mai multe luni.
In aceasta perioada :
Uterul involueaza de la o greutate de 1000gr la 100gr( dupa 2 saptamani uterul de la nivelul
ombilicului trebuie sa devina organ pelvin , si in 6 sapatamani el trebuie sa revina la
dimensiunea normala.)
In contrast cu regresiunea uterului, la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa
de influente neurohormonale in perioada de gestatie. Laptele matern inlocuieste colostrul la 3
zile de la nastere. La 3-4 zile postpartum sanii devin tumefiati, eritematosi si sensibili la
palpare datorita angorjarii fiziologice. Daca apare mastita este necesara interventia
chirurgicala si tratament antibiotic.
In aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii tromboembolice.
Dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime variabila,
caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor elimina ca lohii prin
vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie( de la rosu deschis in primele ore la rosu inchis),
apoi devin galbene si vireaza spre alb ( lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6
saptamani. Dupa aceasta etapa incepe sub influente hormonale predominant estrogenice
proliferarea endometriala care dureaza 25-42 de zile. La femeile care nu alapteaza la
sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie apare prima menstruatie. Alimentatia la san sau
utilizarea CO nu afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor.
Colul uterin devine ferm dupa 3 zile, orificiul intern al colului se inchide si el dupa 3 zile, iar
cel extern dupa 3 saptamani.

 Vaginul supradestins de prezentatie revine frecvent la dimensiunile anterioare; se poate

remarca discret colpocel in caz de perineorafie incorecta.
Peretele abdominal poate ramane cu dehiscenta muschilor drepti abdominali.
Pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali dispare treptat.
Hemoroizii daca au existat dispar si ei treptat.
Sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta la stari
depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica fundamental
comportamentul femeii. Starea extrema a acestei situatii se numeste psihoza puerperala care
uneori poate necesita internare cu tratament antipsihotic si antidepresiv.
Lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina, aspectul lohiilor,
evolutia cicatricei perineale( existenta hematoamelor sau a infectiei), modificarile sanilor,
curba pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal. Lohiile rosii
persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie placentara si necesita
tratament de specialitate.
Femeile care alapteaza numai la san este necesar sa consume un plus de 300 calorii pe zi , un
plus de lichide dar fara a fi nevoie de suplimentarea de vitamine.
11 Menopauza manif clinice

1. Bufeurile
Bufeurile sunt senzatii bruste si tranzitorii de caldura care cuprind intregul organism,
determinand inrosirea vizibila a pielii, in special in partea de sus a corpului si pe fata. Acestea
pot fi de intensitate mica sau mare, de la bufeuri blande, pana la bufeuri percepute ca valuri de
foc in tot corpul.
Bufeurile apar inainte de menopauza, fiind o reactie a organismului in fata rezervelor scazute de
estrogen. Chiar daca nu toate femeile experimenteaza bufeuri, ele apar in circa 50% din cazuri.
Bufeurile sunt resimtite mai puternic cand ovarele opresc productia de estrogen mai abrupt, si nu
gradual, asa cum se intampla in cazul bufeurilor blande.
2. Transpiratiile nocturne
Cunoscute si sub numele de hiperhidroza somnului, transpiratiile nocturne sunt rezultatul
bufeurilor intense care se declanseaza pe timpul noptii. Acestea pot fi usoare sau mai intense,
putand fi cauzate de dezechilibre hormonale asociate cu alti factori de mediu (precum un
dormitor supraincalzit, o dieta intens condimentata etc.).
Atunci cand transpiratiile nocturne sunt severe, ele pot intrerupe somnul si ii pot scadea calitatea.
Acest lucru inseamna ca femeia afectata de ele poate fi mai irascibila si mai stresata in viata
cotidiana. Important de retinut este ca hiperhidroza somnului poate fi cauzata si de o afectiune
medicala nediagnosticata, nu doar de perioada premergatoare menopauzei.

