Subiectul 37

Explorarea radioimagistică a ficatului. Tehnici. Aspecte normale. Semiologie.

Dr. Ioana Lupescu – UMF "Carol Davila", Bucuresti

Aspecte normale
Anatomia segmentară şi funcţională a ficatului se bazează pe distribuţia vv hepatice.
o vena hepatică medie: împarte ficatul într-un lob drept şi unul stâng; linie imaginară trasată între VCI, patul
colecistic şi peretele abdominal.
o vena hepatică stângă: împarte LS într-un sector medial şi unul lateral.
o vena hepatică dreaptă: împarte LD hepatic într-un sector anterior şi unul posterior.
o Fiecare sector este împărţit printr-o linie ce trece prin porta dreaptă şi stângă într-un segment anterior şi altul
posterior; segmentele sunt numerotate antiorar începând din dreptul VCI.
Ramurile portale intrahepatice
o Portă dreaptă (PD): anterior (RA): ram antero superior/ ram antero-inferior; posterior (RP): ram postero
superior/ ram posteroinferior
o Porta stângă (PS): ram medial (superior, inferior)/ lateral (superior, inferior)
Variaţii ale ramurilor portale intrahepatice
o Trifurcaţie portală (11%c)
o Originea RP din TP (5%c)
o Originea RA din PS (4%c)
o Absenţa RA, RP şi a PD
Anatomia arterei hepatice (AH): clasificarea Michels - 10 tipuri
Tip I (55%c)- cel mai frecvent: tr. celiac (TC) se trifurcă în artera gastrică stanga, artera splenică, artera
hepatică comună (AHC). AHC se divide în artera gastroduodenală şi AH proprie. AHP se divide în AH dreaptă şi
stanga. AH medie ce dă ramuri pentru lobul caudat are originea în AHD/ AHS/ AHP (10%c).
Index de rezistivitate artera hepatică 0,60-0,64±0,06
Artere hepatice aberante: artere hepatice cu traiect între VCI şi VP (ex. arteră hepatică accesorie dreaptă/
înlocuirea trunchiului AH cu artera mezenterică superioară-AMS).
Fisurile hepatice
o Fisura ligamentului teres - fisura ombilicală; separă segmentul 3 de segmentul 4
o Fisura ligamentului venosum: separă lobul caudat de LS hepatic
o Fisura pentru VB: separă LD de LS hepatic
o Fisura transversă: invaginaţia pediculului hepatic în ficat.
o Fisurile accesorii: fisura accesorie inferioară
Dimensiunile ficatului
o Copii mici: LD hepatic nu trebuie să depăşească marginea inferioară dreaptă a grilajului costal > 1cm.
o Copii: marginea inferioară a LD hepatic nu depăşeşte marginea inferioară dreaptă a grilajului costal.
o Adulţi: diametrul cranio-caudal pe linia medioclaviculară <13 cm
Variante de normal:
- LS în caschetă;
- Lob Reidel: prelungire a segmentului VI LD hepatic.
Ecogenitate. Coeficient de atenuare parenchim hepatic: ecogenitate pancreas > ficat > rinichi
CT (computer-tomografie): densitate spontană ficat: 50-70 UH;
CTS (computer-tomografia în mod spiral): fază arterială 20-30 sec;
fază venoasă 50-70 sec;
încărcare maximă a parenchimului hepatic: 45-60 sec;
fază parenchimatoasă tardivă: 3-5 minute.
Vena portă - Diametru axial
1. copii <10 ani - 8,5 mm;
2. între 10 şi 20 ani - 10 mm;
3. adulţi - 13 mm.
Hemodinamica normală
Velocitate VP > 11cm/ sec;
Index de congestie - 0,070±0,09.
192
Tehnici de diagnostic radio-imagistice

