IMAGISTICA IN MEDICINA DE FAMILIE

Metode imagistice

• Ultrasonografie (USG)
• Renghenografia (Rx)
• Tomografia computerizata (CT)
• Imagistica prin rezonanta magnetica(IRM)
• Scintigrafia
• Angiografia
SNC

MEDIASTIN

PLAMINI

ABDOMEN

BAZINUL MIC
 SNC
 USG
 - metoda de prima alegere la noi nascuti;
 - se efectueaza prin fontanela mare a craniului.

 Edem intracerebral hemoragie intraventriculara (a)cu dilatarea

 coarnelor anterioare a ventriculilor laterali(b)
 Rx
 - este prima metoda utilizata in traume cranio-cerebrale;
 -diagnoticul radiologic poate fi dificil din cauza complexitatii elementelor osoase,
mai ales la baza craniului.
 Rx
 - se utilizeaza pentru diagnosticul patologiilor sinusurilor paranazale.
 Pe imaginea din stinga nivel orizontal in sinusul maxilar drept
CT
 Metoda de electie in traume cranio-
cerebrale:
 - Fracturi osoase
 - hemoragie intracraniana postraumatica
 - epidural/subdural hematom
 - hemoragie subarahnoidiana
 - scanare rapida (2 min)
APRECIEREA STADIALIZARII HEMORAGIEI
INTRACRANIENE LA CT SI IRM
 CT metoda cea mai senibila pentru hemoragii acute
intracraniene(2-4 ore), vizualizam o zona de inalta
densitate(60-80 Hu)
 IRM se determina zona isointensa in T1 si cu intensitate
scazuta in T2(24 ore)
 Subacuta hemoragie: CT- densitate medie
 IRM- semnal intensiv in T1,iso / slab
intens in T2
 Cronica hemoragie: CT- iso/densitate medie
 IRM- intensitate inalta in ambele
protococoale T1,T2.
Hemoragie acuta si subacuta
(A)CT – pe dreapta se determina un focar (B)IRM-in secventele T1, plan axial o arie
hiperdens cu edem in jur,localizat hiperintensa periferica
in lobul frontal si hipointensa centrala, care
corespunde la AVC subacut
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al cutiei
toracice:
Rx, CT, IRM
-Radiografia se efectueaza in doua incidente(PA+profil), pentru determinarea localizarii
patologiei ;
CT toracelui si mediastinului are avantaj fata de radiografia simpla in diagnosticul
mai amanuntit a patologiilor la nivelul toracelui.
CT vizualizeaza spatiile mediastinale, traheea, esofagul, ganglionii limfatici, timusul. CT poate investiga urmatoarea
gama de patologie:
- limfoame maligne (Hodgkin si non-Hodgkin), metastazele ganglionare, adenopatii inflamatorii gra-nulomatoase
(sarcoidoza, tbc, pneumoconioze, hiper-plazia angiofoliculara, hiperplazia limfoida nespecifica);
- tumori primitive ale mediastinului anterior: li-poame, lipomatoza, lipofibrosarcoame, fibroame, fibro-sarcoame,
hemangioame cavernoase, hemangioendo-telioame, hemangio-sarcoame, limfangioame chistice si cavernoase, tumori
timice (timom, timolipoame, chisturi timice), tumori embrionare, tiroidaectopica sau plonjanta si patologia acesteia,
tumori para-tiroidiene.
- tumori primitive ale mediastinului mijlociu: tumorile traheei (mielom, carcinom), chiste bronhogenice, chiste pleuro-
pericardice, mezoteliale;
-tumori ale mediastinului posterior: tumori solide neurogene (simpaticoblastoame, neuroblastoame), leziuni chistice
(meningocele, chiste neuro-enterice);
- leziuni sculare: malformatii, anevrisme ale aortei, ectazii ale arterelor brahiocefalice, arterelor pulmonare, venei
azigos;
- leziuni inflamatorii: mediastinita acuta, si cronica, mediastinita granulomatoasa, fibroze mediasti-nale idiopatice,
fibroze sclerozante;
- alte leziuni mediastinale: emfizem mediastinal, pneumomediastin, hemomediastin.
CT vizualizeaza miocardul, pericardul si poate investiga urmatoarea patologie: dilatatii ale camerelor inimii,
cardiomiopatii, boli coronariene (CT spiral, Cine CT), tumori intracavitare, patologia periocardica.
IRM este utilizata mai des pentru patologiile mediastinului posterior
 Hilul pulmonar
se vizualizeaza
prin formațiunea
de volum