3. Menstruatiile neregulate
In perimenopauza, menstruatiile pot deveni neregulate, din pricina dezechilibrelor hormonale
premergatoare menopauzei. Sangerarile pot fi mai usoare sau mai abundente si pot dura mai mult
sau mai putin decat de obicei.
Sangerarile usoare sau menstruatiile absente in ultimele luni sunt simptome frecvente care anunta
apropierea menopauzei. Ele apar de regula dupa varsta de 40 de ani, pe fondul nivelului de
estrogen si progesteron aflate in continua scadere.
4. Pierderea libidoului
Femeile aflate pe cale sa intre la menopauza observa o scadere brusca a apetitului sexual, de
regula pe fondul deficientei in hormoni masculini (androgeni). Pierderea libidoului mai poate fi
cauzata si de alte simptome experimentate in perimenopauza, precum uscaciunea vaginala sau
depresia. Lipsa dorintei de intimitate nu trebuie sa fie confundata, insa, cu pierderea capacitatii
de a functiona normal din punct de vedere sexual.
5. Uscaciunea vaginala
Aceasta problema apare atunci cand tesutul vaginului isi pierde lubrifierea naturala, devenind
iritabil in urma intretinerii unui act sexual. Cand nivelul de estrogen scade in timpul
perimenopauzei, tesutul vaginal devine mai uscat, mai subtire si mai putin elastic. Lipsa
lubirifierii conduce la disconfortul sporit resimtit in timpul contactului intim, aparand pruritul
vaginal (mancarimile), iritatiile si predispozitia ridicata la infectii.
O forma extrema a uscaciunii vaginale este atrofia, cand vaginul devine mai mic in diametru si
lungime. Simptomul poate sa apara ca urmare a unei scaderi bruste in nivelul de estrogen, in
general dupa instalarea menopauzei.
6. Schimbarile de dispozitie
Schimbarile de dispozitie cauzate de menopauza sunt surprinzator de frecvente, insa rareori sunt
puse pe seama acestei transformari firesti a organismului feminin. Femeia care sufera de aceasta
problema se simte ca intr-un mountain rousse al emotiilor acum se simte excelent, in cinci
minute devine nervoasa sau apatica.
Cum fiecare femeie este diferita, schimbarile de dispozitie se manifesta si ele in mod particular,
de la caz la caz pot fi usoare sau intense, frecvente sau rare etc. Tot dezechilibrele hormonale le
produc, intrucat atunci cand rezervele de estrogen scad, productia neurotransmitatilor care
regleaza starile de dispozitie se diminueaza si ea.
7. Oboseala
Caracteristica instalarii menopauzei este si oboseala, mai exact starile persistente si recurente de
slabiciune corporala si rezerve limitate de energie. Acest simptom mai poate fi insotit si de

apatie, iritabilitate si capacitate de concentrare scazuta, de aceea poate impiedica o femeie sa isi
continue activitatile in mod normal.
Oboseala apare in perimenopauza si menopauza, deoarece multi hormoni, in special estrogenul,
regleaza utilizarea energiei la nivel celular. Cand dezechilibrele hormonale apar, organismul
sufera schimbari si in modul in care isi utilizeaza energia.
8. Tulburarile de memorie
Femeile care se apropie de menopauza se plang deseori de lapsusuri, dificultatea de a retine
informatii si incapacitate de concentrare. Simptomul in cauza apare prin asocierea nivelul scazut
de estrogen si nivelul ridicat de stres.
9. Cresterea in greutate
Acumularea de kilograme in plus, in special in jurul taliei, poate fi un semn al transformarilor
hormonale aduse de menopauza. Schimbarile petrecute la nivelul hormonilor pot sa influenteze
greutatea organismului si distribuirea grasimilor in corp. De pilda, mai putini hormoni estrogeni
care circula in organism determina corpul sa retina mai multe celule de grasime, ca o sursa
alternativa de compusi ai estrogenului.
Totodata, nivelul scazut de testosteron duce la o rata metabolica lenta, ceea ce inseamna ca vor fi
arse mai multe calorii din hrana consumata. Asadar, femeile care continua sa manance la fel ca
inainte in perimenopauza si menopauza, au sanse mari de lua in greutate.
10. Depresia
Cand sentimentele de tristete persista perioade lungi de timp, ele nu mai sunt considerate
normale, ci simptome ale depresiei, un alt posibil semn al menopauzei. Tulburarile hormonale
cauzate de menopauza afecteaza totodata si echilibrul mental, de la nivelul crescut de anxietate,
pana la episoade depresive.

12 Sdr premenstrual
Definitie:
Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor simptome
(tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea normala si poate afecta
relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc.
Simptomatologie:
- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie,
bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea
increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv.

Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,

mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor
afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.

Diagnosticul pozitiv:
Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul mai multor cicluri
menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome care dispar la
instalarea menstrei.
Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu activitatile zilnice si afecteaza relatiile
interpersonale ale pacientei.
Simptomele trebuie sa nu reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice preexistente.
Nu au fost identificate niveluri hormonale specifice, tratamente sau markeri asociati
simptomelor premenstruale.
Femeile care manifesta aceste simptome premenstrual trebuie supuse unei evaluari
psihologice complete pentru a identifica o boala subiacenta, ca de exemplu: depresia,
tulburarile de personalitate, hipotiroidia(10% din femeile care prezinta SP prezinta
anormalitati in functionarea glandei tiroide), care poate fi o manifestare oculta in caz de
agravare a sindromului premenstrual)

VARSTNICUL
1 Particularitatile patologiei varstnicului -tabel
Principiu
Debutul clinic atipic

Observaii
Simptomatologia se va rsfrnge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slab

Debut precoce

Prin disfuncionalitatea mecanismelor compensatorii

Coexistena mai multor afeciuni Prin compromiterea simultan a mai multor mecanisme
curabile
homeostatice; ameliorri minime ale fiecreia pot
aduce un beneficiu general spectaculos
Parametrii clinici i biologici Se poate s nu explice un anumit simptom; nu au
modificai sunt frecvent ntlnii la obligatoriu valoare diagnostic ,ex. Extrasistole
vrstnici
ventriculare,bacteriurie,scderea toleranei la glucoz,
scderea mineralizrii osoase, contracii involuntare ale
vezicii urinare
Etiologie
complex

multipl

evoluie Este puin probabil ca tratarea unei singure afeciuni s

duc la vindecarea unui pacient vrstnic

Eficiena crescut a profilaxiei i a Vrstnicul este mai predispus la consecinele negative

tratamentului la vrstnic
ale bolii comparativ cu subiectul tnr
2

Cauzele incontinentei urinare la Varstnic!!!!