o Ecografia: metoda de screening

o Explorare Doppler/ power: vascularizaţie intrahepatica/extrahepatică; vascularizaţia intratumorală.
o Computer-tomografia convenţională şi în mod spiral. CTS (monoslice/ multislice) - examinare nativă şi cu s.c.
nonionic i.v. în faze multiple (timp arterial, venos şi parenchimatos): detecţia şi caracterizarea leziunilor focale
hepatice.
o Portografia CT - injectare selectivă de contrast în AMS sau artera splenică: cea mai sensibilă tehnică de detectare a
leziunilor tumorale hepatice multiple.
o Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) în competiţie cu CTS: detecţia şi caracterizarea proceselor focalizate şi
difuze hepatice; utilizarea de contrast specific pentru hepatocite şi celulele Kupffer.
o Colangiopancreatografia RM (CPRM): răsunetul proceselor focalizate sau difuze asupra arborelui biliar.
o Angiografie utilizată actualmente doar în scop terapeutic; cateterizarea selectivă a trunchiului celiac şi AMS;
chemoembolizarea tumorilor primitive hepatice (hepatom).
o Explorările scintigrafice (99 m Tc, hematii marcate, acid imidodiacetic IDA): inferioare examinărilor CT şi IRM;
oferă informaţii funcţionale.
o SPECT (single photon emission CT): nu oferă încă delaliile diagnostice din CT şi IRM.
o PET (positron emission tomography): aplicaţii restrânse
o Radiografia abdominală simplă: calcificări, acumulări aerice, imagini mixte de tip hidroaeric.

Ecografia
o Sonde cu frecvenţă de 3,5-5 MHz;
o Explorare subcostală / intercostală;
o Modul «tissue harmonic»: ameliorarea rezoluţiei în profunzime, diminuarea artefactelor.
o N: ficatul este ecogen, cu ecostructură omogenă; pancreasul > ecogenitate ficat  rinichiul
o Ecografia Doppler color: sensul de deplasare a sângelui şi vitezele medii de flux.
o Tehnica Doppler pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor sanguine.
o Ecografia cu substanţă de contrast (microparticule de aer) cuplată cu modul Doppler: aprecierea vascularizaţiei
intratumorale; detecţia metastazelor hepatice.
o Ecografia intraoperatorie
o Intervenţional: puncţie biposie tumori, aspiraţie/drenaj abcese hepatice, tratament percutanat (CHH, tumori)
ecoghidat.
Computer tomografia
Bolnav à jeun.
CT abdominal nativ
CT cu contrast iodat nonionic în mod spiral (adulţi 100 ml concentraţie 300-370 mg/ml; debit 3 ml/sec).
- fază arterială: 20-30 sec
- fază portală: 50-70 sec
- fază parenchimatoasă: 3-5 min

IRM
Detecţia şi caracterizarea leziunilor hepatice.
Caracterizarea RM include:
- aspectul morfologic (formă, contur, structură, dimensiune, modificări de vecinătate);
- aprecierea componentelor lezionale (apă, grăsime, sânge, Fe, Cu, proteine)
- comportarea la administrarea contrastului paramagnetic extracelular (precoce/ tardiv)
- funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar (Gd- BOPTA, Mn-DPDP) şi pentru celulele Kupffer
(SPIO- Small Particles Iron Oxide ).
IRM este indicat în cazurile în care CT este neconcludentă.
IRM- tehnică
Antenă body/ phase-array; Pacientul în decubit dorsal, feed in;
Trigger respirator; +/-linie venoasă;
193
 o Reperaj 3 planuri EG T1;
o Axial T2 FSE+/-Fs;
o HASTE (TE scurt) şi RARE (TE lung): diferenţierea leziunilor chistice de cele solide.
o Axial, +/-coronal T1 nativ;
o Axial T1 in phase/ out of phase: demonstrarea conţinutului lipomatos al unei leziuni.
o Explorare cu contrast paramagnetic (Gadolinium) în mod dinamic:
- fază arterială 20-30 s;
- venoasă între 45-70 s;
- parenchimatoasă 2-5 min.
Explorare vasculară 3D EG (FSPGR): emergenţele aortei abdominale, sistemul port, sistemul cav inferior.
Axial şi coronal T1 postGd tardiv.
În utilizarea SPIO de elecţie sunt secvenţele ponderate T2 FSE şi T2 EG (*) pre şi postinjectare (la 10 minute) cu
măsurarea semnalului intralezional înainte şi după injectare.
Semiologie
Hepatomegalie difuză
Metabolică
- infiltraţie de tip lipomatos; amiloid
- boală Wilson
- boală Gaucher
- boală von Gierke
- boală Niemann-Pick
- boală Weber-Cristian
- galactozemie
Tumorală
- limfom; metastaze difuze
- carcinom hepatocelular difuz
- angiosarcom
Inflamatorie/ Infecţioasă
- hepatite
- mononucleoză
- tuberculoză miliară, histoplasmoză, sarcoid
- malarie
- sifilis
- leptospiroză
- boală granulomatoasă cronică a copilului
- sarcoidoză
Vasculară - congestie pasivă
Alte cauze
- ciroză la debut
- boală polichistică hepatică
Creşterea ecogenităţii hepatice: steatoză; steatofibroză; ciroză; degenerescenţă vacuolară; infiltraţii tumorale difuze:
hepatom, limfom, metastaze; artefacte tehnice.
Descreşterea ecogenităţii hepatice: hepatită; infiltraţii tumorale: limfom, leucemie, amiloidoză.
Leziuni hepatice cu con de umbră: calcificări, aer în căile biliare / vena portă; aspect normal: în plan sagital în
parenchimul hepatic din apropierea colului VB.
Creşterea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică
Depozite anormale de substanţe cu număr atomic mare.
Fier
a. difuză
- hemocromatoză primară
- hemocromatoză eritropoietică
- sideroză