Timom Limfom, situat în mediastinul anterior

Formațiunile de volum
în mediastinul anterior:
1.Timom
2.Teratom
3.Limfom
4.Tiroida (ectopică)
CT – Timom, în mediastinul anterior
 B

Formațiune de volum bine

delimitată in mediastinul
posterior – formațiune
chistică - (A) Rx; (B) CT
A

La Rx în doua
incidențe (PA, lateral
drept), se determină
opacitate pulmonară
polilobată situată în
mediastinul posterior
(neuroblastom?)
 A. IRM, secțiune axială –
formațiune
ovoidă,omogenă, bine
delimitată, cu hipersemnal
în T2
B. Rx, AP – opacitate
pulmonară retrocardiacă,
omogenă, cu contur clar
(mai probabil chist
bronhogenic)
A B

C. IRM - Formatiune de
volum paravertbral pe
dreapta, cu invazia in
corpul vertebral si canalul
medular
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al
abdomenului:
USG, Rx, CT, IRM

USG(ecografie) este o metodă imagistică de screenig,

prin care se estimează mărimea, structura,
omogenitatea, conturul organelor si modificarile
patologice ale acestora.

Radiografia abdomenului se efectueaza pentru

determinarea ocluziei intestinale, perforarea unui
organ cavitar, urolitiaza, corpuri straine radioopace.
A. USG- pancreas in norma B.USG-formatiune de volum la nivelul capului
pancreatic, care obtureaza ductul biliar comun

C. Ecogenitatea crescuta a structrei pancreasului-

semne ecografice sugestive p/u pancreatita cronica.
 Parenchimul ficatului la USG
Creste ecogenitatea
parenchimul ficatului;
Descreste diferentiere
peretii v.portei
Ecostructura: - omogena
heterogena
Cauza: infiltratie grasoasa,
hepatita cronica, ciroza
hepatica, hepatita
alcoolica acuta.
Normal

Scaderea ecogenitatii
parenchimului ficatului;
Semnul cerului instelat;
Creste posibilitatea
vizualizarii peretilor venei
porte
Cauze:hepatita acuta,
leucemia/lymphoma, soc
toxic, 2% of normal.
A B

USG renala:
A-hidrocalicoza;
B-chist renal;
C-polichistoza renala;
D-calcul renal.

C D
 ABDOMENUL
Rx abdomenului pe gol
1.Coastele
2.Coloana vertebrala
3.Bula de aer a stomacului
4.Gaze in flexura splenica a clonului transvers
5.Gaze in portiunea transversală a colonului
6. Gaz in colonul descedent
7. Sacru
8. Art. sacroiliaca
9.Capul osului femural
10. Gaz la nivelul cecului
11. Crista iliaca
12. Gaz in flexura hepatica
13.Conturul mm psoas.
 A
B C
 Nivele hidroaerice- semne Multiple opacitati Bilateral ,sub diafragm
radiologice de ocluzie radioopace- corpi straini se vizualizeaza aer liber
intestinala (A) (B) (C)
 Sistemul gastrointestinal(contrast.BaSO4)

Radiografia stomacului si Irigografie

Esofagul
duadenului(diverticul duadenal)
CT abdomenului se efectueaza cu /fara contrast.
 B norma

D hepatocarcinom

A – semne CT de ciroza
hepatica cu ascita

C semne imagistice de steatoza hepatica

A- norma B- atrofia pancreasului la virsnici
A-pancreatita acuta CT B- pancreatita acuta IRM

