Notiuni de ecografie abdominala

Ecografia a devenit una din investigatiile paraclinice cu cea mai mare

adresabilitate din practica medicala.Astazi aproape toate specialitatile medicale
beneficiaza de aportul acestei metode fiind complet neinvaziva,reproductibila de cate ori
este nevoie,se poate efectua la patul bolnavului,are cost redus si datorita perfectionarii
continue a aparaturii a devenit o metoda de prima intentie in multitudinea investigatiilor
paraclinice.
Ce este ecografia? Inseamna a vedea cu sunet….. A vedea ceea ce se simte la
palpare,a vedea ceea ce se simte la ascultatie,a vedea ceea ce gandul incepe sa
desluseasca inca din etapa diagnosticului pur clinic.

Sunetul este o vibratie a materiei transmisa sub forma unor unde mecanice de catre
particulele mediilor solide,lichide sau gazoase.

Ecografia sau ultrasonografia este o metoda de examinare imagistica ce utilizeaza

drept vector al informatiei medicale ultrasunetele reflectate de corpul uman.

Ultrasunetele au urmatoarele proprietati:

-amplitudine
-frecventa(cele folosite in domeniul medical au o frecventa cuprinsa intre 2,5-5 mhz)
-perioada de oscilare
-intensitate acustica
-viteza de propagare
Toate aceste proprietati influenteaza comportamentul undei sonore la propagarea ei prin
diferite medii si vor determina imaginea ecografica

Limitele metodei
Diagnosticul ecografic este un diagnostic de imagine si nu unul de afectiune sau
anatomic.
Prin interpretarea imaginilor ecografice se poate ajunge la o concluzie cat mai
aproape de adevar si incadrand informatiile obtinute in contextul celorlalte date clinice si
de laborator se poate ajunge la un diagnostic de afectiune.

Ca orice alta metoda are anumite limite care trebuiesc bine cunoscute de medic
- Performantele aparaturii din dotare
- Ecografia este artefactogena,ultrasunetele care constituie elementul fizic ce duce
la realizarea imaginii prezinta particularitati de propagare si ca orice alt sunet sufera
reflexii,reverberatii,interferente,etc…
- Nu se poate efectua la nivelul organelor aerice(plaman) si a celor osoase
- Lipsa unei ferestre ecografice
- Factorii ce tin de pacient
- Imposibilitatea depistarii datorita dimensiunilor prea mici a unor formatiuni
indiferent de intensitatea structurii
- -Imposibilitatea aprecierii dimensinunii si pozitiei datorita dimensiunii prea mari
a unei formatiuni sau organ modificat patologic
- Factori ce tin de examinator

Elemente tehnice ale aparatelor de diagnostic ultrasonografic

Generatorul de puls: emite pulsatiile electrice care activeaza transductorul.el
controleaza durata,timpul si intensitatea pulsului electric si determina puterea US emise
Generatorul de fascicol US: raspunde de activarea decalata a pieselor piezoelectrice
care alcatuiesc transductorul
Transductorul: componenta esentiala ,transforma o energie in alta( transformarea
reciproca intre energia electrica si energia mecanica)
Receptorul:prelucreaza impulsurile electrice generate de catre transductor si tot aici este
modelat raportul dintre cel mai puternic si cel mai slab ecou.si o alta functie pe care o are
este de filtrare primara asemnalului electric
Memoria electronica: este componenta fundamentala,semnalul electric este transformat
in informatie binara de catre un convector analog-digital si supus proceselor de rectificare
si filtrare pt a deveni semnal video
Monitorul

Tipuri de transductoare
-lineare-produc pe ecran o imagine dreptunghiulara
-sectoriale-produc pe ecran o imagine de sector de cerc
-convexe- produc o imagine pe ecran trapezoidala
Terminologie si semiologie ultrasonografica
Ecogenitate

