Subiecte curs

1.Caracteristicile medicinei de familie

1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces nelimitat

solicitantilor, rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de
varsta, sex sau alte caracteristici.
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare
a ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din
unitatile de ingrijiri primare si se situeaza la interferenta cu alte specialitati, unde isi
asuma responsabilitatea de reprezentat al pacientului.
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care
acesta traieste.
4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o
comunicare efectiva si fireasca medic – pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor
determinate de nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta
bolilor in colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice ale
pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces
care poate solicita deseori un caracter de urgenta.
9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tintita si efectiva.
10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica,
psihologica, sociala, culturala si existentiala

2.Functiile medicinei de familie

1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei

2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute si cronice
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
9. Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica

3.Principalii factori care au contribuit la dezvoltarea medicinei de familie

1.Factori biologici
 - organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea un
impact important asupra starii lui de sanatate
2.Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
3.Factori de ordin organizatoric
-complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina dificila
-imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
-discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea continuitatii in
cadrul MF
. Factori de ordin economic
-asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse limitate
-asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
5. Factori de ordin psihologic
-stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la spital
6. Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
-in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un “neuron motor central”

4.Principalele activitati preventive efectuate de medicul de familie

Noţiunea de prevenţie incorporează atât promovarea sănătăţii, cât şi prevenirea bolilor.

Promovarea sănătăţii este un proces care oferă oamenilor un control care să le permită
îmbunătăţirea stării de sănătate.

Indivizii trebuie să fie capabili să identifice, să îşi realizeze aspiraţiile, să îşi satisfacă nevoile
şi să facă faţă mediului.

Prevenirea bolilor implică identificarea şi reducerea factorilor de risc specifici în vederea

ameliorării impactului bolii, deficienţelor şi morţii premature.

Principalele metode de prevenţie sunt: prevenţia primară, prevenţia secundară şi prevenţia

terţiară.

5.Preventia primara-definitie continut

Prevenţia primară urmăreşte preîntâmpinarea apariţiei bolii prin măsuri aplicate mediului şi
individului. În această categorie de servicii intră: intervenţia asupra mediului: igienă,
microclimat, poluare etc. , stabilirea unui program de imunizări având drept scop prevenirea
apariţiei unor boli cu potenţial de morbiditate şi invaliditatea şi mortalitatea crescută.

Prenatal:

● boli genetice
● profilaxia anomaliilor de tub neural - acid folic
● grup sanguin si Rh
 ● infectii intrauterine
● HTA, DZ, boli organice grave
● boli endocrine
● medicamente si noxe cu efect teratogen
● descurajare consum de alcool, tutun, droguri
● stil de viata sanogen
● preventie anemie si rahitism

Perinatal

● prevenirea nasterilor distocice

● asistenta calificata a nasterilor
● supravegherea nou-nascutului
● preluarea nou-nascutilor la domiciliu

Postnatal

● alimentatie la san in primele 6-12 luni

● diversificare corecta
● profilaxia anemiei
● profilaxia rahitismului
● vaccinare
● examen de bilant

6.Preventia secundara- definitie continut

Preventia secundară constă în indentificarea şi tratarea persoanelor asimptomatice sau

presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste măsuri implică:

● screening
○ antenatal:
■ sdr Down
■ anomalii de tub neural
■ maladii congenitale de cord
■ morfologie fetala
■ alte anomalii genetice
○ postnatal
■ fenilcetonurie
■ hipotiroidism congenital
■ displazie luxanta de sold
■ maladii congenitale de cord
■ retinopatia prematurului
■ hipoacuzie/surditate
○ la alte varste
■ masurarea periodica a TA
■ glicemia
■ colesterolul
■ testarea vederii.auzului
■ depistarea osteoporozei - DXA la femei peste 45 ani
 ■ screening pentru cancerul mamar: eco/mamografie
■ test Papanicolau
■ screening pentru cancerul de colon: test hemocult/colonoscopie
■ ecografie/PSA pentru cancerul de prostata

7.Preventia tertiara- definitie continut

Preventia tertiara se referă la prevenirea complicaţiilor sau deficienţelor asociate evoluţiei

naturale a unei boli. Reprezintă o parte foarte importantă a activităţii MF, pe care o
desfăşoară în colaborare cu specialistul din spital.

Prevenţia terţiară se realizează prin:

- tratamentul corect al bolii, în funcţie de stadiul clinic

- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaţiilor

- susţinerea psihologică, familială şi socială a bolnavului

8.Metode de preventie- definitie exemple

Serviciile preventive sunt divizate în 4 categorii: teste screening, consiliere, imunizare şi

chimioprofilaxie.

1. Metoda screeningului – este frecvent folosită în cadrul prevenţiei secundare şi

necesită anumite precizări:

a) screeningul reprezintă examinarea iniţială a unui individ aparent sănătos, cu

scopul de a depista boala într-o fază presimptomatică, incipientă;

b) pentru ca acest test screening să fie eficient este necesar ca populaţia care
beneficiaza de acest să se încadreze într-o populaţie cu risc crescut pentru boala
pentru care se efectueaza testul;

c) boala supusă screeningului trebuie să reprezinte un real interes pentru indivizii

care sunt supuşi testului;

d) boala odată descoperită să poată beneficia de mijloace terapeutice mai eficiente

decat în faza simptomatică;

e) indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi asiguraţi ca vor beneficia de
măsurile cele mai eficiente de control şi evaluare;

f) pentru că un test screening să fie aplicabil, el trebuie să raspundă următoarelor

cerinţe:

- să fie suficient de sensibil şi de specific (să depisteze indivizii expuşi şi să-i

diferenţieze de cei sănătoşi);

- să fie simplu de efectuat şi inofensiv pentru cel testat;

 - să fie ieftin şi să aducă beneficii cât mai mari.

2. Consilierea reprezintă acel gen de intervenţie medicală în care pacientul primeşte

informaţii şi sfaturi privind comportamentul personal (exemplu: dieta, activitate fizica,
consum de alcool, fumat, etc.) ce ar putea reduce riscul îmbolnăvirii sau accidentării.

3. Imunizarile înclud vaccinările şi administrările de imunoglobuline în scop preventiv

pentru boli la care pacientul poate fi potenţial expus.

4. Chimioprofilaxia ca intervenţie primară se referă la folosirea unor medicamente

sau produse biologice adresate persoanelor sănătoase în scopul reducerii riscului
dezvoltării unor boli.

9.Asistenta medicala primara-definitie, continut

AMP = de prim contact al populatiei cu sistemul de sanatate = prima linie a sistemului

sanitar

Rolul AMP este acela de a răspunde în mod concret nevoilor medicale ale populaţiei:

• asigurarea asistenţei medicale de prim contact;

• asigurarea medicală a urgenţelor;

• acordarea primului ajutor medical până la internarea în spital;

• selecţionarea cazurilor pe care le poate îngriji singur;

• selecţionarea cazurilor care trebuie trimise la specialiştii de profil;

• asigurarea continuităţii asistenţei medicale;

• supravegherea stării de sănătate a populaţiei;

• efectuarea prevenţiei bolilor.

AMP este constituita din:

● cabinete de medicina de familie

● medicina scolara
● medicina muncii
● servicii de ambulanta
● servicii de garda
● politie sanitara
● farmacii comunitare

10.Asemanari si deosebiri intre asistenta medicala primara si cea secundara

 AMP AMS

orientata spre SANATATE orientata spre BOLNAV

orientata spre PREVENTIE orientata spre TRATAMENT CURATIV

orientata spre COMUNITATE orientata spre INDIVID

acorda asistenta de prim contact acorda asistenta secundara

asigura CONTINUITATEA asistentei asigura asistenta medicala EPISODICA

medicale

nu solicita dotari speciale solicita dotari speciale

este mai ieftina este mai scumpa

11.Schema nationala de vaccinare

12.Principalele tipuri de vaccin folosite

● cu microorganisme vii atenuate

● microorganisme inactivate-cu componente proteice purificate
● componente polizaharidice
● componente polizaharidice conjugate proteic
● proteine recombinate prin inginerie genetica

13.Principalele caracteristici ale vaccinurilor

Scop: eficienta maxima cu efecte adverse minime.

Eficacitatea vaccinurilor se verifica prin studii clinice care urmaresc

● nivelul anticorpilor postconvacinale (valoarea seroconversiei)

● remanenta in timp a anticorpilor
● disparitia bolii dupa introducerea in masa a vaccinarii

Reactii adverse post-vaccinale ce pot aparea in primele 1-2 zile sunt:

● locale
○ inflamatie
○ limfangita
○ abcese sterile
● generale
○ febra
○ cefalee
○ convulsii
○ encefalita
○ pliradiculonevrite
○ anafilaxie

14.Enumerati vaccinuri cu germeni vii atenuati

● BCG
● VPO (vaccin polio oral)
● ROR
● antivaricelos
● antirotavirus (ROTARIX)
● vaccin febra galbena (amaril)

15.Contraindicatii si precautii ale vaccinarii cu germeni vii atenuati

● femei insarcinate
● imunoglobuline - contraindica 3 saptamani inainte si dupa
● malignitati (leucemii, limfoame, tumori)
● imunodeprimati (HIV, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie)
● HIV simptomatica au contraindicat vaccinul BCG si febra galbena
● copii si femei la varsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui sa primeasca
vaccinul DT, VHB, A
16.Vaccinarea anti - HPV

Există trei tipuri de vaccinuri împotriva HPV:

– Gardasil/silgard (conţine antigene împotriva serotipurilor 6,11,16,18 de HPV,

microparticule asamblate prin recombinare genetică)

– Cervarix (conţine antigene împotriva serotipurilor 16,18 de HPV, microparticule asamblate

prin recombinare genetică).

- Gardasil 9/silgard 9 (9-valent, conţine antigene împotriva serotipurilor 6,11,16,18, 31,33,45,

52, 58 de HPV)

17.Vaccinare anti- ROR

Se folosesc vaccinuri cu virusuri vii atenuate. Doua doze de vaccin sunt eficiente împotriva
rujeolei, oreionului şi rubeolei, folosirea sa ducând la scăderea semnificativă a celor 3 boli.

Revaccinarea previne apariţia rujeolei, chiar şi la cei la care nu s-a realizat seroconversia la
prima vaccinare.

Efecte secundare

La indivizii sănătoşi poate avea efecte secundare uşoare.

Rareori poate cauza trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100000 din cazuri).

La copiii cu sistem imunitar compromis s-au înregistrat decese cauzate de infecţia virală
asociată vaccinului.

Eşecuri de imunizare s-au înregistrat la circa 5% din copiii vaccinaţi după vârsta de 15 luni.

Studii recente indică un răspuns serologic excelent şi eficacitate clinică similară la copiii
vaccinaţi între 12-14 luni (deoarece anticorpii materni scad mai rapid la mamele vaccinate
decât la cele la care anticorpii sunt datoraţi infecţiei naturale).

18.Vaccinare anti- DTP

Conţine anatoxină difterică, anatoxină tetanică şi vaccin corpuscular pertussis inactivat

• Administrare intramusculară de 0,5 ml

Contraindicaţii:

● – encefalopatia cu debut la 7 zile după prima doză

● – febră mai mare de 40,5°C în primele 48 ore
● – colaps/şoc în primele 48 ore
● – plâns persistent în primele 48 ore (peste 3 ore)
● – convulsii în primele 3 zile după vaccinare.
Reacţii adverse:

● – locale: eritem, nodul, durere spontană sau la palpare

● – generale: febră.

19.Vaccinarea antipneumococica

Grupe de risc la care este indicată vaccinarea anti-pneumococică

Persoane imunocompetente:

● – vârstnicii de 65 de ani şi peste

● – bolnavii cu boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare cronice sau diabet zaharat
● – bolnavii cu alcoolism, boli hepatice cronice sau pierderi de LCR
● – persoane care trăiesc în medii sociale defavorizate sau în condiţii de mediu
speciale
● – persoane cu asplenie anatomică sau funcţională

Persoane imunocompromise:

● bolnavii cu infecţie HIV

● leucemie, limfom, boală Hodgkin
● mielom multiplu
● malignităţi generalizate
● insuficienţă renală cronică
● sindrom nefrotic
● chimioterapie imunosupresivă
● transplant de măduvă sau organe.