194
- încărcare posttransfuzională cu fier
b. focală
- metastaze hemoragice: choriocarcinom, melanom
- adenom hepatic
- noduli de regenerare siderotici (ciroză)
- hemocromatoză focală
Cupru - boală Wilson: degenerescenţă hepatolenticulară - depozite de Cu în ficat şi în nucleii bazali.
Iod
- amiodaronă (antiaritmic cu 37% iod în compoziţie)
- densitate spontană ficat: 95-145 UH
Aur - terapia cu aur coloidal în artrita reumatoidă
Thorotrast - folosit in angiografie
Thalium - ingestie accidentală/suicid
Depozite proteice masive
Depozite de glicogen
Scăderea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică
Steatoză hepatică
Sindrom Budd-Chiari
Ficatul cardiac
Amiloidoza
Leziuni hepatice solitare
o Tumori benigne: hemangiom; adenom; hiperplazia nodulară focală.
o Tumori maligne: primitive; secundare.
o Infecţii: abces piogenic; chist hidatic; pseudotumori inflamatorii.
o Traumatisme: hematoame; chist traumatic.
o Alte leziuni: chist simplu; steatoză focală.
Leziuni hepatice multiple
o Tumorale benigne: hemangioame; adenoame; noduli de regenerare; hamartoame biliare.
o Infecţioase: abcese multiple; infecţii fungice şi cu micobacterii; pseudotumori inflamatorii.
o Congenitale: boală polichistică; boală Caroli.
o Tumorale maligne: hepatom multicentric; metastaze; limfom.
o Alte leziuni: sarcoidoză: chisturi simple; histiocitoză.
Leziuni hepatice de tip miliar: tuberculoză; infecţii fungice; sarcoidoză; limfom; metastaze.
Mase hepatice solitare ecogene: hematom; hemangiom; hiperplazie nodulară focală; adenom; lipom; hepatom;
metastaze; hemocromatoză; fibroză.
Mase hepatice cu inel ecogen periferic: adenom; hemangiom; metastaze: în special cele din tumori endocrine.
Leziuni hepatice în «ochi de taur»: embolii septice; infecţii cu germeni oportunişti; candidoză
(imunodeprimaţi); sarcoidoză; metastaze; limfoame/leucemii; sarcom Kaposi.
Leziuni hepatice chistice
o Nonneoplazice: chist hepatic congenital; boală polichistică hepatică; abcese; chist hidatic hepatic;
hematom.
o Neoplazice: chistadenom/chistadenocarcinom biliar; hamartom mezenchimal; limfangiom; sarcom embrionar;
neoplasme necrozate; metastaze chistice (ovar/ carcinom gastric).
Leziuni hepatice cu cicatrice centrală: hiperplazia nodulară focală; adenom hepatic; hemangiom cavernos;
carcinom fibrolamelar; carcinom hepatocelular bine diferenţiat; colangiocarcinom intrahepatic; metastaze
Mase hepatice hipodense spontan, iodofile: hepatom; hemangiom ; hiperplazie nodulară focală; adenom
hepatic; metastaze (carcinoid, melanom, feocromocitom, carcinom renal/ de sân).
Mase hepatice cu conţinut lipomatos: angiomiolipom; hepatom
Calcificări hepatice
Infecţioase:
1. Granuloame - TBC (48%), histoplasmoză, bruceloză, coccidioidomicoză - în întreaga leziune;
2. chist hidatic - curbilinii, inelare „in coaja de ou”;
3. CMV, toxoplasmoză, pneumocistis carinii;