Propagarea ultrasunetelor in mediile biologice se face in relatie cu consistenta

acestora.Astfel un mediu care este mai dens decat apa returneaza ultrasunetele sub forma
de ecouri.intensitatea acestor ecouri va fi direct proportionala cu densitatea mediului
strabatut,adica cu atat mai mare cu cat acel mediu e mai tare.exemplu: ecogenitatea cea
mai mare o are pancreasul mai mare decat ficatul ,iar ficatul este mai ecogen decat splina.
Hiperecogen=alb,ecogen=la fel de gri ca si organul studiat,hipoecogen=mai negru decat
organul studiat

Interfata
Formarea ecourilor se produce la limita de separatie dintre structuri sau tesuturi cu
densitati diferite,acest spatiu fizic de separare se numeste interfata.Ea este cu atat mai
evidenta cu cat diferenta dintre densitatea tisulara a celor doua structuri este mai
mare.Orice membrana ,capsula sau perete de organ reprezinta o interfata ecografica.

Ecostructura:
 Reprezinta totalitatea ecourilor returnate de la un tesut parenchimatos.Parenchimele
normale(tiroida, ficat, splina, pancreas etc) se caracterizeaza prin omogenitate.In caz de
suferinta un parenchim poate prezenta o crestere sau scadere a ecogenitatii

Intarire acustica:
In mediile lichidiene atenuarea ultrasunetelor este foarte redusa sau absenta.interfata ce
separa un medi lichid de cel solid este foarte evidenta si foarte ecogena.La acest nivel se
produce o returnare masiva de ecouri ,infinit mai mare decat la nivelul zonei lichidiene.

Transonic:
Mediile lichidiene nu vor atenua US si deci nu nu vor reflecta undele sonore.Aceste
strucuri vor determina pe ecran o imagine neagra.

Atenuare:
Propagarea ultrasunetelor prin mediile solide parenchimatoase se caracterizeaza prin
fenomenul de scadere progresiva a intensitatii ecourilor  atenuare. Astfel ecourile aflate
in imediata vecinatate a transductorului sunt intense in timp ce ecourile ce provin din
tesuturile indepartate sunt slabe.Cu cat densitatea unui tesut e mai mare cu atat atenuarea
e mai mare.Atenuarea este si o masura a distantei strabatute de ultrasunete,cu cat distanta
e mai mare cu atat atenuarea este mai mare.
Conul de umbra:
Este expresia unei atenuari maximale.Apare in toate situatiile in care ultrasunetele
intalnesc o structura ff densa(calcul,os) si nu mai trec de ea.
Colectii:
Sunt arii sau zone hipoecogene sau transonice situate intre organe sau in interiorul
acestora.Delimitarea lor este imprecisa sau incapsulata.

Artefacte si surse de eroare in diagnosticul ultrasonografic

Zgomotul de fond:

Se traduce prin aparitia pe imaginea ecografica a unor neomogenitati texturale sub

forma de mici puncte cu nuante de gri variate.In geneza lui pot fi incriminate
interferentele,neomogenitatea campului ultrasonor, sunete extrinseci, functionarea
asincrona a componentelor aparatului.

Artefactul de volum partial:

Acest artefact este responsabil de aparitia unor ecouri organizate in interiorul
structurilor lichidiene,fals sediment biliar.Caracterul de fals este recunoscut prin faptul ca
nu poate fi reprodus pe doua sectiuni ortogonale, el aparand doar pe sectiuni
longitudinale prin organ.

Fenomenul de reverberatie:
 Defineste reflectarea repetata a unui fascicol de us intre suprafata transductorului si un
reflector puternic situat la distanta de transductor.eliminarea reverberatiei se obtine
schimband unghiul de abord al interfetei.

Artefactul de emisie secundara:

Se traduce printr-un con de lumina continuu avand de obicei originea la nivelul unei
bule de gaz
Falsa dedublare a unor organe interne
Apare datorita refractiei fascicolului de US cand strabate marginea interna a muschilor
drepti abdominali.
Imginea in oglinda
Apare atunci cand fascicolul de US interactioneaza cu un reflector specular puternic
cum este diafragmul,pericardul sau domul pleural.
Umbra marginala:
Acest artefact nu poate fi evitat ci recunoscut ca atare.
Amplificarea acustica:
Este crstrea amplitudinii ecourilor care provin de la structurile asezate profund fata de o
zona care reflecta ecourile ff putin sau deloc.Permite identificarea corecta a structurilor
lichidiene.