La sugarul sub 6 luni vaccinarea se face cu 3 doze de vaccin, care se administrează

începând de la vârsta de 2 luni, cu intervale de 1 lună între doze. Se recomandă o doză de
rapel în al 2-lea an de viaţă.

20.Recomandari pentru ingrijirea nou-nascutului la luarea in evidenta

Importanţa ​alimentaţiei la sân ​- educaţie sanitară precoce şi intensă efectuată de medicul de

familie:

● -explicarea si promovarea alimentaţiei la sân încă din perioada prenatală;

● -mama trebuie să considere acest act natural şi perfect realizabil;
● -medicul de familie şi asistenta trebuie să ajute mama în a deprinde cât
● mai corect tehnica alăptării la sîn;
● -se va explica mamei superioritatea laptelui uman în raport cu formulele
● de lapte artificial şi laptele de vacă;
● -nu se vor exagera eventualele ‘”eşecuri” de început ale alăptării,mama
● fiind ajutată şi sprijinită în vederea depăşirii acestora;
● -nu se va oferi”gratuit” lapte praf mamei pentru a nu fi tentata să-l
● administreze copilului.
Igiena tegumentelor si mucoaselor​: Riscul infecţiilor cu poartă de intrare cutanată este foarte
mare datorita particularitatilor tegumentelor la nou-nascut (lipsa stratului cornos, lipsa
Ph-ului acid, lipsa florei saprofite, deficienţa de apărare imunitara locală)

● - necesitatea toaletei locale cu apă fiartă şi răcită şi tampoane sterile la nivelul plicilor
cutanate şi regiunii inghinogenitale
● - toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale
● - îngrijirea bontului şi plagii ombilicale cu apă sterilă, alcool alb 70º şi tampoane
sterile;
● - baie generală,efectuată zilnic de preferinţa la aceeiaşi oră – se va insista asupra
igienei cadiţei de baie testată cu termometrul(38º) sau prin metoda tradiţională “cu
cotul” ;
● - importanţa masajului la baie(înainte sau după baie) cu ulei cu vitamina F sau ulei
fiert şi răcit
● - toaleta nazală cu SF - preferabil înainte de supt pentru a-i asigura un comfort de
respiraţie în timpul suptului şi a prevenirii aerofagiei si aerocoliei.

Tehnica infasatului

● imbracaminte lejera, absorbabila, din bumbac

● pampersi pe timul noptii, iar in cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o
iritatie si eritem inghinogenital

Patul copilului

● saltea “respirabila” din iarba de mare

● plasare intr-o zona “neutra” din punct de vedere termic
● nu se foloseste perna pentru cap

Igiena mediului ambiant

● camera să fie curată şi plasată în partea însorită a locuinţei

● temperatura din camera să fie între 20-22º cu 2º mai mult (24º) la baie;
● umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate speciale sau
vase cu apă;
● aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi;
● monitorizarea temperaturii camerei(eventual şi a umiditaţii) folosind termometre de
cameră;
● evitarea “vicierii aerului” din camera de către persoane straine sau supraaglomerare;
● camera copilului să aibă pardoseală uşor de întretinut(gresie, linoleum, etc).

Baile de aer​: nou-nascutul va fi scos zilnic în aer liber după primele 2-3 saptamani iniţial
10-15 minute ulterior se va creşte progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi

21.Tehnica alimentatiei naturale

● pregatirea pentru alimentatie

● precocitatea expunerii la san
● tehnica alternantei sanilor
 ● durata suptului este in medie 20 de minute, in primele zile este de 10 minute
● ritmul suptului: un orar elastic de 3-4 ore cu o pauza de 7 ore in cursul noptii (7-8
mese/zi)
● cantitatea de lapte: 60-70 ml/masa la 200 ml/masa
● recomandari la sfarsitul suptului
● nevoile de lapte cresc proportional cu varsta
○ <2 saptamani: 60-90ml/supt
○ 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa
○ 2-3 luni: 150-170 ml/masa
○ >3-4 luni: 180-200 ml/masa
● modalitati de apreciere a suficientei suptului
○ comportamentul sugarului dupa supt
○ aspectul curbei ponderale
○ numarul mictiunilor (>5-6/zi)
○ proba suptului (combatuta)
● durata alimentatiei naturale este de minim 6 luni si se poate prelungi pana la 2 ani

22.Avantajele si contraindicatiile alimentatiei naturale

Avantaje pentru copil

● Nevoi nutritive perfect adaptate cantitativ si calitativ

● Rol psihoemotional
● Protectie antiinfectioasa: Ig G, IgM, IgA/IgAs, Macrofage, LT, LB, interferon, enzime
(lizozim, peroxidaze), Flora saprofită prezenta in laptele uman 103-106/mm3
● Scaderea riscului diareei, de otita medie , ITU, moarte subita
● Scade riscul septicemiei, meningitei si enterocolitei necrozante.
● Creste IQ copilului
● Scaderea incidentei alergiilor alimentare
● Scade riscul de rahitism și anemie feriprivă

Avantaje pentru mama

● amenoreea de lactatie
● mentinerea siluetei mamei
● reducerea riscului cancerului de san si ovarian
● reducerea riscului de osteoporoza

Avantaje pentru societate

● reducerea costurilor pentru sanatatea copilului, prin scaderea riscului de imbolnavire

● scade absenteismul la locul de munca al mamei nevoita sa isi ia concediu medical
pentru ingrijirea copilului bolnav

Contraindicatii materne:

● -chimioterapia,
● - consumul de droguri recreaționale intravenos,
 ● -examinări radiologice și imagistice cu utilizare de radioizotopi radioactivi în scop
diagnostic (contraindicație temporară) sau terapeutic (contraindicație temporară sau
definitivă),
● -ingestia maternă de alcool (peste 0,5 g alcool/kgc/zi),
● - infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV),
● - tuberculoză activă,
● - infecție cu herpes virus simplex
● - leziuni active la nivelul sânilor
● - hepatita B cu viremie prezentă

Contraindicatii din partea copilului:

● -galactozemia,
● -deficitul congenital de lactază,
● -boala urinilor cu miros de sirop de arțar
● -fenilcetonuria.

23.Reguli de diversificare a alimentatiei la sugar

Se recomanda dupa varsta de 6 luni

● 17 saptamani alimentat artificial

● 26 saptamani alimentat exclusiv la san

Respectarea unor reguli privind principiul progresivitatii alimentului nou introdus si a ordinii
introducerii alimentelor de diversificare (supa de zarzavat cu carne, fainoase cu lapte, masa
de fructe).

Nu se va forta copilul sa manance toata ratia oferita, pentru a evita instalarea anorexiei
psihogene

REGULI:

● Orice aliment nou se introduce cand sugarul este sanatos

● Introducerea alimentului nou se va face progresiv
● Alimentul nou va fi oferit inaintea celui cu care era obisnuit
● Se recomnada introducerea alimentului de diversificare cu lingurita
● Se indroduce un singur aliment pe saptamana
● La orice semn de intoleranta, varsaturi/ diaree se va intrupe temporar alimentul nou,
se va relua dupa refacerea tolerantei digestive
● Nu se va forta copilul sa manance toata ratia oferita
● Alimentul nou va fi PROPUS, NU IMPUS
● Nu se va adauga sare la alimentul de diversificare
● Nu se recomanda sucul de fructe, ci pulpa de fructe​4.Evaluarea copilului febril

25.Principalele cauze ale sindromului febril

● infectioase
○ bacteriene
■ respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii)
 ■ digestive (apendicite, colangita, colecistita, abces subfrenic)
■ renale (pielonefrita, abces renal)
■ cardiace (endocardita bacteriana)
■ osoase (osteomielita)
■ nervoase (meningita, tromboflebita sepitica a sinusurilor venoase
cerebrale)
○ virale
■ de cai respiratorii superioare
■ mononucleoza infectioasa
■ CMV
■ coxsackie
○ parazitare
■ trichinoza
■ amoebioza
■ toxoplasmoza
■ toxocaroza
○ spirokete si ricketzii
● boli reumatismale
○ artrita reumatoida juvenila
○ lupus eritematos sistemic
○ Kawasaki
○ Poliarterita nodoasa
● neoplazii
○ leucemii
○ limfoame
○ tumori solide (neuroblastom, nefroblastom)
○ tumori metastatice
● diverse
○ endocrine
■ tireotoxicoza
■ Addison
○ metabolice
■ hipercalcemia idiopatica
■ guta
■ hiperlipoproteinemii
○ ereditare
■ displazia ectodermala hipo(an)hidratica
○ febra medicamentoasa
● anomalii de termoreglare (tumori diencefalice)

26.Etiologia diareelor acute la copil

● boli virale
○ norovirus
○ adenovirus
○ rotavirus
● boli bacteriene
○ campylobacter (jejuni, coli)
 ○ E. coli
○ Salmonella typhi si non-typhi
○ Shigella
○ Yersinia enterocolitica
○ Clostridium difficile
● boli parazitare
○ Giardia lamblia
○ Cryptosporidium
● Greseli alimentare (consum excesiv de sucuri de fructe s.a.)
● Diaree cauzata de antibiotice

27.Terapia de rehidratare orala in diareea acuta simpla si medie la sugar

Se face pe cale orala cu solutii polihidroelectrolitice. In Ro se realizeaza cu solutii

ESPGHAN

Se realizeaza in limita tolerantei digestive pe durata a 3-4 ore. Cantitati minime/doza-aprox

5ml. Doza: 50ml/kg.

Dupa faza de rehidratare se continua 50-100 ml/kg pentru fiecare scaun diareic emis in
continuare.

28.Particularitatile diareei de tip entero-toxigen

● determina pierderi masive de apa si elextroliti prin scaun

● realizeaza o “paralizie” a osmoreceptorilor alterarea fiind predominant functionala si
mai putin structurala la nivelul enterocitului
● poate duce la deces prin deshidratare ca urmare a pierderilor masive de apa si
electroliti

29.Particularitatile diareei de tip entero-invaziv

● produsa de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinala

● alterarea structurilor din corionul mucoasei
● clinic: scaun cu mucus, puroi, sange
● patogeni: Shigella, Salmonella, Campilobacter, Yersinia Enterocolitica

30..Formele clinice de diaree in functie de gradul de deshidratare

● Diareea acuta usoara: <5% din greutatea corporala

● Diareea acuta medie: 6-10% din greutatea corporala-pliu abdominal lenes, fontanela
deprimata, buze uscate, facies suferind, incercanat
● Diareea acuta severa: >10% din greutatea corporala - asociaza semne de soc
hipovolemic, oligoanurie, tulburari ale stari

31..Enumerati tipurile de saruri de rehidratare

● simple
○ hipertone - GESOL (pentru Africa/Asia) - 311mOsm/l si 90mmol/l Na+
 ○ cu osmolaritate redusa - ESPGHAN (pentru Europa) - 245mOsm/L si 60
mmol/l Na+
● cu alte componente (amidon rezistent la amilaza, guar-gum, oligoelemente, cu
probiotice etc)

In Romania se folosesc solutii hipotone

32.Etape de tratamentul igieno-dietetic in boala diareica acuta la copil

Realimentare precoce dupa primle 4-6 ore de rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman,
lapte dietetic, formula adaptata.

Nu se intrerupe alimentarea la san.