195
4. granulomatoză cronică a copilului;
5. abcese vechi/abcese amibiene;
6. schistosomiază, cisticercoză, filarioză;
7. goma sifilitică.
Vasculare:
1. anevrism arteră splenică;
2. tromboză de venă portă;
3. hematom.
Biliare:
1. calculi CBIH;
2. ascarizi, clonorchiasis.
În tumori benigne
1. chist congenital;
2. hemangiom cavernos;
3. adenom hepatic;
4. hemangioendoteliom infantil;
5. capsula nodulilor de regenerare;
În tumori maligne primitive
1. carcinom fibrolamelar (15-25% din cazuri);
2. carcinom hepatocelular;
3. hepatoblastom (10-20%);
4. colangiocarcinom intrahepatic (18%);
5. hemangioendoteliom epitelioid;
6. chistadenocarcinom.
În metastaze
1. neoplasme producătoare de mucină: carcinom de colon /sân/ stomac;
2. carcinom ovarian (calcificări psamomatoase);
3.melanom, carcinom tiroidian/pleural/mezoteliom; condro şi osteosarcom, carcinoid, leiomiosarcom, neuroblastom.

Hemoragie intrahepatică: carcinom hepatocelular; adenom hepatic; hiperplazie nodulară focală; hemangiom
hepatic; metastaze hepatice: neo pulmonar/ renal / melanom; sindrom HELLP; amiloidoză; pelioză hepatică;
angiomiolipom.
Metastazele hepatice calcificate: carcinom mucinos GI (colon, rect, stomac); tumori endocrine pancreatice;
leiomiosarcom, osteosarcom; melanom malign; chistadenocarcinom ovarian; limfom; mezoteliom pleural;
neuroblastom; cancer de sân; carcinom tiroidian; carcinom renal; carcinom pulmonar; carcinom testicular
Metastazele hepatice chistice: carcinom ovarian mucinos; carcinom colonic; sarcom; melanom; carcinom
pulmonar; carcinoid.
Metastazele hepatice hemoragice: carcinom colonic; carcinom tiroidian; carcinom de sân; choriocarcinom;
melanom; carcinom renal
Metastaze hipervascularizate: carcinom renal; carcinoid; tumori endocrine pancreatice; melanom; cancer
tiroidian; choriocarcinom; chistadenocarcinom; sarcom; feocromocitom
Metastaze hipovascularizate: stomac; colon; pancreas; plămân; sân.
Bibliografie
1. W. Dahnert. Radiology review manual. Ed. Lippincott Wiliams  Wilkins, 2003: 657-741.
2. D. Robert, A Watkinson. The liver and spleen în D. Sutton. Textbook of Radiology and Imaging. Ed Elseiver Science, 2003: 737-785.
Completari

Ciroza hepatica:
Definitie: boala hepatica cronica ce se soldeaza cu distructia arhitecturii lobare hepatice, proliferearea tesutului
conjunctiv si aparitia nodulilor de regenerare si a necrozei. Screeningul hepatocarcinomului este obligatoriu si se
efectueaza prin dozarea AFP-ului si controale ecografice.
Etiologie: alcoolism, hepatite virale, sd. Budd-Chiari, boli metabolice
Aspecte particulare
o Ficat cu dimensiuni crescute sau reduse
o Hipertrofia lobului caudat