C- abces pancreatic
(4% din cazuri cu pancreatita acuta) D- necroza pancreatica
Pancreatita cronica
Abces hepatic
 Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
IRM este indicata pentru:
Capul si gatul: se pot detecta anevrisme, sangerari cerebrale, leziuni nervoase, accidente vascula re
cerebrale, afectiuni ale ochiului, urechilor etc;
Regiunea abdominala si pelvisul: poate depista leziuni ale aproape tuturor organelor abdominale si pelvine:
ficat, pancreas, splina, rinichi, vezica, uter, ovare, prostata. Este un instrument folositor in diagnosticarea
tumorilor acestor organe, infarctelor, infectiilor;
Oasele si articulatiile: diag nosticheaza tumori osoase, fracturi, rupturi de tendoane si ligamente, infectii ale
oaselor; Vasele de sange: exista o varianta de rezonanta magnetica numita Angio-IRM, specializata pe
investigarea vaselor de sange si circulatiei. Este utila in depistarea tro
Examinarea IRM se efectueaza pentru diagnosticarea unor afectiuni:
cranio-cerebrale: poate detecta malformatii cerebro-vasculare, accidente vasculare hemoragice sau ischemice
cerebrale, leziuni microangiopatice, leziuni demielinizante, tumori benigne sau maligne, leziuni ale nervilor
cranieni, ale hipofizei, ale globului ocular, etc.;
ale regiunii cervicale/gatului: leziuni ale faringelui, laringelui, esofagului cervical, ale glandelor submandibulare,
parotide si ale glandei tiroide;
ale peretelui toracic si glandei mamare;
ale vaselor sanguine – IRM poate fi folosita pentru vizualizarea- cu ajutorul unor secvente speciale, a circulatiei
sangelui prin vase, examinarea purtand in acest caz numele de Angiografie prin Rezonanta Magnetica; astfel pot
fi depistate malformatii vasculare, modificari de calibru si/sau flux ale unor structure vasculare (ex: anevrisme,
tromboze, disectii, etc); uneori se foloseste substanta de contrast pentru o vizualizarea mai clara a vaselor
sanguine;
abdomino-pelvine: IRM poate evidentia diverse afectiuni patologice ale ficatului, colecistului, pancresului,
rininichilor, splinei, vezicii urinare, ale uterul si ovarelor (femei) si prostata (barbati);
musculoscheletale: IRM poate evidentia modificari postraumatice, degenerative, infectioase sau tumorale la
nivelul articulatiilor umarului, cotului, pumnului, soldului, genunchiului sau gleznei, modificari ce pot interesa
partile moi sau structurile osoase.
ale coloanei vertebrale – IMR poate vizualiza discurile intervertebrale, radacinile nervilor spinali si maduva
spinarii, putand diagnostica afectiuni ca hernii de disc, infectii, inflamatii, tumori, malformatii, modificari
postraumatice, modificari de aliniament si de statica vertebrala, etc .
mbozelor, anevrismelor si altor afectiuni vasculare.
Imagine T2 ponderata- leziune Imagine T1 ponderata cu supresie
hepatica bine definita, cu intensitate de grasime
crescuta fata de intensitatea splinei. In
cazul leziunilor maligne, semnalul va fi
similar cu cel al splinei.

La 5 min. dupa injectare, captare in

Imagine T1 ponderata- cu supresie de
grasime,la 30 sec. dupa injectare i/v a sub. de
contrast.Captare nodulara periferica a leziunii
mare parte a formatiunii,specific
pentru hemangiom, si nu tumoare
maligna
De obicei densitatea
formatiunilor de volum este
comparata cu densitatea
parenchimului sanatos.La
hemangiomul – in faza
nativa are densitate mai
joasa decit cea a
parenchimului sanatos.
Dupa introducerea
contrastului, densitatea
formatiunii se va compara
cu densitatea vaselor
sanguine, in dependenta de
faza scanarii(faza arteriala
sau venoasa).
B,C.RMN pelvis-axial T2,T1 : sac gestational
intrauterin (sageata alba), fibrom uterin
(sageata gri) ;
SCINTIGRAFIA
Tipuri de infiltrație depistate radiologic

1)Infiltrațiepleuropneumonică - opacitate omogenă, de obicei unică,

localizată de elecţie la nivelul lobilor inferiori, graniţele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară (când s-a
ajuns la scizură) sau difuză (cînd nu s-a extins încă la întregul segment
sau lob), intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn
nemodificate ,

2)Infiltrațiebronhopneumonică - opacităţi de dimensiuni variate, multiple,

localizate bilateral, asimetric, interesînd mai ales regiunile perihilare şi
bazale, tind spre confluare, intensitatea opacităţilor este subcostală cu
centrul mai opac şi diminuîndu-se spre periferie, structura este omogenă,
iar conturul, de obicei, şters. Determină modificări de vecinătate: reacţii
pleurale (scizurite, pleurezii), mărirea hilurilor (prin adenopatie), aderenţe
pleuro-diafragmatice etc,

3)Infiltrație interstițială - infiltrate localizate mai frecvent la bază şi

segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar
(hiluri în aripi de fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care
diverg de la hil spre baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia
peribronho-vasculară; desen pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului,
cît şi la distanţă .
 Faza de congestie – radiologic se constată reducerea transparenţei
pulmonare, apare o opacitate care nu ajunge până la scizura segmentului
de ventilaţie afectat.