33.Criterii de severitate care impun internarea copilului cu febra

● valori peste 40
● sugar sub 3 luni
● copil prea somnolent sau prea agitat
● asocierea eruptiei purpurice (menigococemie)
● asocierea tahicardiei, dispneei
● asocierea convulsiilor (posibila meningoencefalita; sau sunt convulsii febrile)
● fontanela bombata
● asocierea frisonului

34.Mijloace de tratament indicate pentru combaterea febrei

Initial se incearca cu mijloace simple: scoaterea imbracamintei, aerisirea incaperii,

suplimentarea lichidelor

Antitermice recomandate:

● Acetaminofen - la sugari peste 2 luni (15mg/kg/doza i.v. la 6h sau 10-15 mg/kg/doza

p.o la 4-6 ore)
● Ibuprofen 5-10 mg/kg/doza la 6-8 ore, dupa varsta de 6 luni
● Aspirina nu se recomanda sub 5 ani si este rar folosita sub 12 ani

Mijloace fizice - se recomanda doar la non-responderi

● impachetare hipotermizanta: cu apa la temperatura camerei; cimoresa se aplica de la

umeri la genunchi si se lasa circa 10 minute. se poate repeta la nevoie dupa 10-15
minute de 2-3 ori
● baie hipotermizanta (se incepe la temperatura cu 2 grade mai mica decat a corpului
si se scade in 4-5 minute pana la 36 de grade)
● punga cu gheata pe frunte si in axile
● racirea centrala (spalatura gastrica, clisma cu ser fiziologic la temperatura camerei)

35.Stari febrile in care se recomanda terapia cu antibiotice

● existenta semnelor evocatoare de infectie bacteriana

 ● sugarul mic in primele 3 luni de viata cu risc crescut de infectie
● nou-nascutul febril

36.Diagnostic pozitiv in SCA

● Clinic
○ Durere retrosternala, cu caracter constrictiv, durata mai mare de 30 de minute
(IMA) sau sub 30 de minute (AI), nu cedeaza la repaus sau nitroglicerina,
iradiaza cervical (nu mai sus de mandibula), abdominal (nu mai jos de
ombilic), membre superioare.
○ Poate fi insotita de fenomene vegetative: greata, varsaturi, transpiratii
○ Prezentarea poate fi atipica (dispnee,dispepsie, durere pleuritica)
○ Se face diagnostic diferential cu disectia de aorta, trombembolismul
pulmonar, ulcerul peptic
● EKG
○ supradenivelare ST (STEMI)
○ subdenivelare ST (NSTEMI si angina instabila) (subdenivelare >1mm in V1,
V2 poate sugera STEMI posterior)
○ unda T negativa
○ alte modificari posibile: BRS nou instalat, unda Q (daca au trecut cateva ore)
● enzime - necroza miocardica
○ troponina I si T
○ CK-MB

37.Masuri terapeutice in SCA

Initial:

● nitroglicerina, diamorfina
● oxigen
● incarcare cu 300-500 mg aspirina
● incarcare cu clopidogrel (300-600 mg)/ticagrelor (180 mg)/prasugrel(60 mg)
● incarcare cu statina (80 mg atorvastatina)

Transfer catre o unitate medicala in vederea realizarii trombolizei sau angioplastiei cu balon
(si stentare).

38.Principii de tratament in SCA

In STEMI, initial se realizeaza tratamentul durerii (oxigen, opioide) si incarcarea cu 300 mg

de aspirina. Se realizeaza transferul in vederea realizarii revascularizarii.

In cazul NSTEMI si angina, in functie de clinica si scorul GRACE, se temporizeaza

angiografia.

In STEMI se realizeaza revascularizarea cat mai precoce prin angioplastie percutana (PCI),
urmata de obicei de stentare sau prin tromboliza daca PCI nu este disponibila. Se poate
realiza si prin chirurgie cardiovasculara (Bypass) in cazul in care pacientul asociaza
complicatii (defect de sept ventricular, insuficienta mitrala).
Se realizeaza tratamentul complicatiilor.

Post PCI se recomanda 1 an de zile dublaantiagregare cu aspirina 75mg/zi si clopidogrel

sau ticagrelor. Se recomanda si betablocante, IECA/sartani si statine.

Din punct de vedere igienodietetic:

● control caloric in cazul in care sufera de obezitate

● alcool <14 unitati pe saptamana
● activitate fizica (30 min*5/saptamana)
● stop fumat
● mentinerea unui IMC <25kg/m2
● tratamentul hipertensiunii arteriale
● control glicemic si mentinerea HbA1c <7%

39.Educatia pacientului dupa SCA

Tratament:

Post PCI se recomanda 1 an de zile dublaantiagregare cu aspirina 75mg/zi si clopidogrel (75

mf/zi) sau ticagrelor (90mg * 2/zi). Se recomanda si betablocante (metoprolol, bisoprolol,
carvedilol), IECA/sartani (ramipril, perindopril, enalapril) si statine (atorvastatina 40 mg sau
simvastatina 40 mg).

Regim alimentar

• Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol (20% din CT este de origine exogena).

• Hiposodat (4-5 g sare/zi) in caz de hipertensiune si ICC.

Exercitii fizice

• Se poate relua conducerea autoturismului intr-o saptamana

• Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.

Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.

• Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta simptomelor.

Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.

• Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie are

prognostic bun pe termen lung.

Preventie

• Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.

• Se recomanda reabilitare cardiaca.

 ● control caloric in cazul in care sufera de obezitate
● alcool <14 unitati pe saptamana
● activitate fizica (30 min*5/saptamana)
● stop fumat
● mentinerea unui IMC <25kg/m2
● tratamentul hipertensiunii arteriale
● control glicemic si mentinerea HbA1c <7%

40. Tratamentul prespital a pacientului cu SCA

● nitroglicerina, diamorfina
● oxigen
● incarcare cu 300-500 mg aspirina
● incarcare cu clopidogrel (300-600 mg)/ticagrelor (180 mg)/prasugrel(60 mg)
● incarcare cu statina (80 mg atorvastatina)

41.Managmentul de urgenta in EPA

● pozitie sezanda
● se aspira expectoratia si se curata cavitatea orofaringiana a bolnavului
● reducerea presarcinii prin aplicarea garoului la nivelul membrelor (3 din 4) care vor fi
schimbate la 10-15 minute
● 6-8l/min oxigen continuu
● asigurarea unei cai venoase stabile
● nitroglicerina - initial 0,5mg la interval de 5 minute pana la ameliorarea hemodinamicii
sau aparitia hipotensiunii arteriale
● diuretice
○ furosemid 40-120 mg i.v. (efectul diuretic se instaleaza in 20-30 min)
● digitala este utila in cazul EPAC din FiA
● amiofilina 5mg/kgc daca este insotit de bronhospasm; creste riscul fibrilatiei
ventriculare

42.Diagnostic pozitiv in trombembolismul pulmonar

Sugerat:

● durere toracica atipica pentru angina

● dispnee instalata recent/brusc
● tahicardie
● TVP
● factori de risc TEP
○ chirurgie recenta
○ imobilizare prelungita la pat
○ TVP sau TEP in antecedente
○ afectiuni oncologice

Scor Wells (>4 probabil=>angiografie CT; scor</=4 putin probabil=>dozare d-dimeri)

● Suspiciune clinica TVP -3p

 ● Diagnostic alternativ putin probabil -3p
● Tahicardie -1,5p
● Imobilizare/chirurgie -1,5p
● Istoric TVP/TEP -1,5 p
● Hemoptizii -1,5p
● Neoplazie 1p

Diagnosticul este confirmat de angiografia CT cu contrast a AP

43.Enumerati tipuri de tahicardie paroxistica supraventriculara

● tahicardii nod sinusal

○ tahicardia sinusala
○ tahicardia prin reintrare sino-atriala
○ tahicardia sinusala paradoxala
● tahicardii atriale
○ tahicardia atriala multifocala
○ tahicardii atriale prin micro si macro-reintrare
● fibrilatia atriala
● flutter atrial
● tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
● tahicardia prin reintrare a jonciunii atrio-ventriculare

44..Diagnostic pozitiv pneumotorax

Clinic: durere centrala/laterotoracica (junghi toracic cu iradiere in umar sau abdomen), cu

dispnee acuta progresiva, intensa si tuse uscata, chinuitoare; apar semne de soc sau
asfixie, cianoza, respiratie rapida si superficiala, anxietate; la examenul fizic se observa
marirea in volum a hemitoracelui afectat, cu largirea spatiilor intercostale, la auscultatie se
constata absenta murmurului vezicular, vibratii vocale abolite, iar la percutie hipersonoritate
toracica

Confirmat de Rx toracica, unde se evidentiaza prezenta aerului in cavitatea pleurala

(hipertransparenta si disparitia desenului bronhopulmonar) si colabarea mai mult sau mai
putin importanta a plamanului; poate aparea si deplasarea contralaterala a mediastinului.

45..Clasificarea disectiei de aorta in functie de localizare

In functie de localizarea sediului rupturii intimei si intinderii hematomului:

● clasificarea De Bakey
○ tip I: proximala (ruptura la nivelul Ao ascendente); hematomul se intinde la
nevelul intregii aorte
○ tip II: prozimala; hematomul se extinde pana la nivelul originii trunchiului
brahiocefalic
○ tip III: distale; sub nivelul a. SC st
● clasificarea Stanford:
○ A - corespunde De Bakey I si II
○ B - corespunde De Bakey III

46..Hipertensiunea rezistenta la tratament -definitie si principii terapeutice

TA necontrolata de masuri nonfarmacologice si tratament antihipertensiv cu 3 medicamente

in doze maxime, fara cauze de HTA secundara si fara neaderenta la tratament
5-39%
Tratament:
● intensificarea controlului stilului de viata
● excluderea cauzelor de HTA secundara
● se adauga spironolactona/eplerenona/amilorid/doze mari de diuretic tiazidic sau de
ansa
● se adauga bisoprostol sau doxazosin

47.Abordarea terapeutica a pacientului cu HTA si boala coronariana

clinic, ecg, hvs, holter, ecg de efort, profil lipidic etc

initial: ieca/sartani+bb/bca sau diuretic+bb sau bca+diuretic

apoi: tripla terapie

Tinta terapeutica:

● 18-65 ani: 130 sau mai jos daca este tolerata , dar nu mai mica de 120
● 65-79 ani: 130-139 daca este tolerata
● >/= 80 ani: 130-139 daca este tolerata

48.Abordarea terapeutica a pacientului cu HTA si diabet zaharat

stil de viata

initiere: ieca/sartan+bca/diuretic tiazidic sau tiazidic like

hipolipemiante

antiplachetare

Tinta terapeutica:

● 18-65 ani: 130 sau mai jos daca este tolerata , dar nu mai mica de 120
● 65-79 ani: 130-139 daca este tolerata
● >/= 80 ani: 130-139 daca este tolerata

49.Screening pentru afectarea de organ in HTA

Afectare cardiovasculara
● ekg - HVS, tulburari de ritm
● test de efort
● echocardiografie
● indicele glezna brat
● eco carotide
● eco abdominal (rinichi, aorta abdominala, suprarenale, renale)
● PWV > 10 m/s
Afectare renala
● microalbuminurie
● albumina/creatinina urinara
● creatinina sercia
● eGFR=30-60 ml/min/1,73 mp
● acid uric
Afectare cerebrovasculara
● testarea functiei cognitive
● CT
● RMN
Boala organelor tinta:
● cerebrovasculara (AIT, AVC)
● patologie cardiaca (IMA, angina, reperfuzie, ICC)
● boala vasculara periferica
 ● boli renale (nefropatie, creatinina >1,4 (F)/1,5 (B) mg/ml, proteinurie >300mg/24h)
● retinopatie avansata: hemoragii, edem papilar, exsudate

50.Enumerare urgente hipertensive

● encefalopatie hipertensiva
● eclampsia
● hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
● AVC
● EPA
● Infarct, ischemie miocardica
● disectie acuta de aorta
● IRA
● retinopatia hipertensiva stadiul III-IV
● criza catecolaminica
● rebound la clonidina sau betablocante