196
o Contur neregulat, nodular
o Structura nodulara (forma micronodulara este mai frecventa in alcoolism, cea macronodulara in hepatite virale)
o Dilatatii venoase (VP, VS)
o Splenomegalie
o Complicatii: HTP (varice, repermeabilizare de vena ombilicala), ascita si HCC
Eco
- Parenchim cu ecogenitate mixta, hiper si hipoecogen
- Artera hepatica cu calibru si flux crescute
- Posibil inversarea fluxului venos la nivelul portei
CT
- Parenchim heterogen cu noduli de dimensiuni variabile
- Nodulii cu continut mare de fier pot aparea hiperdensi
- Iodofilie heterogena
MRI
- Modificari fibrotice reticulare cu distributie periportala hipointense T1
- Noduli de regenerare hipo/hiperintensi T1, izo/hipointensi T2, hipocaptanti
- Nodulii displazici sunt cel mai frecvent hiperT1, hipoT2
- Sunturi arterio-portale
Chistul hepatic:
Definitie: anomalie de dezvoltare cu continut fluid ce nu comunica cu arborele biliar
Aspecte particulare
o Cavitate lichidiana unica sau multipla cu dimensiuni variabile, inconjurata de o capsula subtire
o Contur bine delimitat, regulat
o Fara priza de contrast
o Hepatomegalie (in boala polichistica)
Eco: masa sferica anecogena cu intarire posterioara
MRI
o Masa hipointensa T1, hiperintensa T2
o Continut hemoragic – hiperintensa T1
o Chistul infectat are perete gros, iodofil
CT
o masa hipodensa (0-10UH), neiodofila
o hemoragia este hiperdensa nativ
o pot exista discrete calcificari parietale
o chistul infectat are perete ingrosat, iodofil

Abcesul hepatic
Definitie: acumulari izolate sau multiple de puroi la nivelul parenchimului hepatic
Etiologie: idiopatice (20-40%), litiaza biliara cronica, infectii abdominale ascendente (apendicita, diverticulita), post
ablatie prin radiofrecventa sau post chemoembolizare.
Aspecte particulare
Multiple leziuni mici sau o leziune izolata de dimensiuni mari
Initial detritusuri celulare in cantitati mari
Leziunea este inconjurata de un halou iodofil de dimensiuni variabile
Aspectul depinde de germenul patogen implicat: de ex. Candida produce multiple microabcese (< 5mm)
Eco
De obicei masa hipo sau anecogena; poate fi hiperecogena inainte de lichefiere
Perete neregulat (ocazional)
Poate contine septuri, detritusuri sau aer
CT
Masa hipodensa spontan cu halou iodofil periferic de grosime variabila
MRI
Masa hipointensa T1, hiperintensa T2