Tehnica de examinare in ecografia abdominala

Examinarea se face “a jeun” dupa un repaus alimentar de 6-8 ore.,cu un regim
alimentar lejer inaintea examinarii.pentru examinarea pelvisului este necesara repletia
vezicii urinare obtinuta prin ingestia unei cantitati de apa necarbogazoasa.
Pacientul este culcat in decubit dorsal ,relaxat,mainile deasupra capului,genunchii
intinsi.
Se efectueaza o usoara anamneza a pacientului.
Se aplica gelul de ultrasonografie pentru inlaturarea stratului de aer ce se interpune
intre transductor si piele.
Topografia abdomenului
Terminologie directionala
Sectiuni transversale

VP:

- lungime 10-14 cm
-se identifica la nivelul hilului hepatic inapoia duodenului, retropancreatic si la nivelul
confluentului spleno-mezenteric(aici primeste VCG)
-In hil se afla posterior de CBP si artera hepatica
-in sectiuni sagitale are aspect de “teava de pusca”
-in sectiuni transversale aspect de “mickey mouse”,o structura circulara mai mare VP si
doua mai mici una externa CBP si una interna AH.
-in hil diametrul este de pana la 14 mm
-are peretii hiperecogeni

ASPECT NORMAL
• SECTIUNI (Incidente)
• Manevre de evitare a gazelor digestive
• RAMURI PORTALE
MORFOMETRIE
• PORTALA
• MEZENTERICA
Ecografia ficatului
Diametre:
Transversal: 20-36 cm
Vertical: 7-15 cm
Raporturi: d antero-post LHS/LHD=1/3
L caudat/LHS=1/3
Lobul caudat: maxim 35 mm

Noţiuni de anatomie
• 2 % din greutatea corpului.

Hepatita acuta
Ficatul este mai hipoecogen
Apare dedublarea peretilor VB
Transaminazele sunt crescute
Pereti portali hiperstralucitori
Hepatomegalie moderata,simetrica,cu pastrarea formei ficatului
Usoara splenomegalie

Hepatita cronica
Hepatomegalie simetrica
Structura mai mult sau mai putin omogena a parenchimului hepatic
Discreta dilatare a sistemului port
Splenomegalie omogena,mai hipoecogena cu mici dilatari in hilul splenic
Ciroza hepatica
½ cazuri are aspect neomogen cu aspect micronodular,macronodular sau mixt.prezenta de
noduli de regenerare hipoecogeni mai mici de 10mm.poate aparea amprentarea lumenului
venos de catre noduli
Ficat marit(frecvent in etiologie toxica)sau micsorat(etiologie virala)
Marginea anterioara a ficatului poate avea aspect “zimtat” in forma micronodulara si
“ondulat” in cea macronodulara
Hipertrofia lobului caudat cu caracter globulos(semn clar daca e >4 cm)
Semne de HTP (>13-14 mm)

HTP
VP> 13-14 mm,VS>9mm,VMS>9mm
Lipsa variabilitati VP in inspir si expir
Hilul spenic poate avea ascpectul de “ciorchine de strugure”=> varice splenice
Repermeabilizarea venei ombilicale >3 mm
Dilatarea VCG=> sunt corinaro-gastro-esofagian
Splenomegalie omogene,mai hipoecogene > 12 cm

Ascita:
Apare datorita hipoalbuminemiei asociata HTP
Prezenta de lichid in spatiile Douglas, Morisson, interhepatoparietal,suprahepatic si
perisplenic
Lipsa ei nu exclude HTP!
Este transonica,clara,daca e mai veche ,evacuata frecvent prin paracenteza apar si ecouri
punctifirme flotante
Peretele VB este ingrosat peste 4 mm
Anse intestinale ce plutesc in ascita

Steatoza hepatica
Ficat cu ecogenitate crescuta omogen sau parceler
Atenuare posterioara
Venele suprahepatice sunt f transonice, negre
In steatoza parcelera ariile hipoecogene nu dizloca vasele