51.Abordarea terapeutica a HTA din sarcina

labetalol, nicardipină, MgSO47

nefarmacologic - in forme usoare de HTA
● monitorizare
● limitare activitate fizica
● prelungire decubit lateral stang
● supraveghere greutate pe tot parcursul sarcinii
● regim normosodat
● dieta bogata in vitamine
farmacologic:
● daca are ap eclampsie precoce sau alti FR - aspirina 75-100 mg/zi
● TA>/= 150/95 sau daca au HTA gestationala, HTA preexistenta sacrcinii asociata cu
HTA gestationala, afectare subclinica de organ sau simptome
○ NU IECA/sartani de cand se hotaraste sa conceapa
○ alfametil dopa
○ labetalol
○ metoprolol cu precautie
○ de linia a 2-a nifedipina retard
○ sulfat de magneziu
○ se evita diureticele
● in preeclampsie
○ labetalol
○ metildopa
○ nifedipina retard
○ hidralazina
○ se interneaza daca >/=170/110 sau orice suspiciune de preeclampsie

52.Abordarea terapeutica a pacientului cu HTA si boala cronica de rinichi

Scădere G st 1-2 (prudență st 4-5 – malnutriție)

Dieta – hipoproteică? 0,75-1g/kg/zi (BCR st 1-4 )/ 0,6g/kg/zi (BCR st 5)

Sare < 2,5g/zi

Trimitere la nefrolog Cl < 30ml/min/1,73 m2

Inițiere tratament TA ≥140/90mmHg

Ținte TAS 130-139mmHg

Tratament individualizat (toleranță, funcția renal, electroliți)

53.Abordarea terapeutica a pacientului cu HTA si insuficienta cardiaca

Recomandate:

● IECA/sartani
● antagonisti R mineralocorticoid
● diuretic
● BCA dihidropiridinic

Nerecomandate:

● BCA nondihidropiridinic
● moxonidina
● antagonisti alfa adrenergici

Tinta: 120-130mmHg

54.Abordarea terapeutica a pacientului cu HTA si fibrilatie atriala

monitorizare puls

tinta: 130-120/80-70

prima linie:

● bb/bca nondihidropiridinic+ieca/sartan
● bb+bca dihidropiridinic

a 2-a linie:

● bb+ieca/sartan+diuretic/bca dihidropiridinic
● bca nondihidropiridinic+ieca/sartan+diuretic

55.Criterii de definitie a sindromului metabolic

● obezitate abdominala (IMC>30 si CA > 94B 80F)

● trigliceride (>150 mg/dl sau tratament pentru dislipidemie)
 ● HDL (<40 mg/dl B sau <46 mg/dl F sau tratament pentru dislipidemie)
● glicemie (>100 sau DZ)
● TA (>130/85 sau HTA in tratament)

3 criterii = sdr metabolic

56.Abordarea terapeutica a pacientului cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa

toți pacienții

● IECA / BRA (enalapril, captopril, lisnopril, ramipril, trandolapril; candesartan,

valsartan, losartan)
● BB (bisoprolol, cavedilol, metoprolo succinat, nebivolo)
● ARM (sprironolactona, eplerenona)
● IC-FER simptomatica
● IECA/BRA+BB cresterea dozei pana la cea maxim tolerata
● FE</=35% - adauga ARM (maxim tolerat), adica IECA/BRA+BB+ARM

Alte tratamente:

● Diuretice
● Asociere sacubitril/valsartan (daca sunt simptomatici cu IECA/BRA+BB+ARM)
● Inhibitor canale If (ivabradina) (pacienti simptomatici cu FE</=35% in ritm sinusal cu
FC>/=70bpm
● ISDN
● incert: digoxin, n-3PUFA
● TRC sau ICD

NU:

diltiazem, verapamil, IECA+BRA+ARM, AINS si inh COX-2, glitazone (un tip de ADO)

57.Controlul frecventei si ritmului la pacientul cu fibrilatie atriala

Scop – stabilizare hemodinamică

FC țintă în FA < 110 bpm în repaus

● BB (carvedilol, bisoprolol, metoprolol, nebivolol)

● Ca-blocant (verapamil, diltiazem)
● Digoxin
● ± amiodaronă (hemodinamic instabil)
● FA permanentă – nu antiaritmice de rutină (III A)

58.Recomandari generale privind terapia cu anticoagulante la pacientii cu fibrilatie atriala

● La pacienți cu FA fără risc de AVC nu se recomandă ACO (III.B)

● Se preferă alegerea NOAC în defavoarea AVK dacă nu există o indicație în acest
sens(I.A)
 ● Se recomandă AVK pentru prevenția AVC la toți pacienții cu FA stenoza mitrală
moderată sau severă și la pacienții cu proteze valvulare mecanice(I.B)
● Monoterapia cu antiagregant nu se recomandă pentru profilaxia AVC la pacienții cu
FA (III)
● CHA2DS2-VASc
○ Scorul CHA2DS2-VASc este recomandat pentru aprecierea riscului de AVC
în FA (I.A)
○ Scor CHA2DS2-VASc ≥ 2 la bărbați/ ≥ 3 la femei cu FA- se recomandă ACO
(I.A)
○ CHA2DS2-VASc=1 la B/2 la F – se poate lua în considerare ACO

59.Indicatii de utilizare a antagonistilor de vitamina K la pacientii cu fibrilatie atriala

Se recomandă AVK pentru prevenția AVC la toți pacienții cu FA stenoza mitrală moderată
sau severă și la pacienții cu proteze valvulare mecanice (I.B)
INR (2 - 3) cu TTR trebuie menținut cât mai ridicat
(I.A) ideal ≥ 70%

60.Avantajele utilizarii anticoagulantelor nonvitamina K la pacientii cu fibrilatie atriala

NOAC - avantaje
● Nu necesită monitorizare INR
● Au efect predictibil
● Eficiența cel puțin egală cu AVK
● Risc redus de sângerări majore și intracraniene(cu 50%)
● Absorbție rapidă (peak 3h)
● T1/2 (9-15h)
● Nu interferă cu alimentația
● Interferențe medicamentoase reduse
● Aderența la tratament mai bună

61.Contraindicatii ale utilizarii anticoagulantelor nonvitamina K

NOAC-limite
● Nu sunt recomandate la pacienții cu valve mecanice sau cu stenoză mitrală
moderată sau severă (III)
● Nu sunt recomandate în sarcină
● Variabilitate genetică
● Variabilitate individuală(genetică), vârstă(˃ 80 ani) , sex, masă corporală(< 60 kg)
● Necesită evaluare a funcției renale
● Au și ele interacțiuni medicamentoase
● Scumpe
● Antidot ? (Idarucizumab (fragment de anticorp umanizat care leagă molecula de
dabigadran și înlătură efectul dependent de doză)
Contraindicatii specifice NOAC
● Sarcină
● Stenoza M moderată/severă
● Proteze metalice
● Insuficiența renala (CL<15ml/min)
62.Diagnosticul diferential al durerii toracice (vezi cauze de durere toracica)

● cardiovasculare
○ SCA
○ cardiomiopatii
○ tahiaritmii
○ insuficienta cardiaca
○ disectie de aorta
○ takotsubo
○ traumatism cardiac
○ miocardita
○ pericardita
● pulmonare
○ embolie pulmonara
○ pneumotorax
○ pleurezie
○ pneumonie
○ neoplasm pulmonar
○ exacerbare astm, BPOC, hipertensiune
● gastro-intestinal
○ esofagita de reflux
○ ulcer
○ gastrita
○ pancreatita
○ colecistita
○ neoplasm
○ Mallory-Weiss
● musculo-scheletale
○ traumatisme toracice
○ leziuni/inflamatii
○ costocondrita
○ afectiuni coloana cervicala
○ fracturi costale
● altele
○ anxietate
○ herpes zoster
○ anemie severa

Angina tipica: 3 caracteristici: localizare retrosternala, determinata de efort, cedeaza in

repaus sau la administrarea de nitrati

Angina atipica: 2 caracteristici

Durerea de cauza non-cardiaca: nu intruneste nicio caracteristica sau doar una singura

63.Complicatii acute DZ tip II

Coma diabetica hiperosmolara

Coma hipoglicemica

Coma cetoacidotica (desi este caracteristica diabetului zaharat tip I, poate aparea si la
pacientii cu DZ2, insulinonecesitant, in cursul intercurente si infectii sau in caul intreruperii
tratamentului cu insulina)

64.Complicatii cronice DZ tip II

● microvasculare
○ retinopatia diabetica
○ neuropatia diabetica
■ manifestari vegetative
● transpiratii
● denervare cardiaca
● hipoTA posturala
● gastropareza
● diaree
● vezica atona
● disfunctie erectila
■ manifestari somatice
● paralizii oculare
● sdr tunel carpian
● amiotrofie
● neuropatie dureroasa
● picior neuropatic - neuroartropatia Charcot
○ nefropatia diabetica
● macrovasculare
○ infart miocardic
○ accident vascular cerebral
○ boala arteriala perierica
● alte complicatii
○ steato hepatita non alcoolica
○ boala celiaca
○ malabsorbtie
○ infectii
○ cance (uterin, pancreatic, colorectal, de san)

65.Cauzele durerii toracice

● cardiace
○ angina stabila (cronica)
○ sdr coronarian acut
○ disectie de aorta
○ stenoza aortica
○ pericardita
● musculoscheletale
○ costo-condrita
○ artrita umarului/coloanei
 ○ afectiuni discuri cervicale
● pulmonare
○ pneumonie
○ pleurita
○ TEP
○ hipertensiune pulmonara
○ pneumotorax spontan
● gastro-intestinale
○ ruptura de esofag
○ reflux esofagian
○ ulcer peptic
○ afectiuni VB
● psihiatrice
● altele
○ herpes zoster

66.Principalele cauze ale tusei persistente la adult

● infectii traheobronisce si pulmonare

○ feringita, laringita, traheobronsita
○ bronsita cronica si BPOC
○ bronsiectazii
○ TBC
○ parazitoze
● boli cardiovasculare
○ insuficienta cardiaca
○ embolie pulmonara
○ stenoza mitrala
○ anevrism aortic
● boli alergice
○ astm bronsic
○ rinita alergica
○ rinosinuzita
○ sdr rino-sino-bronsic
● boli ale parenchimului pulmonar
○ cancer bronhopulmonar
○ pneumonie, abces
○ metastaze pulmonare
○ pneumopatii interstitiale
○ vasculite, colagenoze
● boli pleurale
○ pleurezii
○ pneumotorax
○ tumori pleurale
● altele
○ tratament cu IECA
○ boala de reflux gastroesofagian
○ gaze iritante
 ○ fumat
○ corpi straini
○ pneumoconioze
○ mucoviscidoza

67.Definitie alergie, atopie, hipersensibilitate

Alergie=reactie neasteptata, anormala, diferita de cea obisnuita; exagerata cantitativ sau

diferita calitativ fata de unele substante cu care venim in contact (alimente, medicamente,
particule inhalate sau de contact, insecte); manifestare devianta a sistemului imun al unor
indivizi predispusi genetic fata de factori straini organismului numiti alergene.

Atopia=predispozitia unor indivizi de a dezvolta reactii de hipersensibilitate de tip I, IgE

mediate fata de alergene din mediul inconjurator.

Hipersensibilitate=raspuns imun exagerat fata de expunerea la o substanta straina

organismului numita antigen (termen mai larg decat alergia, poate precede aparitia semnelor
de boala sau fara manifestari clinice)

68.Factori de risc , problematica si prevalenta ale bolilor alergice

Nu se cunosc decat partial; intervin foarte precoce in timpul sarcinii si imediat postnatal

Asocierea diferitelor tipuri de tulburari imunologice determina patologii complexe la acelasi

individ sau la rude (ex: alergie plus autoimunitate)

aspecte clinice asemanatoare, dar cu substrat diferit

Factori de risc: fumatul matern

Alti factori de risc: poluarea, alimentatia, modificarile epigenetice, determinismul poligenic,

sedentarismul, rolul infectiilor

Factori de preventie: alaptarea

Prevalenta bolilor alergice este in crestere.

