RADIO-ANATOMIA ABDOMENULUI

Radiologul vede doar ce cauta si cauta doar ce cunoaste-Fleishner

Radiologia este stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale
Scurt istoric
8 nov. 1895 William Konrad Roentgen descoper razele X si la cteva zile face prima
radiografie medical.
13 ian. 1896, la Berlin, apare prima revist medical in care se public descoperirea lui
Roentgen.
1896, Hashek si Lindenthal folosesc pentru prima data substanta de contrast ( Ca - Hg ),
injectata in vasele unei maini amputate.
1899, Freund comunic la Viena succesul oinut in tratarea unui nev pigmentar prin
iradiere cu raze X.
1901, Roentgen primeste premiul Nobel pentru Fizica
1896, se face prima rgr. din Romania, la Spitalul Colea
1899, functioneaza primul laborator de radiologie, la Spit. Colea
In prezent, Radiologia Medical are 4 sectiuni :
Radio-diagnostic, Radio-terapie , Radio-biologie , Medicina Nuclear
Radio-diagnosticul = investigatia morfologic si functional a diferitelor organe si sisteme,
folosind:
razele X, magnetismul nuclear ( RMN ), ultrasunetele ( ECO sau ultra-sonografia )
Metodele de explorare radio-imagistica cu raze X sunt: radiologia clasic ,tomografia uniplanal ,computer-tomografia , angiografia
Efectul comparativ al radiatiilor X: Sunt raportate fa de iradierea natural
Rgr. Toracic = 15 zile de iradiere natural
Rgr. Abdomina= 6 luni de iradiere natural
Urografia i.v. = 18 luni de iradiere natural
Irigoscopia

= 3 ani de iradiere natural

1

CT = 1-2 ani de iradiere natural

Raportat la o regiune, Rx Pulmonara, are cea mai mica iradiere :
Radioscopie conventional toracic = 50 - 150 radiografii
Tomografia plan toracic = 10-15 radiografii / sectiune
rgr. Craniu = 1 radiografie
rgr. Abdominala = 10 radiografii
urografia i.v. = 35 radiografii
irigoscopia = 77 radiografii
CT = 26-48 radiografii
Doza admis = 0,1 Rd/saptaman
Formarea imaginii radiologice
Definitie : este o reprezentare a umbrelor, pe un film, de ctre fasciculul de radiatii emergente
care a suferit un grad mai mare sau mai mic de absorbtie la nivelul corpului examinat . Elemntele
care particip la formarea imaginilor radiologice sunt : Absorbtia , Contrastul , Luminiscena
1.Absorbtia
se caracterizeaz prin dispariia fotonilor, ca urmare a absorbiei razelor X si are 3 trepte distincte
absorbie deosebit de redus(la trecerea prin aerul din cavitai naturale ) = imagine transparent
( neag) pe film.
Fenomenul de substracie = diminuarea intensitaii opacitilor prin suprapunerea unei imagini
transparente
Fenomenul de sumaie = suprapunerea intensitilor transparent / opac absorbie la nivelul
parilor moi = apare sub forma de tonuri de gri, cu intensitate variabil, n raport cu grosimea
stratului ( muschi, esuturi conjunctive, capsule articulare, lichid,esut adipos) absorbie mare =
imagine opac ( alba)
2.Contrastul
Reprezint totalitatea tonurilor de gri ntre albul stralucitor si negrul puternic de saturaie
3.Luminiscena
2

Proprietatea fasciculului de raze X de a produce luminiscea corpurilor avand la baz dou

fenomene : fluorescena si fosforescena

Tehnici de examinare
A. explorri radiologice
Explorri radiologice standard: permit studiul morfologic i funcional al diverselor segmente
fr administrarea de substan de contrast (radiografie abdominal pe gol); i cu substan de
contrast (sulfat de bariu), pentru evidenierea lumenului tubului digestiv.
Explorarea computer-tomografic:
Studiaz global tubul digestiv (lumenul, mucoas, perei, spaiul celulo-grsos din jurul
organului), organele parenchimatoase,arborele vascular i lanurile ganglionare vecine,precum si
spaiul retroperitoneal.
Angiografia (metod complementar de explorare Rx),prin evidenierea cu substan de contrast
administrat i.v a desenului vascular.
Util pentru: stabilirea tipului si a modului de vascularizaie, precum si a patologiei vasculare.
B.Alte explorri imagistice
Ultrasonografia (ecografie): exploreaz organele parenchimatoase intraabdominale,
retroperitoneale, ci biliare extra i intrahepatice, vasele mari( prin modul Doppler), datorita
densitilor variabile de la solid pn la lichid.
Explorare scintigrafic (in patologia organelor parenchimatoase, cilor biliare, si a esutului
osos) pentru depistarea formaiunilor nodulare hipo sau hiper captante si a celor nlocuitoare de
spaiu.
Explorarea RMN, utilizat pentru patologia ficatului, ci biliare intra i extrahepatice i pentru
pancreas.