 Faza de hepatizație roșie - procesul patologic interesează complet

segmentul de ventilaţie, iar limita procesului spre scizură este netă.
 Primele doua faze dureaza 2 zile.

 Faza de hepatizație cenușie - opacitatea devine neomogenă, începe faza

de resorbţie , are loc o atenuare a intensităţii opacităţii precum şi o
micşorare a întinderii ei. Are loc între zilele 4-6.

 Faza de rezorbție - scăderea treptată a intensităţii şi micşorarea întinderii

opacităţii. Resorbţia poate fi centrală cu extensia periferică sau
multifocală cînd apar în blocul pneumonic multiple zone radiotransparente
(imagine în „tablă de şah”). Stadiul de rezoluție începe în ziua a 8-a și
continuă 4 săptămâni (pentru cazurile necomplicate).
MODIFICĂRILE RADIOLOGICE ÎN CADRUL
PNEUMONIILOR
 I.Pneumonia lobară
 Radiologic se prezintă ca o opacitate omogenă, de obicei unică,
localizată (de elecţie) la nivelul lobilor inferiori, hotarele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară sau difuză,
intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn
nemodificate, iar volumul pulmonar şi toracic de asemenea, nu se
modifică.
ASPECT CT. (COMPUTER TOMOGRAFIC) - ASPECTUL TIPIC
ESTE O ZONĂ DE CONSOLIDARE CU BRONHOGRAMĂ
AERICĂ PREZENTĂ.
 II. Bronhopneumonia

 - reprezintă o inflamaţie a alveolelor şi a bronhiilor corespunzătoare, care

cuprinde porţiuni limitate dar diseminate din parenchimul pulmonar şi
interesînd de obicei ambii plămîni.
 Radiologic se prezintă ca opacităţi de dimensiuni variate, mai frecvent
macronodulare, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesând mai ales
regiunile perihilare şi bazale. Intensitatea opacităţilor este subcostală cu centrul
mai opac şi diminuându-se spre periferie, structura este omogenă, iar conturul,
de obicei, şters.
 Noduli miliari
 Noduli medii și mari

Forma pseudolobară
 Aspectul CT. – multiple imagini hiperdense,
rotund/ovalare, peribronşice, care implică zone multiple
şi care pot conflua, ce implică un segment sau chiar un
lob pulmonar.
 III. Pneumonia interstițială

 - produce accentuarea uni - sau bilaterală a desenului hilar, cordoane opace de la

hil spre periferie (infiltrație perilobulară), interesează slab alveolele.
 Radiologic se prezintă ca infiltrate localizate mai frecvent la bază şi segmentele
posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri în aripi de
fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg de la hil spre
baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-vasculară; desen
pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului, cît şi la distanţă.
 Forma parahilară
 Aspectul CT. – depine de stadiul evolutiv.
 În faza acută: zone heterogene hiperdense şi aspect de „pom înmugurit”
 În faza subacută: se observă accentuarea septelor interlobulare prin
îngroşarea vaselor limfatice, a interstiţiului central bronho-vascular şi
modificări bronşice.
 În evoluţie, infecţia afectează şi pereţii alveolari, aspectul C.T. avînd o
evoluţie spre arii de consolidare pulmonară, cu pattern bronho-
pneumonic.
PNEUMONIE STREPTOCOCICA. La CT scanare se vizualizeaza multiple
opacitati confluiente in ambele cimpuri pulmonare, brohograma aerica
prezenta, cu revarsat pleural bazal
Pneumonie stafilococica. CT demonstreaza o infiltratie pneumonica in lobul
superior sting, cu densitate scazuta in inteiorul focarului- sugestiv pentru
necroza.
PNEUMONIE VIRALA. CT scanare a toracelui demonstrează opacități
nodulare multifocale , localizate difuz bilateral