Dificultati diagnostic alergologic: numar mic de specialisti, costuri, educatia populatiei,

patologie relativ recenta, rolul canalelor media

69.Principalele alergene respiratorii-clasificare si enumerare

● de interior
○ acarienii din praful de casa
■ dermatophagoides petronyssinus
■ d. farinae
○ gandaci
■ blatella germanica
○ mucegaiul de interior
■ aspergillus
 ■ alternaria
■ penicillium
○ animale de companie: pisica, caine, rozatoare
● de exterior
○ mucegaiul de exterior
■ cladosporium
■ alternaria
○ polenul plantelor alergenice
■ arbori
● mesteacan, alun, arin
■ graminee
● iarba de gazon
● cereale salbatice sau de cultura
■ buruieni
● ambroisia
● artemisia

70.Clasificarea urgentelor medico-chirurgicale pe aparate si sisteme

● cardiovasculare
○ infarctul miocardic
○ angina pectorala instabila
○ aritmiile maligne
○ criza HTA
○ sincopa
○ lipotimia
○ stopul cardiac
● respiratorii
○ insuficienta respiratorie acuta
○ TEP
○ pneumotorax
○ edem pulmonar acut
○ criza de astm bronsic
○ hemoptizia
● digestive
○ apendicita acuta
○ colica biliara
○ pancreatita acuta
○ melena
○ infarctul mezenteric
○ peritonita acuta
● renale
○ colica renala
○ pielonefrita acuta
○ glomerulonefrita acuta
○ retentia acuta de urina
○ insuficienta renala acuta
● neurologice
 ○ AVC
○ criza de lombosciatica
○ sdr vertiginos
○ meningita
○ coma
○ convulsiile
● ginecologice
○ sarcina extrauterina
○ avortul
○ eclampsia
○ hemoragiile genitale
● metabolice
○ tetania
○ hipoglicemia
○ criza tireotoxica
○ coma cetoacidotica
○ coma hiperglicemica
○ hipercalcemia
○ criza Addisoniana
● dermatologice
○ erizipelul
○ edemul Quincke
○ eruptiile specifice bolilor infectocontagioase
● oftalmologice
○ ochiul rosu
○ criza de glaucom
● ORL
○ epistaxisul
○ otita acuta
○ edem glotic
● intoxicatiile
○ CO
○ compusi organofosforici
○ alcool etilic
○ opiacee
○ benzodiazepine
● altele
○ diateze hemoragice
○ septicemia
○ arsurile
○ degeraturile
○ traumatismele

71.Diagnostic clinic stop cardiac

● paloare sau cianoza instalate brusc

● absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
● absenta zgomotelor cardiace
 ● pierderea starii de constienta in 6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre
creier
● incearea spontana a miscarilor respiratorii dupa 15-40 secunde de la producerea
stopului circulator primar
● aparitia midriazei fixe, pupile dilatate, areactive la lumina dupa 30-90 secunde

72.Etiologie epistaxis

1. idiopatic
2. traumatic
3. infectii de tract respirator superior
a. rinite
b. sinuzite
4. anomalii vasculare
a. sclerozarea vaselor odata cu inaintarea in varsta
b. boala Rendu-Osler
c. malformatii arterio-venoase
5. tumori maligne si benigne nazo-sinusale
6. hipertensiunea arteriala
7. coagulopatii
a. hemofilii
b. iatrogene (antiagregante, anticoagulante, trombolitice)
c. discrazii sanguine
d. leucemii
e. trombocitopenie
8. perforatie de sept
9. deviatie de sept
10. endometrioza
11. uremie
12. insuficienta hepatica, ciroza hepatica
13. boli infectioase: gripa, rubeola, varicela, febra tifoida, scarlatina

73.Tratament epistaxis

Obiective

1. Hemostază locală

2. Anihilarea cauzei

3. Reechilibrarea cardio-vasculară și volemică

4. Combaterea simptomelor asociate sângerării

și/sau afecțiunii cauzale

 A. HEMOSTAZĂ LOCALĂ - se obține prin manevrele:

1. Calmarea bolnavului

2.Poziția bolnavului (așezat pe scaun, deschis la guler, ”bărbia în piept”)

3. Evacuarea chegurilor din fosele nazale (”suflatul nasului” separat pentru fiecare fosă,
aspirații)

4. (Auto)compresie digitală pe aripa nazală de partea sângerării (timp de 10 minute)

5. Introducerea în fosa sângerândă a unei meșe de vată îmbibată cu substanțe

vasoconstrictoare sau hemostatice sau bureți de fibrină sau colagen hemostatic, după
anestezie locală (xilină 1% + rinofug)

● Măsurare obligatoriu puls și TA

● Cuantificarea sângerării – indice Algover (raport puls/TA)

Aceste manevre terapeutice simple, provizorii, sunt urmate în caz de lipsă de remisei a
sângerării de:

6. Cauterizarea chimică sau electrică a punctelor hemoragice (NU concomitent la acelasi

nivel de o parte și de alta a septului nazal)

7. TNA uni- sau bilateral; în caz de sângerare posterioară se va insita ca meșa să ajungă până
în ⅓ posterioară a fosei , în ”tunelul coanal”

8. Tamponament posterior, uni- sau bilateral în caz de sângerare posterioară =>

SPITALIZARE OBLIGATORIE!

9. Hemostaza chirurgicală în epistaxisul grav, incoercibil

B. TRATAMENT GENERAL

Obiective:

etiologia sângerării (atenție la epistaxisul din bolile de sânge!)

medicația coagulantă sistemică (atenție la pacienții în tratament cronic cu hipocoagulante!)

reechilibrarea hidro-electrolitică

medicația simptomatică și patogenică

74.Complicatii colica apendiculara

● perforatie apendiculara
○ plastron apendicular
○ abces apendicular
○ peritonita generalizata
● septicemie
● pancreatita acuta
● tromboflebita
● abces hepatic
● angiocolita

75.Diagnostic diferential al colicii biliare

● pancreatita acuta
● apendicita
● pielonefrita dreapta
● ulcer duodenal
● hepatita si abces hepatic

76.Complicatiile colicii biliare

● empiem
● hidrops vezicular
● gangrena
● perforatie
● fistulizare
● ileus
● peritonita

77.Exemplificati modificari ale diametrelor pupilei in diferite tipuri de intoxicatii si

hiertensiune intracraniana

● Midriaza bilaterala
○ intoxicatie cu atropina
○ intoxicatie cu cocaina
○ intoxicatie cu cianura, metanol
● Midriaza unilaterala cu fixare
○ compresie nerv III
● Mioza
○ hemoragie pontina
○ intoxicatie cu organofosforice
○ intoxicatie cu morfina
○ opioide
○ benzodiazepine
 ○ barbiturice (la rezi zice ca e midriaza)
○ etanol
○ ciuperci
● Anizocorie
○ tumori cerebrale
○ abces cerebral
○ hematom extradural

78.Descrieti protocolul basic life support la pacient inconstient fara semne vitale

Safety: ​plasare pacient pe un plan dur

Stimulate

Shout for help

Se apeleaza 112

A. Airway - eliberare cai aeriene si plasare in pozitie neutra

B. Breathing - respiratie (look, listen, feel)
C. Circulation
a. Compresii toracice (in centrul toracelui/la juamtatea sternului) - se plaseaza
podul palmei unei maini si a doua mana deasupra primei maini; cu degetele
intrepatrunse, cu coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului
- ​30 de compresii care deprima sternul minim 5 cm​ (maxim 6cm), cu frecventa
100/min (“Staying alive”)
b. dupa 30 de compresii toracice se efectueaza ​2 ventilatii gura la gura​ - se
mentin caile aeriene in pozitie deschisa, se penseaza nasul cu indexul si
policele; salvatorul inspira dupa care isi plaseaza gura etans pe gura
pacientului efectuand respirul prin care introduce aerul in caile aeriene ale
victimei timp de 1 secunda; se controleaza eficienta ventilarii (miscari
respiratorii, cedarea cianozei, murmur vezicular simetric)
c. este recomandat ca salvatorii sa se schimbe la aproximativ 2 minute, fara a
intrerupe compresiile toracice
d. manevrele se continua pana la sosirea echipei de resuscitare/revenirea
respiratiei normale/epuizarea persoanei care efectueaza resuscitarea

Reevaluare ABC

79.Care sunt etapele de dezvoltare in adolescenta?

Adolescenta timpurie 10-14 ani

● crestere rapida
● apar trasaturile sexuale secundare
● crestere fizica majora
 ● interes sexual sporit
● abilitati motorii grosiere (putere, rezistenta, viteza) se imbunatatesc

Adolescenta de mijloc 15-17 ani

● trasaturi sexuale secundare foarte bine dezvoltate

● intaltimea adultului atinsa 95%
● se incheie pubertatea
● cresterea fizica se opreste pentru fete, dar continua pentru baieti

Adolescenta tarzie 18-21 ani

● maturitate fizica, se incheie dezvoltarea reproductiva

● fetele sunt dezvoltate la potential maxim
● baietii continua sa castige in greutate, inaltime, masa musculara, pilozitate corporala

80.Factorii de risc ai comportamentului delincvent. Enumerare.

● parinti autoritari - metode disciplinare dure si refuzul de a justifica aceste metode

● neglijenta parentala
● situatie socio-economica precara
● parinti indulgenti - lipsa consecintelor asupra comportamentului negativ
● performanta scolara slaba
● respingerea colegilor
● ADHD
● tulburari mintale diverse

81.Tabloul clinic in mononucleoza infectioasa.

● febra (de obicei mai mica de 39; persista 10-14 zile)

● angina (faringita) (Faringita este exsudativa (confundata deseori cu faringita
streptococica) sau non-exsudativa)
● limfadenopatie laterocervicala

Poate fi asimptomatica sau cu simptomatologie nespecifica, daca apare in perioada copilariei.

In adolescenta sau la adultul tanar apare simptomatologia infectioasa.

Unii pacienti pot prezenta splenomegalie (au indicatie de repaus prelungit pentru a evita
complicatiile cu potential sever - ruptura splenica, hematom splenic), eruptie cutanata
maculo-papuloasa.

Semne clinice ulterioare: hepatomegalie, petesii la nivelul mucoasei palatine, icter, edem
uvular.

Simptome rar intalnite: meningoencefalita, pancreatita, miocardita, nevrita optica

82.Conduita terapeutica in monononucleoza.

Masuri suportive

● odihna
● evitare efort fizic (mai ales daca au splenomegalie)
● hidratare

Tratament simptomatic pentru ameliorarea febrei si durerii

● paracetamol sau ibuprofen

● nu se recomanda corticosteroizi decat in cazuri cu afectarea permeabilitatii caii
aeriene din cauza hipertrofiei amigdaliene importante, cu trombocitopenie, afectare
SNC, anemie hemolitica prin splenomegalie importanta
● in forme severe: aciclovir, ganciclovir
● pacientii care au culturi pozitive pentru streptococ de grup A si sunt tratati antibiotic
pot dezvolta o eruptie maculopapulara care nu releva o alergie a pacientului la
antibiotic

83.Ce teste serologice recomanda MF, atunci cand suspicioneaza o infectie cu VEB?