HEPATOPATII FOCALE
• STRUCTURI BENIGNE
• Tisulare
– Adenom
– Hiperplazie nodulara focala
– Hemangiom
– Angiomiolipom, lipom, alte
• Chistice
– CHH
– Chiste esentiale sau in boli polichistice
– Chiste biliare
• STRUCTURI MALIGNE PRIMARE
– HCC
– Colangiocarcinom
– Limfom
– Alte (hemangoendoteliom, sarcom, hepatoblastom)
• STRUCTURI MALIGNE SECUNDARE (solide, “chistice”, calcare)

Tumori benigne
Hemengiomul
este o anomalie vasculara,mica in dimensiuni sub 4 cm,asimptomatica,detectata
intamplator.
Aspect de formatiune nodulara intens hiperecogena,bine delimitata,cu consistenta
parenchimatoasa.
Poate avea o zona hopoecogene in centru,dar niciodata halou peritumoral.
Impinge vasele hepatice dar nu le invadeaza sau trombozeaza

Adenomul
Proliferere benigna mai des intalnita la femei
(consum de anticonceptionale)
Incapsulata si poate avea dimensiuni mari
Frecvent situata in vecinatatea capsulei
Ecogenitate variabila crescuta sau scazuta frecvent izoecogena
Prezinta semnul “boselurii” =deformeaza suprafata hepatica
Pot aparea hemoragii in tumora
Clinic poate evolua cu hepatomegalie dureroasa

Hiperplazia nodulara focala

Anomalie structurala circumscrisa caracterizata prin existenta de aglomerari de celule
hepatice mezenchimale normale intr-o arhitectura spatiala anarhica.aceste celule sunt
separate de travee conjunctivale
Este neincapsulata si prezinta central o zona fibroasa
Cu vase arteriale si venoase
Ecografic= masa tumorala relativ voluminoasa ,neregulat si slab delimitata,structura
neomogena.
Structuri chistice hepatice
Chistul hepatic simplu
Sunt anomalii congenitale ce pornesc de la canalele biliare
Dimensinui variabile de la 1-10 cm
Sunt unice
Peretele chistic este subtire usor festonat,poate prezenta septe

Boala polichistica a ficatului

Sdr Hippel-Lindau transmis ereditar,caracterizat prin prezenta a numeroase structuri
chistice de dimensiuni variabile in general mici in parenchimul hepatic.
Peretii chistici sunt subtiri

Chistul hidatic

Boala parazitara generata de tenia echinoccocus.

Mai frecvent intalnite la femei,nu produc simptom.
Ecografic aspect de formatiune tumorala rotund ovalara bine delimitata de o membrana
groasa situata frecvent in LHD.
Continutul este lichidian”apa de stanca”,amestecat cu vezicule fiice,dar si sediment.
In jurul chistului exista o membrana numita perichst=reacatia ficatului
Moartea este spontana=> calcificarea lui

Ectazia chistica a cailor biliare (b. Caroli)

Tumori maligne hepatice

Hepatocarcinomul
mai frecvent intalnita la barbati apare pe fond de ciroza cu virus C sau B .
Hepatomegalie asimetrica,rapid progresiva,uneori impinge rebordul costal.
Uneori este ascita rebela la tratament,datorita invaziei portei
Poate fi hipoecogen,hiperecogen,”in cocarda”,neomogen.
Uneori invadeaza caile biliare mici sau vasele.
Poate prezenta halou peritumoral.
Forme: encefaloid,multicentric,difuz.la copii=hepatoblastom

Colangiocarcinomul.
Carcinom cu punct de plecare de la nivelul epiteliului biliar.
Se dezvolta pe ficat necirotic si nu se insoteste de cresterea alfa-1-fetoproteinei.
Clinic=>icter
Ecografic formatiune unica sau multiplamulticentrica cu localizare periferica sau
centrala(tu Klatskin cand este localizata in hil)
Dimensiuni variabile,cand e mic este hipoecogen.cand sunt mari pot fi hiper/hipo
ecogene neomogena,cu dilatare de cai biliare in amonte.
Metastazele hepatice
Ficatul reprezinta unul dintre statiile principale de diseminare a tumorilor maligne.
Aspectul este fff nespecific,nu exista un model tipic pentru un anumit punct de plecare
tumoral (stomac,colon,uter,ovar,plaman etc)
Pot fi unice sau multiple
Pot avea aspect in cocarda,hiper/hipoecogen sau mai rar cu centru transonic,sau
calcificate
Tipic:aspect de imagini multiple cu aspect de “cocarda” sau hipoecogene