INVESTIGAIA RADIO-IMAGISTIC A ESOFAGULUI

1.Inregistrare dinamic prin radioscopie si radiografie a tranzitului baritat
Videofloroscopia (video-esofago-grafia) este prefereat in evaluarea peristalticii si
tonicitaii esofagiene, mai ales cnd se caut minime anomalii ale motilittii esofagului.

Fig1. esofag de aspect normal ( colecia dr. Drghia)

Sulfatul de bariu este in continuare agentul de contrast intraluminal esofagian preferat. Este cel
mai bun datorit consistentei specifice si a vitezei lente de evacuare.
Examinarea radiologic se face cel mai corect in pozitiile oblic antrioar dreapta(OAD) si oblic
anterioar stnga(OAS), cnd se exclude opacitatea mediastinal.

1.Computer tomografia esofagian se realizeaz cu ajutorul unei substane de contrast pe baza

de bariu cu vscuozitate crescut si densiate mic,ce a fost inghiita de pacient chiar nainte de
momentul examinarii.Durata scurt de apnee in cazul investigrii multislice, d posibilitatea
reconstruciei 2D i 3D.

Fig 2. Imagine CT la nivelul jonctiunii cardio-esofagiene( colectie dr.Drghia)

De asemenea permite studiul in paralel a organelor parenhimatoase si a structurilor
vasculare , limfatice , precum i a seroaselor de vecintate.
1. Rezonanta Magnetica Nucleara, la fel ca si in cazul celorlalte structuri ale tractului
gastro-intestinal, esofagul este greu de examinat datorit micarilor imprimate ritmic de
activitatea cardiac si respiratorie. Cel mai frecvent IRM-ul esofagian este realizat fara
substan de contrast i.v.
5

Fig 3. I.R.M. abdominal cu reconstrucie n plan frontal.(colecie personal dr.Drghia)

2. Echografia, este valabil numai pentru poriunea cervical a esofagului, unde se folosesc
si variantele sale auxiliare: endosonografia si manometria esofagian.
3. Manometria , reprezint una din importantele metode de investigaie standard, in
detectarea si clasificarea anomaliilor de motilitate esofagiana. Cu toate c nu este lipsit
de complicaii ( perforaii esofagiene,mediastinite,pleurezii),este folosit frecvent, (dar
numai cu aceptul bolnavului) in diagnosticul afeciunilor esofagiene.Exemple de
patologie esofagian:
a . Patologie congenital:
- Duplicatie esofagian,
-Esofag scurt congenital,
-Chiste bronhogenice
-Atrezia esofagian
b. Fistula esofagian
c.. Anomalii vascualre esofagiene:
6

-Cea mai cunoscut este reprezentat de varicele esofagiene

d. Trauma
e. Hematom
f. Perforatie / Hemoragie
4. Scintigrafia se face in general cnd manometria esofagian nu poate fi facut ( din lipsa
aparaturii sau intoleraei bolnavului la manometru).

INVESTIGAIA RADIO-IMAGISTIC A STOMACUL

Radiologic
Se face de rutin, in cadrul examinarii eso-gastro-duodenal pe gol i cu substan de contrast.
El poate fi examinat in ortostatism( cnd se obin informatii despre feele si curburile gastrice,
dar i despre kinetica i tonicitatea gastric.
Fornixul gastric este etalat la examinarea in decubit dorsal.
Marea curbura si antrul piloric se etaleaz in timpul examinrii in decubit ventral.

Fig.4. tranzit baritat /stomac/anse intestinale .(colecie personal dr.Drghia)

Fig.5. jonciune esogstric

Fig.6. stomac i cadru duodenal

(Colectia Dr. Draghia)

Computerul tomograf (CT),nativ sau cu substant de contrast administrat pe cale oral , ne

poate da informaii att despre pereii gastrici ct i despre aporturile de vecinatate cu alte organe
parenchimatoase. Administrarea intravenos de substan de contrast, prin timpii de aciziie
arterial, parenchimatos i venos, d importante amanunte in ceea ce privete vascularizaia
arterial si venoas, precum i modul corect de vascularizaie a parenchimului.Poate decela astfel
multiple manifestri patologice la nivelul organului examinat, dar i a organelor vecine.
Modalitatea de vascularizaie a tumorilor poate pune diagnosticul diferenial ntre malignitate si
benignitate.