● anticorpi anti-Epstein-Barr IgM (diagnostic de boala acuta)

● anticorpi anti-Epstein-Barr IgG (apar dupa minim o luna, deci nu sunt utili pentru
infectia acuta)
● test monospot - anticorpi heterofili in serul pacientilor; test rapid; apar in zilele 6-10;
specificitate mare
● anticorpii anti-EBNA nu sunt utili in acut; se dezvolta la 6-8 saptamani de la infectia
primara; raman pozitivi tot restul vietii

Pentru infectie la debut:

IgM, anticorpi heterofili

Pentru convalescenta: IgM, IgG, anti-EBNA

Pentru diagnostic diferential: anticorpi pentru: CMV, HIV, Toxoplasma gondii

84.Care sunt factori majori de risc pentru boala coronariana

● antecedentele familiale pozitive (factori genetici)

● varsta
● sexul masculin
● dislipidemiile : cresterea colesterolului total asociata cu cresterea LDL colesterolului
si scaderea HDL colesterolului, reprezinta factorul principal pentru boala coronaniana
ischemica
● HTA si presiunea pulsului (> 66 mmHg)
● sedentarismul
● fumatul
 ● consumul excesiv de alcool
● obezitatea si diabetul zaharat: dubleaza riscul pentru coronaropatie
● infectiile cronice
● cresterea nivelelor serice de homocisteina
● hipoestrogenemia la femei

85.Enumerati principalii factori de risc cardiovascular

1. LDL colesterolul seric > 100 mg/dl

2. tensiunea arterială necontrolată terapeutic
3. colesterolul seric total > 200 mg/dl
4. fumatul
5. glicemie a jeun > 100 mg/dl
6. trigliceride serice > 150 mg/dl
7. varsta >65 ani in cazul femeilor si > 55 ani in cazul barbatilor
8. obezitate centrala
9. obezitate
10. sedentarism
11. consum in exces de grasimi saturate
12. AHC de boala cardiovasculara
13. sexul masculin

86.Situatii in care se indica monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale

● HTA de halat alb

● HTA mascata
● Evaluarea statusului de dipper/nondipper
● hTA ortostatica
● hTA postprandiala
● Variabilitate HTA
● HTA rezistenta
● HTA la gravide sau suspiciune de eclampsie

87.Indicele glezna-brat: definitie si interpretare

Se calculeaza raportand valoarea TA glezna la valoarea TA brat si reflecta afectarea

vasculara (rigiditatea arteriala).
88.Factori de risc legati de boli preexistente sau associate sarcinii – enumerare

● afectiuni cardiovasculare
● boala hipertensiva
● afectiuni hematologice
● afectiuni respiratorii, renale, digestive, hepatice, dermatologice, alergii, ORL,
oftalmologice, neuropsihice, infecto-contagioase
● boli endocrino-metabolice
● infectii cu transmitere sexuala (sifilis, HIV)
● rubeola
● toxoplasmoza
● alte infectii (Mycoplasma, Chlamidia, HPV, CMV, Herpes)
● Intoxicatii cronice (Pb, Hg)

89. Analize si investigatii obligatorii si optionale in sarcina

● Trimestrul I sau la luarea in evidenta, indiferent de trimestru

○ Hemoleucograma completa
○ Grup sanguin si Rh
○ Glicemia
○ Sumar de urina
○ RBW (VDRL, THPA)
○ HIV
○ Examen bacteriologic secretie vaginala
○ Examen citologic Babes-Papanicolau
○ Examen ecografic pelvin
○ Neobligatorii: Control stomatologic, Teste pentru CHlamydia, Mycoplasma,
Toxoplasma, Cytomegalovirus, Rubeola, Serologie hepatita, hiperglicemie
provocata
● Trimestrul II
○ repetarea investigatiilor care sunt in afara valorilor normale
○ La nevoie: glicemie, sumar de urina, tritru anticorpi Rh, examen bacteriologic
secretie vaginala
 ○ examen ecografic
○ teste suplimentare: triplu test
● Trimestrul III
○ RBW (VDLR, TPHA)
○ glicemie
○ sumar de urina
○ anticorpi antiRh
○ Hb, Ht, trombocite
○ urocultura
○ examen bacteriologic secretie vaginala, cultura col uterin
○ ecografie

90.Disgravidia precoce: diagnostic

Reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care influenteaza echilibrul

hidro-electrolitic si starea de nutritie. De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina;
se considera ca se asociaza cu un nivel crescut de estrogeni.

Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si

senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame continua.

Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer,

colecistita, pielonefrita, anxietate.

Examenul de sange poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut.

Examenul sumar de urina poate arata :glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar
hematurie.

91.Diagnosticul disgravidiei tardive sau preeclampsiei.

Manifestari clinice:

● Cresterea tensiunii arteriale( &gt; 140/90mm Hg), inregistrata la 2 determinari

succesive la interval de sase ore.
● Proteinurie &gt;300mg/ in urina colectata in 24ore sau + sau mai multe+++ pe un
singur specimen urinar.
● Edeme (absenta acestora practic exclude diagnosticul)
● Crestere rapida si excesiva a greutatii.
● Durere epigastrica
● Cefalee
● Hiperreflexie evidentiata la nivelul genunchilor
● Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar, exudat retinian de
aspect vatos
● Amnezie
● Oligurie
 ● Anurie

Manifestari clinice in preeclampsia severa:

● Hipertensiune (TA>160 /110 mm Hg) inregistrata la cel putin doua determinari la

interval de 6 ore cu pacienta in repaus la pat.
● Proteinurie >5 g in 24 de ore ( 3+ sau 4+ in caz de determinare calitativa)
● Oligurie (< 400ml in 24 de ore).
● Manifestari vizuale sau din partea sistemului nervos central
● Durere epigastrica
● Edem pulmonar sau cianoza
● Afectarea functiei hepatice ( sindromul HELLP- hemoliza, cresterea transaminazelor
hepatice si scaderea trombocitelor)
● Trombocitopenie(<100.000)
● Falimentul cresterii intrauterine

Diagnosticul diferential:

- hipertensiunea cronica

- hipertensiunea agravata de sarcina

Examenul paraclinic evidentiaza:

● - proteinurie cu valoarea sus mentionata

● - hipocalciurie ( scaderea marcata a excretiei urinare de calciu care apare inainte de
simptomatologia clinica, fiind astfel un semn valoros)
● - acid uric , uree, creatinina crescuta
● - clearance la creatinina crescut
● - trombocitopenie
● - transaminaze hepatice crescute
● - cresterea produsilor de degradare a fibrinei
● - cresterea timpului de protombina
● - scaderea fibrinogenului
● - cilindrii granulari, eritrocitari, leucocitari in urina
● - cresterea densitatii urinare specifice
● - hiperbilirubinemie

92.Definitia si caracteristicile perioadei de lehuzie.

Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de

simbioza matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4
al nasterii pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 –8 saptamani post
partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile
care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni.
In aceasta perioada :

Uterul involueaza de la o greutate de 1000gr la 100gr( dupa 2 saptamani uterul de la nivelul

ombilicului trebuie sa devina organ pelvin , si in 6 sapatamani el trebuie sa revina la
dimensiunea normala.)

In contrast cu regresiunea uterului, la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa
de influente neurohormonale in perioada de gestatie. Laptele matern inlocuieste colostrul la 3
zile de la nastere. La 3-4 zile postpartum sanii devin tumefiati, eritematosi si sensibili la
palpare datorita angorjarii fiziologice. Daca apare mastita este necesara interventia
chirurgicala si tratament antibiotic.

In aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii tromboembolice.

Dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime variabila,

caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor elimina ca lohii prin vagin,
in primele 3 zile avand culoarea rosie (de la rosu deschis in primele ore la rosu inchis), apoi
devin galbene si vireaza spre alb (lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6 saptamani.
Dupa aceasta etapa incepe sub influente hormonale predominant estrogenice proliferarea
endometriala care dureaza 25-42 de zile. La femeile care nu alapteaza la sfarsitul celor 6
saptamani de lehuzie apare prima menstruatie. Alimentatia la san sau utilizarea CO nu
afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor.

Colul uterin devine ferm dupa 3 zile, orificiul intern al colului se inchide si el dupa 3 zile, iar
cel extern dupa 3 saptamani.

Vaginul supradestins de prezentatie revine frecvent la dimensiunile anterioare; se poate

remarca discret colpocel in caz de perineorafie incorecta.

Peretele abdominal poate ramane cu dehiscenta muschilor drepti abdominali.

Pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali dispare treptat.

Hemoroizii daca au existat dispar si ei treptat.

Sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta la stari
depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica fundamental
comportamentul femeii. Starea extrema a acestei situatii se numeste psihoza puerperala care
uneori poate necesita internare cu tratament antipsihotic si antidepresiv.

Lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina, aspectul lohiilor,

evolutia cicatricei perineale( existenta hematoamelor sau a infectiei), modificarile sanilor,
curba pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal. Lohiile rosii
persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie placentara si necesita tratament
de specialitate.
Temperatura de 38 grC sau mai mare inregistrata la 2 determinari separate, aparuta la 24 de
ore postpartum poate fi datorata urmatoarelor cauze:

● Endometrita
● Infectie de tract urinar
● Pneumonie
● Tromboflebita septica pelvina
● Mastita
● Infectia plagii perineale

Tromboflebita superficiala afecteaza putine femei post partum si se manifesta prin cordon
venos, varicos, dureros spontan si la palpare, necesitand antiinflamatorii, ridicarea membrului
afectat, si cateodata antibiotice si anticoagulare.

Daca femeia a reluat raporturile sexuale, dupa 6 saptamani se instituie contraceptia, de

preferinta cu progesteron care nu interfereaza cu secretia lactata.

93.Sindromul premenstrual : diagnostic clinic

Definitie:

Aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor simptome
(tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea normala si poate
afecta relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari
lipsesc.

Simptomatologie:

- psihica: agresiune, agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie,

bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea
increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv

- Fizica: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,

mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor
afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena.

Diagnostic pozitiv: Confirmarea recurentei simptomelor in timpul fazei luteale, de-a lungul
mai multor cicluri menstruale succesive( inregistrate prospectiv nu retrospectiv), simptome
care dispar la instalarea menstrei. Trebuie demonstrat ca aceste simptome interfera cu
activitatile zilnice si afecteaza relatiile interpersonale ale pacientei. Simptomele trebuie sa nu
reprezinte o exacerbare a unor afectiuni psihiatrice preexistente.

94.Planning familial continut

Planningul familial şi contracepţia reprezinta consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in
ceea ce priveşte ajutarea acestora in a-şi identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii ,
în a-şi planifica sarcinile in anumite momente dorite din viaţă, în a-i ajuta sa aleaga metoda
cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ; acest domeniu include si consilierea in
timpul sarcinii, precum şi consilierea cu privire la evitarea bolilor cu transmitere sexuala
(BTS).

Scopul principal al planificarii familiale este îmbunatatirea calitaţii vieţii, planificarea

familiala încadrandu-se astfel în preventia primara care este specifica medicului de familie,
fiind de fapt preveţtia unei sarcini nedorite.

Pacienţii se prezinta într-un serviciu de planning familial si contraceptie din diverse motive
ca de exemplu:

● - evitarea unei sarcini nedorite

● - protecţie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
● - spaţierea între sarcini.
● - investigaţii suplimentare in cazul prezentei sterilitaţii.
● - tratamentul disfuncţiilor sexuale din cadrul cuplului.
● - punerea diagnosticului de sarcina.

Consilierea in cadrul unui cabinet de planning familial si contraceţie trebuie sa cuprinda şi:

● - sfaturi cu privire la metodele contraceptive: preferinţe, posibilitaţi, alternative.

● - învaţarea modului de utilizare a metodei alese.
● - sfaturi legate de bolile cu transmitere sexuala.
● - rezolvarea problemelor aparute in cadrul cuplului
● - educatia sexuala a pacienţilor.
● - îngrijirile prenatale, intranatale si postnatale( urmarirea lehuzei), sau recomandari
catre specialistul ginecolog.

95.Enumerati caracteristicile tuturor metodelor contraceptive.

Criteriile utilizate pentru alegerea contraceptivelor sunt reprezentate de :

● - eficacitate( toate metodele în afara de abstinenta totala pot eşua la un moment dat)
● - siguranţa( prezenţa reacţiilor adverse) (toate metodele sunt mai sigure decat
alternativa sarcină urmata de avort)
● - accesibilitate( cost)
● - acceptabilitate
● - reversibilitate

96.Metode contraceptive nonhormonale : descriere si enumerare.