Metastazele neo colo-rectal:

-multiple si relativ voluminoase,peste 3 cm
La ½ delimitare prin halou
Neomogene
Metastazele neo gastric:
Multiple ,uniforme ,reprezentate in ambii lobi
Des intalnita delimitarea slaba
2/3 cazuri halou peritumoral
Ecogenitatea mai crescuta e preponderenta
Metastazele neo pancreatic:
Pot fi multiple sau unice
Dimensiuni sub 10 cm
Frecvent mici cu ecogenitate asemanatoare cu cea a ficatului=>invizibile
Delimitare neta,halou mai rar
Pot imbraca aspect “ïn tinta”
Metastazele neo pulmonar
Multiple voluminoase cu dimensiuni 3-10 cm
Mai rar halou
Se insotesc de meta la nivelul suprarenalelor.
Metastazele neo ovarian
Pot dezvolta un aspect chistic,delimitare neta,contur neregulat in interior septuri.

Colecistul vezica biliaraVB

-structura ovoidala piriforma cu aspect transonic(negru)
Dimensiuni:-pana la 10cm in axul lung
-4 cm trsnsversal
Grosimea peretelui:- pana la 4mm
Pozitie:- foseta cistica in dreptul fisurii dintre
LHS si LHD

ANATOMIE
• NORMALA
• POZITIE
• STRUCTURA
• PARTI COMPONENTE
• CAI
• RAPORTURI ANATOMICE
• VARIANTE
Examinare VB:
- A jeun,dimineata ,dupa repaos alimentar de 8-10 ore
- pozitie pacient:-decubit dorsal
- decubit lateral stang
-inspir profund,blocat
-sectiuni -obilice recurente subcostale drepte
-sagitale sub rebordul costal
-intercostale
-transductor convex de 3,5 mhz
Litiaza biliara
Caracteristici:
Hiperecogenitate
Con de umbra
Mobilitate,nr,localizare,dimensiuni,forma

“Sludge” biliar(mal biliar,noroi biliar)

Ecogenitate mai redusa
Absenta umbrei posterioare
Pacienti cu staza veziculara de orice cauza(post,nutritie parenterala, vagotomie) ,
hemoliza,obstructie
Dispare daca conditia a fost inlaturata
Separa net si liniar imaginea strict transonica a continutului colecistului ”nivel lichid-
lichid ”
Mobil cu pozitia
Poate avea aspect de conglomerat sau minge mai ales daca este si conditie de inflamatie

Colesteroloza
Difuza:-perete hiperecogen cu sau fara
ingrosare parietala cu neregularitati
fine mm ale mucoasei parietale
Polipul:-cei colesterolotici sunt mici formatiuni protuzive hiperecogene de pana la 5 mm
cu artefact in “coada de cometa”
-cei adenomatosi au pana la 10 mm
-sunt imobili
-nu au con de umbra posterioara
Modificari de perete
Cele focale sau parcelare:- patologii proprii colecistului,inflamatorii degenerative sau
neoplazice.
-cauze:colecistita acuta(edem) ,hemoragii, necroze,abcese localizate, carcinomul sau
metastaze.
Difuze:-inflamatie acuta sau cronica dar si in cauze generale extrem de diverse:
colecistita,ciroza,sdr nefrotic,insuficienta card. congestiva,limfom digestiv,SIDA,hepatite
 -imagine de dublu contur cu 3 straturi hiper-hipo-hiperecogen.
Colecistita acuta
• +/- prezenta calculilor
• Ingrosarea si neregularitatea peretelui VB
• Cresterea ecogenitatii continutului VB
• Prezenta unei mici colectii periveziculare
• Semnul Murphy ecografic pozitiv
• +/- Cresterea volumului colecistului(hidrops)
• perforatia