Fig.7.seciune la nivelul jonctiunii cardio-esofagiene(colecia dr.Drghia)

Fig.8. Sectiuni CT la nivelul etajului supramezocolic al abdomenului(colecie dr.Drghia)

Fig.9. Sectiune CT la nivelul genunchiului gastric (colecie personal dr.Drghia)

Endoscopia digestiva superioar este extrem de util si folosit si in scop de screening

pentru decelarea aspectelor patologice de la nivelul mucoasei sau straturilor profunde ale
esofagului stomacului si duodenului.Prin intermediul ei se poate face coledocopancreatectografia
endoscopic retrograd(ERCP). Tot prin aceasta metod se face vizualizarea varicelor esofagiene
precum si bandarea lor endoscopic chirurgical.
Ultrasonografia , in cazul stomacului este neutilizat, acesta fiind un organ cavitar.
IRM-ul:rezonaa magnetica nuclear se adreseaza direct organelor vecine(ficatul,
pancreasul)pentru a evidentia patologia acestora in raport cu cea a stomacului.

Angiografia
Este o explorare radiologic complementar ce utilizeaz o mare cantitate de substan de
contrast dar si cu o doz mare de iradiere a bolnavului. Este folosit pentru examinarea gastric
foarte rar , n cazuri de malformaii vasculare importante , ca stenoze arteriale importante. Este
folosit si pentru introducerea la nivelul ficatului a unor substante specifice in tratamentul
neoplasmelor hepatice sau a metastazelor acestora.

10

Fig 10.Angiografia trunchiului celiac arterial i a ramurilor sale(colecie personal dr.Drghia)

INVESTIGAIA RADIO-IMAGISTIC A FICATULUI

Radiologic:
Radiografia abdominala simpl in decubit dorsal, prin care se pot aprecia limitele marginii
inferioare a ficatului, ascensionarea hemidafragmului drept, prezena calcificarilor intratumorale
hepatice , sau mai rar prezena de gaz la nivelul parenchimului hepatic(ca in pneumoperitoneu
sau abcese subfrenice).

11

Fig. 11. Topograma abdominal ( similar Rx pe gol) (colecie personal dr.Drghia)

Radioscopia , are avantaje limitate( in raport cu iradierea excesiva) si este rar folosita.
Examenul baritat, este benefic in aprecierea corect a dimensiunilor ficatului (prin vizualizarea
duodenului),dar i pentru diagnosticarea varicelor esofagiene, gastrice,ulceraiile i eroziunile
gastrice, ce apar mai frecvent n gastropatia portal hipertensiv.
Ultrasonografia.
Este poate cea mai indicat metod de investigare a ficatului, att n urgentele medicale ct si n
bolile hepatice cronice. De asemenea patologia biliara(vezica biliara, ct si caile biliare intra i
extrahepatice) si vascular hepatic pot fi foarte bine puse in evident.

12

Fig.12.Vena port si ramurile ei(colecie personal dr.Drghia)

Fig.13. Vezica biliara postprandial ( descarcat si cu dimensiuni reduse) (colecie personal

dr.Drghia)
13

Fig.14. Deschiderea venelor suprahepatice in vena cava inferioar

Fig.15. Bifurcaia venei porte si raportul acesteia cu vena cav inferioar

14

Fig.16. Trunchiul celiac (colecia Dr. Draghia)

Fig.17. Pensa aortomezenteric ( colecia Dr.Drghia)

15

Fig. 18.Sectiune prin ficat( colecia Dr. Draghia)

Fig.19. vezica biliar

16

Scintigrafia este o metoda bunla apreciarea dimensiunilor i configuraiei hepatice,, precum si

n investigarea leziunilor focale parenchimatoase hepatice.
Computer tomografia nativ sau cu substan de contrast(administrat oral sau intravenos),
este una dintre cele mai indicate metode de investigare hepatic, dar din pcate cu o doz de
iradiere destul de ridicat.Substana de contrast intravenos pune in eviden diferena dintre
esutul sntos si cel tumoral sau bolnav. De asemenea computerul tomograf evideniaz pe lng
esutul hepatic si structura oragnelor parenchimatoase vecine, raporturile dintre ficat si acestea,
precum si cavitatea peritoneal, sau spaiul extraperitoneal. Pune in eviden tumorile organului
investigat cit si metastazele de vecinatate sau la deprtare, si face diferene intre tipurile de
afectiuni tumorale hepatice.Substanta de contrast administrat pe cale oral pune in evident
lumenul organelor cavitare ale tubului digestiv.