 ● Abstinenţa periodica sau planificarea familiala naturala: care consta în evitarea
contactului sexual în timpul perioadei fertile ce caracterizeaza momentul ovulaţiei.
Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:
○ Metoda calendarului ( Ogino – Knaus)
○ Metoda de determinare a temperaturii bazale.
○ Metoda mucusului cervical sau a ovulaţiei ( Billings)( aceasta metoda este
folosita şi în tratarea infertiliţatii prin stabilirea momentului ovulaţiei).
● Coitus interruptus: reprezintă retragerea penisului din vagin înainte de ejaculare
● Amenoreea de lactaţie
● CONTRACEPTIVE DE BARIERĂ
○ Prezervativele
○ diafragma vaginală
● Dispozitivele intrauterine

97.Enumerati contraindicatiile metodelor contraceptive hormonale .

Contraindicatiile absolute ale administrarii CO:

● - tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai ceea ce demonstreaza

o predispozitie
● genetica pentru tromboza venoasa.
● - boala cerebrovasculara.
● - boala cardiaca ischemica coronariana
● - afectarea grava a functiilor hepatice
● - suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san.
● - sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
● - sarcina suspicionata sau in evolutie.
● - fumatoare peste 35 de ani.
● - hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa( valori mai mari de 750 mg/dl
reprezinta
● contraindicatie datorita riscului de pancreatita).
● - HTA severa

Contraindicatii relative ale administrarii CO:

● Interventiile chirurgicale necesita oprirea administrarii pilulei cu 4 saptamani inainte,

daca se cunoaste data interventiei, mai ales daca se presupune o imobilizare la pat, in
felul acesta crescand riscul de tromboza venoasa.
● Epilepsia : administrarea antiepilepticelor pot diminua efectul contraceptiv al CO.
● Siclemia : riscul de tromboza in aceasta boala este teoretic; protectia impotriva
sarcinii justifica folosirea CO.
● Diabetul zaharat: exista un risc minim la persoanele cu complicatii vasculare date de
aceasta boala.
● Litiaza biliara: CO nu determina formarea pietrelor, insa pot accelera simptomele la
pacientii cu aceasta boala.
 ● Lupusul eritematos sistemic. CO pot exacerba boala si afectarea vasculara data de
aceasta; in acest caz minipilula cu progesteron este o alegere buna.

98. Menopauza : definitie, simptomatologie si tratament.

Este definita prin permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea functiei
ovariene; prin urmare menopauza incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an.

Simptome

● amenoree
● tulburari vasomotorii
● tulburare intermitenta a somnului
● modificari comportamentale si ale dispozitiei
● dificultati de concentrare si pierderea memoriei recente
● absenta lubrifierii, dispareunia si infectiile vaginale recurente
● disuria, necesitatea imperioasa de a urina, infectiile recurente ale tractului urinar,
● incontinenta urinara la efort
● modificari ale libidoului
● modificari cutanate

Trantamentul

Terapia hormonala de substitutie:

● La femeile la care uterul este intact: 3 saptamani estrogeni si o saptamana terapie

combinata (estrogeni+progesteron)
● La femeile la care s-a practicat histerectomia se administreaza exclusiv estrogeni.

99.Probleme ce pot aparea in perioada de lauzie-enumerare

● Mastita
● Colpocel in caz de perineorafie incorecta
● Psihoza puerperala
● Retentie placentara (lohiile rosii persistente, involutia uterina insuficienta)
● Endometrita
● Infectie de tract urinar
● Pneumonie
● Tromboflebita septica pelvina
● Infectia plagii perineale
● Tromboflebita superficiala

100.Profilaxia indicata in ultimul trimestru de sarcina

 ● anemie: 30-60 mg Fe elemental/zi
● rahitism:
○ vitD/D3 400-500 UI/zi p.o in anotimp insorit si 1000 UI/zi p.o. in anotimp
rece, zone plouate, alimentatie carentiala
○ calciu
● tetanos

101. Durerea de braț – cauze și diagnostic

=un simptom resimtit drept disconfort sau durere intr-o anumita zona sau difuz la nivelul
bratului

Cauze:

● intindere musculara
● fractura osoasa
● tendinita
● compresia nervoasa
● cardiace: angina/infarct

Diagnostic:

● anamneza (momentul aparitiei, durata, intensitatea, localizarea, activitati asociate cu

aparitia durerii, locul de munca, precum si tratamente prescrise pentru afectiuni deja
existente)
● investigatii privind testarea sistemului motor prin exercitii simple, specifice
● imagistice
○ radiografii
○ ecografii de parti moi
● de sange: diabet nediagnosticat, dislipidemii, proces inflamator
● evaluarea cordului: ECG, eco cardiaca, angiografie, test de efort

102. Cefaleea – cauze, factori de risc și manifestări associate

Cauze:

● hipertensiune arteriala
● hipotensiune arteriala
● meningita, encefalita
● tumori cerebrale
● sinuzita cronica
● anevrism cerebral
● afectiuni oftalmologice (glaucom, prezbitism, miopie)
● dezechilibre hormonale
● deficit de minerale (vitamina D, magneziu)
● anxietate si atac de panica
 ● deshidratare
● sarcina
● inanitie
● regim alimentar dezechilibrat
● oboseala
● stres
● consum crescut de alcool
● consum de stupefiante
● fumat excesiv
● consum crescut de cafea
● hipoxie
● expunere la temperaturi extreme
● traumatisme cerebrale

Manifestari asociate:

● boli inflamatorii cerebrale: febra, mialgii, artralgii, slabiciune musculara, oboseala,

agitatie, confuzie, stari de lesin, greturi si varsaturi, inapetenta, iritabilitate, redoare a
cefei, tulburari de vorbire
● tumori cerebrale: confuzie, greturi, tulburari de memorie, diplopie, vedere incetosata,
modificari de personalitate, convulsii, tremor al extremitatilor, miscari incontrolabile,
tulburari de gust, miros, tulburari de echilibru
● HTA: dispnee, durere retrosternala, ameteli, palpitatii, tahicardie, acufene, parestezii
● anevrism cerebral: intensitate crescuta, caracter constant, predominant in regiunea
cefei, tulburari de vorbire si vedere
● sinuzita cronica: durere constanta, la nivelul sinusurilor faciale; poate fi insotita de
rinoree purulenta, halitoza, congestie nazala, obstructie nazala, tuse prouctiva si
hiposmie sau anosmie
● afectiuni oftalmologice: periocular, tulburari de vedere

103. Unghii îngălbenite – cauze, manifestări clinice și principii de diagnostic

● infectiile unghiale micotice sau bacteriene

● afectiuni tiroidiene
● diabet zaharat
● psoriazis
● afectiuni pulmonare
● afectiuni hepatice
● sdr unghiilor galbene
● limfedem primar
● fumat excesiv
● urilizare recventa a ojei de culoare neagra
● proces fiziologic de imbatranire
● traumatisme unghiale
Diagnostic:

● anamneza
● examen clinic
● paraclinice:
○ hemograma, biochimie
○ ionograma
○ saruri (ca, mg, zinc, fier, fosfor, sodiu, clor, potasiu, iod, fluor, cupru)
○ B12 si folati
○ hormoni tiroidieni
○ determinari bacteriologice
○ ecocardiograma si ecografie
○ radiografie pulmonara
○ radiografie articulara
○ ecografie abdominala
○ urografia cu substanta de contrast
○ radiografia renala simpla
○ scintigrafie
○ CT
○ RM

104. Cauzele şi caracteristicile stării de oboseală prelungită sau cronică

Sindromul de oboseală cronică (encefalomielita mialgică) - afectiune complexa, de lunga

durata, caracterizata prin epuizare fizica si mentala, asociată cu alte simptome. Boala poate
afecta atat adultii cat si copii, avand o prevalenta mai mare in randul persoanelor de sex
feminin.

Complicatii:

● depresie
● izolare sociala
● restrictii ale stilului de viata
● absente crescute de munca

Cauze:

● Afectiuni hematologice sau oncologice

● Infectii
○ hepatita
○ cmv
○ endocardita
○ hiv/sida
○ mononucleoza
○ altele
 ● alte cauze
○ IR
○ boli reumatice
○ scaderea conditiei fizice
○ DZ
○ medicamente
○ arterita temporala
○ boli psihice
○ scleroza multipla
○ sarcina
○ tulburari de somn
○ hipotiroidism
○ subnutritie
● cauza necunoscuta
○ sindromul de oboseala cronica
○ fibromialgie

Simptomatologie:

● Oboseala (principalul simptom) sau extenuarea severa care dureaza de cel putin 6 luni
si nu se amelioreaza semnificativ la odihna.
● Tulburari de memorie, confuzie, afectarea capacitatii de concentrare;
● Dureri in zona cervicala (dureri de gat);
● Ganglioni limfatici usor mariti de volum la nivelul gatului sau axilei;
● Dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala;
● Mialgii;
● Cefalee
105. Cauzele tinitusului
● tinitus subiectiv
○ trauma sonora
○ imbatranirea
○ tumori SNC, scleroza multipla si AVC
○ medicamente (salicilati, aminoglicozide, diuretice de ansa, agenti
chimioterapici)
○ disfunctia trompei lui Eustachio
○ infectii (otita medie, labirintita, meningita, neurosifilis)
○ sdr Meniere
○ obstructia canalului auditiv
● tinitus obiectiv
○ malformatii arterio-venoase durale
○ mioclonii
○ flux sanguin turburent in artera carotida sau vena jugulara
○ tumori vasculare ale urechii medii

106. Secreţii patologice ale glandelor mamare - cauze şi caracteristici

 ● afectiuni mamare benigne
○ papilom intraductal - scurgeri hematice sau vascoase care apar spontan la
nivelul unui singur duct mamar
○ ectazia ductului mamar
○ formatiuni fibrochistice
○ abcesul sau infectia de canal galactofor
■ infectia stafilococica - scurgeri galbui sau maronii si pot fi insotite de
eritem mamelonar si cresterea sensibilitatii la niveul mamelonului
afectat, edem local
● cancer de san
○ intraductal - scurgeri spontane si unilaterale serohematice
○ boala Paget a sanului - scurgeri albicioase sau sangvinolente si sunt insotite de
eritem si prurit si eroziunea mamelonului
● nivel crescut prolactinemie - galactoree, amenoree, infertilitate, osteoporoza, libidou
scazut, pubertate tardiva la copil, impotenta si disfunctie erectila la barbat
○ hipotiroidie
○ afectiuni ale hipofizei sau hipotalamusului
○ insuficienta hepatica renala sau cronica
● alte cauze
○ opioide
○ anticonceptionale orale
○ cimetidina, ranitidina, metoclopramid
○ antidepresive
○ metildopa, rezerpina, verapamil
○ sdr Cushing - sunt insotite de semne de Cushing
○ acromegalie
○ hipotiroidism
○ traumatisme mamare: scurgeri transparente, galbui sau hematice la nivelul
ambilor sani

107. Principalele cauze ale rahitismului carential

● aplicarea incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vitamina D

● renuntarea la profilaxia cu vitD dupa varsta de 1 an
● insorire insuficienta
● grad crescut de poluare
● regimuri alimentare dezechilibrate cu exces de fainoase (fitati)
● folosirea stoss-profilaxiei (doze depozit)
● variatiile individuale ale nevoilor de vitamina D fara adaptarea dozei profilactice
● mentinerea dozelor profilactice in conditiile aparitiei primelor semne de rahitism

108.Preventia rahitismului carential

● prenatal
 ○ expunere la aer si soare
○ alimentatie echilibrata cu aport de calciu
○ 500 UI/zi p.o vitD
● postnatal
○ expunere la soare cu inlesnire miscari active inca din primele 2 saptamani de
viata
○ alimentatie exclusiv la san in primele 6 luni
○ in caz de alimentatie artificiala, preparate de lapte umanizate
○ cura heliomarina (expunere la soare, dar cu capul acoperit)
○ suplimentarea alimentatiei cu vitamina D este obligatorie din prima
saptamana de viata, invlusic la prematuri
■ 400-800 UI/zi din ziua 7 pana la varsta de 18 - 24 luni (in functie de
sezonitate)
■ dupa 18 luni - in septembrie-aprilie

109. Factorii care controleaza absorbtia intestinala a calciului

1. aportul de calciu din alimentatie

2. raportul C/fosfat din alimentatie
3. pH intestinal
4. nivel de metabolit activ al vit D ce stimuleaza transportul activ la nivelul enterocitelor
5. PTH
6. grad de saturarea a organismului cu calciu

110. Semne osoase si musculo-ligamentare in rahitism

● torace deformat, turtit lateral, evazat la baze cu matanii rahitice condrocostale

● bratari rahitice = tumefactii metafizare in manseta formate din tesut osteoid
necalcificat, palpabile si vizibile dar nedecelabile radiologic
● santul Harrison
● scolioza, cifoza, lordoza lombara evidenta in ortostatism
● bazin stramt cu promontoriu bombat si crestere intarziata
● genu varum/valgum
● convexitatea anterioara a tibiei si femurului
● ligamente laxe=>angularea genunchilor, instabilitatea gleznelor, cifoza, scolioza
● musculatura slab dezvoltata, hipotona, regres motor
● abdomen de batracian prin hipotonia musculaturii abdominale

111. Rolul vitaminei D in prevenirea rahitismului carential

Are rol in metabolismul calciului.