197
Capsula iodofila cu grosime variabila
Chistul hidatic hepatic
Infectie parazitara cu Echinococcus granulosus
Aspecte particulare
Chistele hidatice de dimensiuni mici apar identice cu chistele simple
Contin vezicule fiice, membrane sau nisip hidatic
Calcificari parietale in stadiile tardive
Eco
Masa anecogena cu membrane mobile
Calcificari
Capsula poate avea aspect dedublat (ecto si endochist)
CT, MRI aspect similar
Hemangiomul cavernos
Tumora hepatica mezenchimala, spongiforma, benigna. Contine cavitati pline cu sange separate de septuri.
Hemangioamele mari contin arii fibrotice.
Aspecte particulare
Masa bine delimitata ce prezinta pattern caracteristic de incarcare cu s.c. i.v. de tip centripet, progresiv si persistent
Hemagioamele mici (<1 cm) se pot incarca si spala rapid (hemngioame capilare)
Hemangioamele mari pot fi partial trombozate sau fibrozate
Calcificarile sunt rare
Eco
Masa hiperecogena omogena, bine delimitata
Poate avea usoara intarire posterioara
Poate contine traiecte vasculare (Doppler)
MRI
Masa omogena hipoT1, hiperT2
Hipocaptanta in faza hepatobiliara
CT: de obicei discret hipodensa nativ – densitate comparabila cu cea a vaselor mari abdominale
Hiperplazia nodulara focala
Tumora benigna hepatica intens vascularizata cu structura de tip nodular constand in malformatii vasculare, ducte
biliare si celule Kupffer. Asociata cu consumul de anticonceptionale.
Aspecte particulare
Leziune focala nodulara, de obicei < 5 cm, bine delimitata, intens vascularizata
Priza de contrast este aproape exclusiv arteriala
Poate avea cicatrice centrala stelata (aceasta este formata din artere displazice si ducte biliare)
MRI
Masa izo/hipointensa T1, izo/hiperintensa T2
Cicatricea centrala este aproape intotdeauna hiperT2
Priza precoce de contrast cu spalare rapida
Cicatricea prezinta priza de contrast tardiva
Hipercaptanta in faza hepatobiliara
CT aspect similar
Eco: de obicei discret hiperecogena, imprecis delimitata
Adenomul hepatocelular
Tumora hepatica benigna primara hormonal indusa (anticonceptionale, steroizi). Este alcatuita aproape exclusiv din
randuri de celule hepatice inconjurate de sinusoide. Nu contine ducte biliare sau ramuri venoase. Contine celule
Kupffer.
Aspecte particulare
Masa bine delimitata, hipervascularizata, cu dimensiuni de 5-10 cm
Frecvent incapsulata
Proportii variabile de continut lipomatos
Calcificarile sunt rare (7%)
198
Leziunile mai mari de 5 cm au risc de sangerare si necroza (25-40%)
CT
Izodensa nativ daca nu e sangeranda, caz in care leziunea este hiperdensa nativ si frecvent asociata cu lichid
perihepatic
Captare intensa, omogena cu exceptia ariilor hemoragice, necrotice sau grasoase
MRI: Hiperintensa T1 si T2 (75%)
Gadolinofilie intensa (similar CT)
Necaptanta in faza hepatobiliara
Eco: izo sau hiperecogena
Carcinomul hepatocelular (HCC)
Trei tipuri: solitar, multifocal sau difuz
Screening ecografic si prin dozarea AFP-ului. Apare in contextul cirozei sau hepatitelor cronice.
Aspecte particulare
HCC solitar este de obicei incapsulat
Necroza este frecventa in tumorile mari
De obicei sunt hipercaptante precoce, cu spalare ulterioara. Unele tumori pot fi vizibile doar pe achizitiile tardive
Diseminare vasculara si limfoganglionara
Metastazeaza in plaman si os
MRI
Masa omogena hipointensa T1, hiperintensa T2 (hiperintensa T1 daca contine grasime, sange sau cupru)
Tumorile bine diferentiate pot aparea hipercaptante in faza hepatobiliara
CT
Discret hipodensa nativ
Iodofilie similara IRM
Eco
Tumorile mici ( < 3 cm), bine diferentiate sunt de obicei hipoecogene
Poate exista un pattern ecografic heterogen
Carcinomul hepatocelular fibrolamelar
Varianta de HCC ce se dezvolta pe ficat normal. Are structura interna nodulara cu benzi de tesut fibros (60%) deseori
dispuse in configuratie stelata asemanatoare hiperplaziei nodulare focale. De obicei bine diferentiat. Noduli sateliti in
10-20% din cazuri. AFP este rareori crescut.
Aspecte particulare
Tumora de obicei solitara, bine delimitata, mare (5-20 cm), hipervasculara
Prezinta benzi fibrotice avasculare care pot forma o cicatrice stelata
Arii necrotice si calcificari in 35-55% din cazuri
Fara capsula
Noduli sateliti
Afectare limfoganglionara in 50-70% din cazuri
Infiltrarea vasculara este rara
MRI
Masa omogena hipointensa T1, heterogena, predominant hiperintensa T2
Benzile de tesut fibros apar hipointense in toate ponderatiile
Gadolinofilie neomogena in timpii arterial si portal
Cicatricea este negadolinofila, optim vizualizata pe achizitiile hepatobiliare
CT
Discret hipodensa nativ
Calcificari
Iodofilie marcata, neomogena in fazele arteriala si portala
Componente fibrotice neiodofile
Eco
Pattern intens heterogen
Calcificari
Cicatricea este hiperecogena