Colecistita cronica
• Intotdeauna litiazica
• Ingrosarea peretelui si aspectul lui hiperreflectogen
• Volum redus si /sau aderente cu organele vecine sau epiplon

Tumorile colecistului
Cancerul primitiv al VB:
-este o neoplazie a varstnicului(<65 ani)mai frecventa la femei.
-Se asociaza frecvent cu litiaza
-ecografic:dimensiune peste 10 mm,baza larga de implantare,neregularitati de contur si
ecostructura neomogena,invadeaza rapid tesutul din jur
Metastazele VB : sunt rare si apartin in primul rand melanomului malign si sunt insotite
si de alte determinari cu alta localizare
Cai biliare
• CBP = CISTIC+ HEPATIC
• HEPATIC COMUN = HEPATIC STG si DR
• TRIADA HEPATICA

CBP-dimensiuni normale 6-7 mm ,7-8 mm la varstnici, pana la 10 mm la cei

colecistectomizati

Patologia cailor biliare

Dilatarea cailor biliare intrahepatice:
-CBP dilatat imagine ecografica de “dublu canal”sau semnul” tevii de pusca”,poate
prezenta tortuazitati.
-ductele intrahep dilatate dau sensatia de “prea multe canale in ficat”
Litiaza cailor biliare:
-ecografic se bazeaza pe evidentierea intraductala a imaginii reflectogene cu con de
umbra posterior.
-+/- dilatare de cai biliare
Colangicarcinomul CB:
-cea mai frecventa localizare,tumora Klatskin,este la nivelul confluentului in hilul hepatic
-clinic:aparitia precoce a icterului
Semnul ecografic:dilatarea cb in amonte de tumora iar in fct de localizarea tumorii
aceasta dilatare este segmentara,asimetrica sau poate interesa un intreg lob
-aspectul este de masa tumorala
stenozanta sau obstructiva,frecvent
izoecogena sau omogena fata de ficat,
fara dimensiuni mari,
CBP poate avea aspect normal
Colangitele:
Tipuri:
-colangita sclerozanta primitiva,colangite acute(angiocolitele),colangitele din boli
parazitare,etc…
-tipic:ingrosarea peretelui CB concomitent cu ingustarea lumenului
Alte cauze de obstructie biliara
• Stenoze sau tulburari functionale odinienne
• Adenomul capului pancreatic,pancreatita acuta si cronica:pot da icter obstructiv
prin cresterea in dimensiuni a capului pancreatic;apare si destinsia colecistului
• Sdr Mirizzi:dilatarea CBP secundare secundara compresiunii printr-un calcul
mare situat in ductul cistic,colul vezical sau cisticul restant postcolecistectomie

Pancreasul
Explorare:
-transductor convex 3,5-5 mhz
-dimineata a jeun ,cu minim de secretii gastrice
-cea mai utilizata fereastra ecografica este in epigastru

PANCREATITE
• PANCREATITE ACUTE
• EDEMATOASE (INTERSTITIALE)
• HEMORAGICE (NECROTIZANTE)
– GLOBALE
– LOCALIZATE (PARCELARE)
• PANCREATITE CRONICE
ULTRASONOGRAFIA
• AVANTAJE:
– USOR TOLERATA
– REPETABILA
– NEIRADIANTA
– MULTIPLAN
– TIMP REAL
– SI LA PATUL BOLNAVULUI
• DEZAVANTAJE:
– JENATA DE GAZE IN TUBUL DIGESTIV
– IMPRECISA DEFINIRE A NECROZEI VERSUS TESUT SANATOS (echipament,
experienta)
– EXTENSIA FUZEELOR MAI GREU APRECIATA