Fig 20 Sectiune CT in 1/3 superioar a etajului inframezocolic

17

Fig.21.Seciuni seriate CT la nivelul etajului supramezocolic abdominal

18

Fig. 22. Computer tomograf: cu administrare de substant de contrast oral dar i i.v
Seciuni tomografice la diferite niveluri in etajul supramezocolic alabdomenului.
19

Rezona magnetic nuclear(IRM).

Aceast metod este soluia neinvaziv de investigare a structurilor parenchimatoase

abdominale. Ea poate pune in eviden existena licidelor intraparenchimatoase ( lichid biliar,
snge, etc, fr folosirea substanei de contrast. Se poate face reconstrucia structurilor
investigate in toate cele 3 planuri(frontal, sagital si orizontal). Unul dintre puinele inconveniente
este c nu poate fi folosit in situaii de urgen, critice , datorit timpului mare de examinare.

Fig 23. Reconstructie abdominal IRM, in plan frontal. ( colectia Dr. Draghia)
20

Fig 24. Reconstructie abdominal IRM, in plan sagital(colecia Dr. Draghia)

21

Fig 25. Seciuni IRM in plan sagital i parasagital la diverse niveluri(colecia Dr. Draghia)

22

Scintigrafia hepatic se realizeaz in cazurile de tumori neoplazice, pentru a se evidentia

metastazele tumorale la nivelul altor organe. Acestea sunt captatoare de substane radioactive ce
sunt injectate intravenos.
PET-CT-ul este o investigatie recenta , asemanatoare IRM-ului care evidentiaz prezea
formainilor canceroase primare sau secundare, n organism.

Eplorarea radio-imagistic a cilor biliare

Radiografia abdominal simpl : se face in cautarea calculilor biliari radioopaci. Odat
cu aparitia echografiei s-a renunat la aceast investigaie.
La aceast metod se mai apeleaz pentru a evidenia apariia aero-biliei, ce se instaaleaza cel
mai frecvent postoperator, sau post traumatic.
Colecistografia oral in care se administreaz oral, bolnavului , substant de contrast ce
contine iod. Se fac cel putin dou incidente pentru aprecierea in dinamic a contraciei
colecistului dupa un prinz colecisto-chinetic. Eficienta metodei este ridicat ( 80-90%), dar
sensiblitatea mare la iod a pacientilor, iradierea mare, si unele cauze extrinseci cilor biliare pot
influenta negativ rezultatele acestei investigaii.

Fig 26. Colecist (colecia Dr. Draghia)

Colangiocolecistografia intravenoas scade concentratia de iod din substanta de contrast
,dar ea nu se folosete in prezena icterului la bolnav.Cu toate acestea incidenta accidentelor
mortale prin soc la iod este mare.( 1/4500 de pacienti ).Este o metoda ce se folosete rezervat.
23

Colangiografia percutanat transcutanat

Se punctioneaz caile biliare intrahepatice dilatate , sub controlul fluroscopiei, se aspira o
cantitate mica de lichid biliar si se injecteaz contrast iodat hiposolubil.
Este o metoda invaziva , dup unii chiar agresiv pentru pacient, deci mai greu de suprtat de
acesta, dar cu rezultate imagistice bune.

Coledocopancreatectografia endoscopic retrograd(ERCP)

Const in cateterizarea endoscopic a papilei Vater si injectarea direct de substan de contrast.
Este metoda de elecie pentru explorarea cailor biliare operate i metoda unica de explorare post
sfinterotomie odian

Fig. 27.ERCP. (colectia Dr. Draghia)

24

Fig.28.Reconstrucie dupa colangioRM. (colectia Dr. Draghia)

Fig.29. Reconstrucie dupa colangioRM. (colectia Dr. Draghia)

25

Fig.30.Cale biliar principal si cai pancreatice, pricipal si accesorie, dupa ERCP. (colectia Dr.
Draghia)

Echografia
Este metoda de elecie neinvaziv pentru investigarea rapid i de calitate a cilor biliare.

Fig 31. Echografie a trunchiurilor vasculare aortice importante. (colectia Dr. Draghia)

26

Randamentul echografiei abdominale este foarte ridicat in investigarea patologiei biliare. Locul
si cauza obstruciilor mecanice poate fi diagnosticat in aproape 100% din cazuri.