199
 Colangiocarcinomul
Tumora intrahepatica ce se dezvolta din epiteliul ductelor biliare. Trei forme: nodular exofitic, periductal infiltrativ si
intraductal polipoid.
Aspecte particulare
Crestere infiltrativa
Frecvent dimensiuni mari (5-15cm)
Dilatatie segmentara de CBIH
Poate disemina de-a lungul cailor biliare
Semn caracteristic: retractia capsulei hepatice (vizibila in relativ putine cazuri)
Calcificari n 20% din cazuri
Priza de contrast tardiva persistenta
CT
Hipodens nativ
Calcificari
Halou hipervascular in timpul arterial
Iodofilie heterogena in fazele tardive
MRI
Masa hipointensa, neomogena in ponderatie T1, ocazional discret hiperintensa T 2
Dilatatie CBIH
Gadolinofilie tardiva
Eco
Pattern heterogen, de obicei hipoecogena in 75% din cazuri
Ocazional izo / hiperecogena
Metastazele hepatice
Cele mai frecvente puncte de plecare sunt: plamanul, sanul, tractul gastrointestinal, pancreasul, melanomul si sarcomul
Aspecte particulare
Leziuni focale izolate sau multiple
Hipo / hipervasculare de obicei asemeni tumorii primare
Pot fi asociate cu metastaze ganglionare sau in alte organe
Eco
De obicei leziuni focale hipoecogene, rareori hiperecogene
Pot avea halou hipoecogen
Metastazele tumorilor chistice pot fi chistice
CT
Izodense nativ
Metastazele hipovasculare apar hipocaptante, deseori cu halou hiperdens
Metastazele hipervasculare prezinta iodofilie marcata in timp arterial
MRI
Hipo/izointense in T1, hiperintense in T2
Metastazele tumorilor neuroendocrine pot aparea cu semnal accentuat hiperintens T 2, simuland chisturile sau
hemangioamele
Metastazele hipovasculare prezinta frecvent un centru hipointens si un halou usor hiperintens
Metastazele hipervasculare prezinta gadolinofilie marcata in timp arterial
Hipocaptante in faza hepato-biliara
Limfomul hepatic
Limfomul hepatic primar este rar – 0,4% din limfoamele extranodale
Ficatul este cel mai frecvent afectat organ in limfoamele maligne – 5-10% dintre cazurile cu Limfom Hodgkin,
respectiv 15-40% dintre lifoamele nonHodgkin
Apare cel mai frecvent secundar transplantului si la pacientii cu AIDS
Aspecte particulare
Limfom primar: tumora de obicei solitara, bine delimitata, dimensiuni mari cu centru necrotic sau fibrotic; rareori
patternul de afectare hepatica este difuz

200
Limfomul secundar: hepatomegalie, afectare hepatica de tip infiltrativ difuz sau multinodular in contextul unui limfom
Hodgkin sau nonHodgkin cunoscut
MRI
Hipo / izointens T1, hiperintens T2
Discret gadolinofil
CT
Usor hipodens nativ
Poate fi hipo sau hipervascular
Iodofilie discreta a zonei centrale necrotice sau fibrotice
Afectarea difuza apare sub aspectul reducerii generalizate a iodofiliei hepatice, similara cu cea din steatoza hepatica
Eco: De obicei masa hipoecogena sau anecogena
PET: Incarcare marcata cu FDG
Sindromul Budd-Chiari
Definitie: tromboza venoasa cu congestie hepatica consecutiva. Ocluzia venoasa determina cresterea presiunii
sinusoidale cu incetinirea pana la inversare a fluxului venos portal.
Etiologie: idiopatic, coagulopatii, sarcina, contraceptive orale, infectii si tumori, boala venoocluziva
Aspecte particulare
Ascita
Hipertrofie de lob caudat (deoarece acesta prezinta sistem venos de drenaj propriu)
Atrofie marcata a portiunilor periferice hepatice
Noduli de regenerare si displazici
Colaterale venoase
MRI
Stadiul acut: periferia hepatica apare hipointensa T 1, hiperintensa T2 (edem), cu gadolinofilie redusa; ascita
Stadiul subacut: gadolinofilie crescuta, intens heterogena a ariilor periferice hepatice
Stadiul cronic: arii periferice hepatice hipointense T 1 si T2 (fibroza). La fixarea de gadolinium diferentele marcate de
contrast dintre ariile periferice si cele centrale hepatice se sterg; hipertrofie marcata de lob caudat; colaterale venoase
proeminente; noduli de regenerare si noduli displazici (hiperintensi T 1, hipointensi T2, gadolinofili in faza arteriala)
CT
Stadiul acut: hepatomegalie difuza cu densitate hepatica redusa; VCI si vene hepatice cu lumen ingustat si continut
hiperdens (tromboza acuta); iodofilie hepatica neomogena „patata”; iodofilie marcata a lobului caudat; arii periferice
hepatice cu iodofilie redusa
Stadiul subacut: crestere progresiva a iodofiliei din zonele periferice hepatice
Stadiul cronic: hipertrofie progresiva a lobului caudat, respectiv atrofie a zonelor periferice hepatice; noduli de
regenerare care se incarca in timpul arterial; colaterale venoase
Eco
Examinarea doppler color evidentiaza lumen ingustat al venelor hepatice, fara flux
Vene hepatice „bicolore” cu colaterale intrahepatice
Vena porta cu flux incetinit, hepatofug
Index de rezistivitate al arterei hepatice >0,75

201