CE CAUTAM?
• SEMNE DE PANCREATITA ACUTA:
• EDEM AL GLANDEI (ASPECT, DIMENSIUNI)
• ARII DE NECROZA TISULARA SAU HEMORAGIE
• PATOLOGIE ASOCIATA SAU DETERMINANTA:
• CALCULI, FISTULE, PANCREATITA CRONICA
• COMPLICATII:
• FUZEE PERIPANCREATICE SAU MIGRATE
• ABCEDARE
• EFRACTIE VASCULARA - PSEUDOANEVRISM
• MONITORIZARE
• TRATAMENT
• DRENAJ PERCUTANAT
Pancreatita acuta
Ecografic apar modificari din forma medie:
-cresterea in volum a parenchimului,stomacul e mult impins anterior
-delimitare gland imprecisa
-ecostructura neomogena
-edem de tesut grasos peripancreatic=structuri ecogene si hipoecogene dispuse in lungul
vaselor mezenterice
-pot aparea cantitati mici de lichid in loja pancreatica

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

-pacient vizibil suferind,greu cooperant
-cresterea in volum a glandei,capsula este deformata,evidenta impingere a stomacului
anterior
-structura parenchim profund neomogena,alternanta de elemente hipo cu hiperecogene
-este afectata toata glanda
-structurile vecine greu de diferentiat
-colectiile la nivelul seroaselor mult mai importante,in fuzeu

Abcesul pancreatic:
-colectie slab delimitata cu volum variabil,continut neomogen
Pancreatita cronica:
-dimensiuni normale sau chiar scazute
-ecogenitate frecvent crescuta
-sctructura neomogena cu alternanta de zone hiperecogene(calcificari) si hipoecogene
-margini neregulate
-+/-dilatari de canale pancreatice

Pseudochistul pancreatic:
-Apar in contextul unei pancreatite sau posttraumatic
-ecografic:zona transonica,rotunda,frecvent situata anterior pancreasului,retrogastric si
anterior pararenal.
-are amplificare acustica posterioara

Tumorile pancreasului
Tumori benigne:
-cea mai frecventa este chist adenomul pancreatic
-ecografic:masa tumorala bine incapsulata ,multichistica;aspect de zona transonica uneori
neregulat delimitata,frecvent septata

Tumori maligne
-adenocarcinomul:formatiune rotund ovalara,binedelimitata,neomogena,cel mai frecvent
hipoecogene rar hiperecogene,margini neregulate;poate fi insotita de cresterea in
dimensiuni a pancreasului si fenomene locale de compresiune.
Chistadenocarcinomul:formatiune hipoecogene neregulata,cu zone transonice de aspect
chistic in interior separate prin pereti grosi
Ultrasonografia splinei
Forma=>bob de fasole sau boaba de portocala
Diametre la adult
-axul lung: 9,5-13 cm
-transvers: 3-5 cm
-anteroposterior: 5,5-8 cm
Ecogenitate asemanatoare sau usor crescuta cu a ficatului, ecostructura mai fina decat cea
hepatica

Patologia splinei
Splina acesorie=>situata in vecinatatea hilului sau medial la polul inferior cel mai
frecvent;pot fi unice sau multiple;dimensiuni pana in 3cm;ecostructura normala cu cea a
splinei
Nu au semnificatie patologica
Splenomegalii difuze:=>cresterea uniforma a splinei .poate aparea in afectiuni
hematologice(anemii,limoame,leucemii,trombocitoze)boli
infectioase(malarie,tbc,mononucleoza, septicemii),sdr de hipertensiune
portala,colagenoze tezaurismoze etc

Splina acesorie
Afectiuni splenice localizate

Tumora splenica metastaze splenice

Calcificari splenice

Traumatismele splenice:
Hematomul
-intraparenchimatos=>unic sau multiplu,contur regulat sau anfractuos,nu are imagine de
perete,poate evolua spre efractie subcapsulara,suprainfectie, vindecare spontana
-subcapsular=>zona de colectie in forma de semiluna sau aplatizata cuprinsa intre
parenchim si ecoul liniar al capsulei;se complica frecvent cu efractie subcapsulara
-perisplenic=>colectie peritoneala care a depasit capsula si s-a insinuat in loja
splenica;poate fi localizat sau sa inglobeze partial sau in intregime splina
Hemoperitoneul=>inundarea cavitatii peritoneala=>lichid si in alte spatii ca
Douglas,subfrenic stg si paracolic stg sau intreg peritoneul