Cauze tranzitorii
Delirul- mai frecvent ntlnit la pacienii
spitalizai
Infecia-infecii simptomatice ale tractului
urinar produc sau contribuie la incontinen
Uretrita i vaginita atrofic
Medicamente
diuretice,
anticolinergice,
sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul
Cauze psihologice: depresia, psihoze
Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv
de lichide)- debit urinar excesiv care poate
depi capacitatea persoanei n vrst de a se
deplasa n timp util la toalet
Fecalomul este o cauz frecvent de
incontinen urinar; mobilizarea fecalomului
stabilizeaz continena

Cauze permanente
Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la
femei n absena manevrelor de stres i a reteniei
urinare care asociaz i nevoia imperioas de a
urina
Incontinena de stres- mai frecvent la femeile
vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres; apar numai n
timpul zilei
Obstrucie uretral-frecvent la vrstnici, este
secundar hipertrofiei benigne de prostat, stricturii
uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup
terminarea miciunii, senzaie imperioas de
miciune datorit hiperreactivitii detrusorului sau
incontinena prin preaplin determin retenia
urinar
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de
incontinen; este idiopatic/secundar nervului
motor inferior sacrat; apar miciuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul postmicional este
mare(>450ml)

Enumerati principalele afectiuni ale varstnicului

1. Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular

2. Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
3.Polimialgia reumatic, osteoporoza, fractura de old
4.Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat
6. Escarele de presiune
7. TBC pulmonar
8. Cataracta, glaucomul,degenerescena macular
9. Surditatea
10. Mielofibroza, mielom multiplu
11. Consipatie, fecalom, incontinen
anal
12. Boala Parkinson
13. Depresia i suicidul
14. Bronhopneumopatia cronic
obstructiv
15. Hipertrofia benign de prostat
16. Diverticulita i angiodisplazia
4

Cauzele instabilitatii/caderii la varstnic

Cauzele principale sunt:

- scderea forei musculare secundar malnutriiei, anemiei, tulburri electrolitice,
neuropatii, miopatii
- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita reumatoid, artroze, guta, pseudoguta,
polimialgia reumatic cu dureri i anchiloz mai ales la nivelul centurilor pelvin, scapulohumeral
- durerea osoas articular ,bursal,muscular: tumori , metastaze, traumatisme,
osteoporoz, b.Paget
- tulburri de echilibru i teama de a cdea sunt cauze importante de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt:
- tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
- scderea auzului
- disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
- demena
- afeciuni musculo-scheletale
- afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
- hipotensiune postural
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentai de obstacole din mediul nconjurtor, surse de lumin,
podele, scri, buctrie, baie, curte, intrarea.
5

Particularitatile trat la Varstnic

Privind tratamentul
- preventiv:stop fumat, vaccinare antigripala, control oftalmologic
-curativ:tinand cont de comorbiditati, insuficientele de organe, de celelalte medicamente,
complicatii.
O etap important a tratamentului la aceast grup de vrst o constituie profilaxia
Interveniile profilactice se adreseaz populaiei generale i n special populaiei cu
risc.
Screening
TA ***
Talie i greutate
Hemocult i/sigmoidoscopie
Mamografie+_ examen clinic al snilor la femei69 ani)
Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului de alcoo

Consiliere
Oprirea fumatului
Evitarea consumului de alcool n timpul conducerii auto, notului,etc
Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scderea consumului de grsimi saturate i colesterol

Activitate fizic regulat

Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini
Chimioprofilaxie
Discuri de profilaxie hormonal la femei aflate la menopauz

Etapele consultatiei la varstnic

-Observaia direct (abordarea pacientului n sala de ateptare,rspuns afectiv,
cognitive,fora strngerii de mn,uurina ridicrii de pe scaun,tipul de mers, stabilitatea
pailor, echilibrul,modul cum se mbrac/dezbrac)

Anamneza
Examen fizic
Examinarea statusului mental (se realizeaz prin verificarea diferitelor elemente din
anamnez pentru stabilirea concordanei
pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai despre evenimentele care i intereseaz i
motivaia interesului; acelai lucru se aplic i n cazul cititului, evenimentelor sociale,
etc.***

-Evaluarea capacitii funcionale a vrstnicului (sunt evaluate activitile de baz din viaa
de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/cobor din pat, de a se
aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca, spla sunt evaluate i activitile mai complexeactivitai instrumentale din viaa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)capacitatea de a face cumprturi,etc)