● creste absorbtia intestinala a calciului

● realizeaza concentratii suficiente de ioni de Ca si P necesari mineralizarii osoase si
formarii de cristale de hidroxiapatita
 ● stimuleaza maturarea si diferentierea osteoblastilor
● creste reabsorbtia de calciu, fofati si aminoacizi la nivelul tubului contort proximal
● creste continutul de citrat, acidul citric inactiveaza ionii de calciu formand saruri
complexe care permit miscarea calciului in tesuturi fara modificari in homeostazie

112. Principalele cauze de anemie feripriva a sugarului si copilului mic

● aport insuficient
○ alimentatie exclusiv cu lapte de vaca
○ diversificare incorecta - exces de fainoase, refuz proteine animale
● pierderi excesive
○ microsangerari gastrointestinale oculte (hernie hiatala, polipoza, parazitoze,
diverticul Meckel, ulcer)
○ alergia la proteinele laptelui de vaca
○ epistaxis
○ pierderi pe cale renala - hematurie
○ recoltari excesive
● tulburari de absorbtie
○ aclorhidrie
○ gastrita atrofica
○ celiakie
○ mucoviscidoza
○ intoleranta la dizaharide
● Epuizarea rapida a depozitelor reduse
○ prematuritate
○ gemelaritate
○ carenta de fier materna
● necesar crescut
○ prematuritate
○ dismaturitate gemelaritate
● deturnarea fierului in alte sectoare
○ blocarea fierului in sistemul reticulohistiocitar (inflamatii, infectii cronice,
tumori maligne)

Factori de risc ai anemiei feriprive la sugar:

● rata rapida de crestere la sugar

● prematuritatea
● greutatea mica la nastere
● gemelaritatea
● alimentatia exclusiv lactata artificiala 0-6 luni
● alimentatia artificiala cu formule neimbogatite cu fier

113. Diagnostic diferential al anemiei feriprive la sugar si copilul mic

 ● Alte anemii hipocrome, microcitare:
○ talasemia (sideremie normala, transferina scazuta, feritina crescuta)
○ anemia sideroblastica (sideremie crescuta, transferina scazuta, feritina
crescuta)
● Etiologic
○ deficit de aport de fier
○ pierderi
○ deturnarea fierului

114. Consecintele carentei de fier la varsta de sugar si copil mic

● diminuarea performantelor cognitive

● afectarea comportamentului si dezvoltarii fizice
● posibilie influente in ADHD
● alterarea statusului imunitar si influenta morbiditatii
● afectarea consumuli de energie la nivel muscular
● tulburari gastrointestinale (malabsorbtie, enteropatie exsudativa intestinala)
● sugarii care au fost anemici la varsta de 1 an au intarzieri in dezvoltarea psihomotorie,
iar la varsta de scolar au erformante scazute la abilitatile lingvistice, motorii, de
coordonare, precum si un coeficient de inteligenta mai redus cu 5-10 pct
● afectarea interactiunii sociale, a gradului de circumspectie, favorizand
comportamentul ezitant

115.Tratamentul profilactic al anemiei feriprive la copilul mic

● monitorizare hemograma mama

● profilaxia anemiei feriprive a mamei
● prevenirea nasterii premature
● taiere cordon ombilical dupa ultima pulsatie
● alimentatie naturala
● diversificare corecta
● suplimentare profilactica cu fier
○ normoponderal: 6-12 luni 20mg/zi (8pic)
○ prematuri/SGA: 2-12 luni - 2-6 luni 10mg/zi, apoi 6-12 luni 20mg/zi

116.Excesul ponderal la copil-definitie

● folosind deviatii standard de referinta - OMS 2007

○ pentru 0-5 ani
■ supraponderal >2DS
■ obez >3DS
○ pentru 5-19 ani
■ supraponderal >1DS
■ obez >2DS
■ obezitate severa >3DS
 ● folosind harti de crestere adoptate in antul 2000 de CDC (pentru 2-20 de ani)
○ supraponderal intre percentilele 85th - 95th
○ obez >percentila 95th
○ obezitate severa >percentila 99th

117.Evaluarea copilului cu exces ponderal

● anamneza
○ varsta de debut
○ factori declansatori
○ urmarirea cresterii
○ castigul ponderal in primul an
○ medicamente
○ interventii chirurgicale
○ performanta scolara, relatii sociale
○ tulburari de comportament
● examen clinic
○ greutate, inaltime, IMC
○ raportare la curbele de crestere
○ circumferinta abdominala (peste 90th au risc de boli cardiovasculare si
insulinorezistenta)
○ adipoginecomastia - la baieti - complexe psihologice
○ vergeturi
○ acnee juvenila
○ hirsutism (hipercorticism reactiv sau sdr ovar polichistic
○ acanthosis nigricans
○ caractere sexuale secundare
○ TA si interpretare in functie de sex, varsta si inaltime
● examene paraclinice
○ hemograma
○ gilcemie/TTGO/HbAC
○ colesterol total/HDL/LDL/trigliceride
○ uree, creatinina
○ TGO, TGP, BT
○ TSH, fT4
○ spirometrie/pulsoximetrie

118. Principalele complicatii ale excesului ponderal la copil

● boli cardiovasculare (HTA, hipercolesterolemie)

● insulino-rezistenta
● implicatii psihologice (anxietate, depresie, stima de sine scazuta, bullying)
● steatoza hepatica non-alcoolica
● probleme respiratorii, apnee de somn
 ● probleme musculo-scheletale
● litiaza biliara
● reflux gastro-esofagian
● risc de obezitate ca adult (care se va asocia cu risc crescut de boli cardiovasculare,
fiabet zaharat, malignitati)

119. Tratamentul bolii cardiace ischemice

Nefarmacologic

● exercitiu fizic
● stop fumat
● alcool moderat
● control glicemie

Farmacologic

● betablocante
● nitrati (nitroglicerina retard, isosorbid dinitrat s.a.)
● blocante canale de calciu (nifedipina, amlodipina, felodipina, verapamil, diltiazem)
● betablocante (bisoprolol, metoprolol, atenolol, carvedilol)
● medicatie hipolipemianta (rosuvastatina, atorvastatina, simvastatina)
● metabolice (trimetazidina)
● ivabradina
● antiagregante (aspirina, clopidogrel, ticagrelor)
● antioxidante

Cel mai frecvent se asociaza nitrati si betablocante

alte asocieri: nitrati si blocante de calciu sau bb si bc

Chirurgical: PCI, stentare, Bypass

120. Tratamentul dislipidemiei

Igienodietetic

Evita: carnea de porc, slanina, mezeluri, unt, smantana, margarina, frisca, oua,
cascaval, ficat de porc, creier, nuci, alune, fistic, ciocolata, dulciuri concentrate etc

Farmacologic

● hipocolesterolemiante: inh HMG-COA reductaza: atorvastatina, simvastatina,

rosuvastatina
● fenofibrati pentru a scadea trigliceridemia
● acid nicotinic si derivati
● omega3
 ● ezetimibum

121. Cauze de boala cardiaca ischemica

Factori de risc:

● antecedentele familiale pozitive (factori genetici)

● varsta
● sexul masculin
● dislipidemiile
● HTA si presiunea pulsului (> 66 mmHg)
● sedentarismul
● fumatul
● consumul excesiv de alcool
● obezitatea si diabetul zaharat: dubleaza riscul pentru coronaropatie.
● infectiile cronice
● cresterea nivelelor serice de homocisteina si hipoestrogenemia la femei

122.Semne si simptome de boala cardiaca ischemica

Durere cu caracter constrictiv, de gheara sau de presiune retrosternala. (cu toate

caracteristicile celelalte)

Canadian Cardiovascular Society Classification

ALte manifestari: tulburari de ritm cardiac, semne de insuficienta cardiaca

123. Enumerați etapele vârstei a III a

● Presenescența – după vârsta de 50 de ani pot să apară o serie de semne ale procesului
de îmbătrânire
● Vârstnicul – între 60 și 75 de ani procesele de involuție sunt din ce în ce mai vizibile
● Bătrânul – între vârsta de 75 și 85 de ani persoana devine din ce în ce mai fragilă,
retrasă, apatică și vulnerabilă
● Longevivul – peste 85 de ani persoana este din ce în ce mai fragilă, vulnerabilă și greu
deplasabilă

124. Cea mai frecventă simptomatologie în patologia vârstnicului. Enumerați minim cinci

● febra
● hipotermie
● cianoza
● edem
● dispnee
● durere cronica
● anorexie
 ● scadere ponderala
● vertij
● sincopa
● tulburari ale tranzitului intestinal

125. În cadrul screening pentru deficiență funcțională există activități de bază ale vieții de zi
cu zi și activități instrumentale ale vieții de zi cu zi – enumerați cinci dintre aceste

● de baza
○ Capacitatea de a se spăla
○ Capacitatea de a se îmbrăca/dezbrăca
○ Utilizarea toaletei
○ Așezarea/ridicarea din pat/scaun
○ Continența (vezică, intestin)
○ Capacitatea de a mânca
● instrumentale
○ Folosirea telefonului
○ Folosirea transportului public
○ Cumpărături uzuale
○ Pregătirea mesei
○ Manevrarea propriei medicații
○ Gestionarea finanțelor
○ Menajul uzual
○ Spălatul rufelor

126. Enumerați cele mai frecvente morbidități la persoanele vârstnice

● pierderea obilitatii
● malnutritia
● deficiente auditive
● deficiente vizuale
● tulburari cognitive
● simptome depresive
● incontinenta urinara
● risc de cadere

127. Particularitati ale tratamentului ale pacientului vârstnic in medicina de familie.

Enumerați minim 3.

● efectele imbatranirii asupra farmacodinamicii si farmacocineticii

● optimizarea tratamentului si evitarea polipragmaziei si iatrogeniei luand in
considerare fiziologia imbatranirii si polipatologia pacientului varstinic
○ recomandarea unui numar minim de medicamente
○ utilizarea medicamentelor cu mai multe substante active intr-un singur
comprimat
 ○ initial doze mici care sunt crescute progresiv (unde este aplicabil)
○ modul de administrare in functie de patologii
● complianta la medicatie si factorii care o influenteaza
● detectarea subutilizarii sau suprautilizarii medicatiei
● anticiparea reactiilor adverse
● raportul eficacitate/riscuri
● criteriile Beers- medicamente inadecvate la persoanele varstnice
● reevaluarea periodica a tratamentului

15.10.2020 Prof dr Matei Dumitru

Sef disciplina Medicina de familie