Tomografia computerizat.
Este o metod de investigare adresat cilor biliare intrahepatice si a structurii hepatice.Este
urmatoarea metod folosit in diagnosticul patologiei cilor biliare si a structurilor hepatice.Are
avantajul decelrii mai precise si mai fine a structurilor examinate, dar i a celor cu care ele intr
in raport, att intraperitoneal ct i extraperitoneal.

Fig 32. CT. abdomen

27

Fig.33. Sectiune CT la nivelul corpului pancreatic. Se observ colecistul si canalul pancreatic

principal Wirsung. (colectia Dr. Draghia)

Rezonanta magnetic nuclear

este o metoda mai nou ce aduce mai multe amnunte dar i o vizualizare mai buna a cailor
biliare intra i extrahepatice ct si a parenchimului hepatic.

28

Fig.34. IRM . (colectia Dr. Draghia)

29

Investigaia radiologic a dodenului si a intestinului subtire , se face prin tranzit

baritat simplu sau cu dublu contrast precum i cu ajutorul tomografiei computerizate cu substana
de contrast administrat oral.Dodenul prezint foarte rar tumori maligne,

Fig 35.Stomac i duoden dupa tranzit baritat. (colectia Dr. Draghia)

30

Fig.36.Intestinul subtire , aspect dup tranzit baritat. (colectia Dr. Draghia)

Investigatia cadrului colic

se realizeaz prin mai multe metode :
Radiografia abdominal pe gol, tranzitul baritat, irigografia, irigoscopia, computer tomograf si
mai rar PET CT.

Fig.37. Rx pe gol. (colectia Dr. Draghia)

31

Fig 38. Rx. Tranzit baritat. (colectia Dr. Draghia)

Fig.39.Cecul i apendicele vermiform. (colectia Dr. Draghia)

32

Investigatia rectului se face cel mai frecvent prin rectoscopie , colonografie ,iar in cazul
suspiciunii prezentei formaiunior tumorale la acest nivel se aduga computerul tomograf sau
IRM-ul mai ales pentru stabilirea dimensiunilor tumorale si a intinderi ei intra-pelvice sau la
distan.

Fig.40. Reconstructie in colonografia virtuala IRM. (colectia Dr. Draghia)

Angiografia digitala
Este o metoda nou prin care se injecteaza intravascular substanta de contrast si se vizualizeaz
astfel arborele vascular indiferent de organul cercetat. Cu ajutorul acestei investigatii este
posibil chirurgia endovascular , prin cre se efectueaz cateterizarea organelor investigate( cea
mai cunoscu fiind cateterizarea cardiac) , urmat , sau nu de includerea unorstenduri
intravasculare ce lrgesc diametrul vasular, in cazul stenozelor ateromatoase.
Stendarea angiografic se practica si la alte organe ca : rinichi, carotida, vertebrale, ficat, aort (
numai sub emergena arterelor renale) etc.

33

Fig. 41. Angiografie de trunchi celiac cu ramurile lui(colectia Dr. Draghia)

Fig42. Angiografie de art. mezenteric superioar(colectia Dr. Draghia).

34

Fig. 43. Angiografie de arter mezenteric superioar, cu ramurile ei.(colectia Dr. Draghia)

Investigatia rectului se face cel mai frecvent prin rectoscopie , colonografie ,iar in cazul
suspiciunii prezentei formaiunior tumorale la acest nivel se aduga computerul tomograf sau
IRM-ul mai ales pentru stabilirea dimensiunilor tumorale si a intinderi ei intra-pelvice sau la
distan.
Angiografia digitala este o metoda nou
contrast si se vizualizeaz astfel arborele
acestei investigatii este posibil chirurgia
organelor investigate( cea mai cunoscuta

prin care se injecteaza intravascular substanta de

vascular indiferent de organul cercetat. Cu ajutorul
endovascular , prin cre se efectueazcateterizaea
fiind cateterizarea cardiac) , urmat , sau nu de

35

includerea unor stenduri intravasculare ce lrgesc diametrul vasular, in cazul stenozelor

ateromatoase.
Stendarea angiografic se practica si la alte organe ca : rinichi, carotida, vertebrale, ficat, aort (
numai sub emergena arterelor renale) etc.

Fig.44 Agiografia bifurcaiei aortice (colectia Dr. Draghia)

Mulumesc prietenilor i colaboratorilor mei: Dr.Andreea Marinescu, Dr. Carmen Ursu, Dr,
Cergan R.,Dr.DorobB., pentru amabilitatea de a colabora in actualizarea coleciei imagistice.

36