 Radiografia de fata:

 -elemente de identificare ale pacientului

 - calitatile tehnice ale radiografiei:
 * contrastul -> expunerea corecta permite observarea vaselor
pulmonare pana la aprox. 1,5 cm de periferie
 * pozitionarea corecta -> extremitatile interne claviculare sa fie
dispuse simetric fata de apofizele spinoase
 * se verifica daca radiografia este facuta in inspir -> arcul anterior al
coastei 6 corespunde varfului cupolei diafragmatice drepte
 * se verifica degajarea completa a omoplatilor de pe ariile pulmonare
- se apreciaza simetria, integritatea, regularitatea si grosimea scheletului
si partilor moi ale custii toracice
- se urmaresc liniile mediastinale, aspectul hilurilor si silueta cardiaca
- se urmareste aspectul pleurei si sinusurilor cardio- si
costodiafragmatice
- parenchimul pulmonar se analizeaza de la varf catre baze, comparand
partea dreapta cu cea stanga
 Radiografia de profil:
 -pozitionarea corecta -> arcurile costale
posterioare suprapuse
 -forma si volumul cordului
 - crosa aortica si arterele pulmonare
 -prezenta spatiilor clare retrosternal si
retrocardiac
 - reperarea scizurilor
 *Radiografia de profil desfasoara regiuni
invizibile pe incidenta AP : partea posterioara a
bazei plamanului, mediastinul cu spatiile clare si
organele mediastinale

- transparente si opacitati, in functie de
gradul de absorbtie a radiatiilor in
structurile traversate.
- combinatii de nuante de gri ce variaza
intre aproape alb si aproape negru
- Hipertransparenta= ceea ce este mai
transparent decat plamanul
- Opacitatea= ceea ce este mai putin
transparent decat plamanul
 Intensitatea (gradul de opacitate) -> se
apreciaza in functie de opacitatea costala
=> opacitate costala/
subcostala/supracostala
 Transparenta pulmonara este
intotdeauna mai mica decat transparenta
aerului din jurul toracelui (sumatia
structurilor parietale + desenul
pulmonar)
 = markerul prezentei plamanului pe o arie data
 - format din benzi opace
 - are ca substrat structura vasculara arteriala a
plamanului
 - “mantaua pulmonara” = in mod normal desenul
pulmonar lipseste pe o banda de aprox 2 cm
grosime , paralela cu peretele lateral toracic
(elemente insuficient radiobasorbante: capilare,
pereti alveolari, septuri)
 - elementele desenului pulmonar sunt dispuse
radiar si au grosime descrescatoare dinspre hil
spre periferie
 1. pneumonia, atelectazia, tumorile, lichidul din
cavitatea pleurala, procesele interstitiale si vasculare
si alte afectiuni care dpdv A-P presupun diminuarea/
inlocuirea aerului alveolar prin produse/ tesuturi
dense care absorb razele X in cantitate mai mare, se
traduc prin opacitate crescuta.
 2. Caverna, chistul aerian, PTX se traduc prin
transparenta crescuta
 3. Abcesul pulmonar dupa vomica, chistul hidatic
deschis, HPTX, se traduc prin imagine mixta
hidroearica, cu nivel orizontal.
2 imagini cu aceeiasi densitate situate pe
un plan identic nu au limite decelabile pe
zonele de proiectie comune
 Exemplu: marginea dreapta a inimii si o
opacitate a lobului mijlociu pulmonar nu
se disting una de alta, insa limita dintre
marginea dreapta a inimii si o opacitate a
lobului drept inferior este vizibila
 Disparitia aerului intraalveolar, cu
persistenta aerului din lumenul bronsic.
 Bronhia apare transparenta in forma de
banda, prin contrastul dintre aerul
bronsic si fluidul alveolar.
 Este unul dintre cele mai fiabile semne rx
de precizare a naturii alveolare a unei
opacitati pulmonare
 Se datoreaza unui grup de alveole ce
contin aer, in mijlocul unei opacitati
parenchimatoase
 Se intalneste in faza de rezolutie a
pneumoniei
 1. Numarul -> opacitate unica / multipla
 2. Forma : - nodulare -> rotund-ovalare
 - in benzi
 - masive -> triunghiulare/ forme
nedefinite
 3. Pozitia -> stabilita in raport cu structurile
limitrofe; apartenenta parenchimatoasa se
precizeaza in functie de lobi/ segmente
 4. Dimensiunile: - micronoduli (< 3mm)
 - noduli ( 3-10 mm)
 - macronoduli (> 10 mm)
 5. Conturul -> net (cu caracter neinvaziv)
/ sters/ neregulat ( poate orienta catre o
etiologie maligna)
 6. Intensitatea -> opacitati hidrice/
solide/ calcificari
 7. Structura -> omogena/ neomogena
 Rezulta din cresterea cantitatii de aer sau
din scaderea cantitatii de structuri solide
 Hipertransparentele generalizate sau
difuze:
 - la nivelul ambelor arii pulmonare ->
emfizem substantial -> alveole destinse si
tesut pulmonar atrofic, cu circulatie saraca -
>embolie pulmonara sau HTAP cu
ingustarea vaselor periferice
 - la nivelul unui singur camp pulmonar ->
PTX sau bula giganta de emfizem
 Hipertransparentele circumscrise:
 -> tubulare/ lineare/ sferice
 -> intr-un conduct aerian natural
(dilatatii bronhice -> imagini tubulare
sau cercuri transparente)
 -> claritati lineare -> emfizem
mediastinal sau subcutanat
 -> claritati sferice -> bule de emfizem,
chiste aeriene, bronsiectazii chistice
 1. Sindromul parietal -> leziuni ale toracelui
osos sau ale partilor moi toracice
 2. Sindrom pleural -> leziuni pleurale/
scizurale
 3. Sindrom pulmonar:
 - sdr. alveolar
 - sdr. interstitial
 - sdr. bronsic
 - sdr. vascular
 - sdr. parenchimatos
 - sdr. mediastinal
 - sdr. cardiopericardic
 Leziuni ale partilor moi
 1. Cresteri localizate ale grosimii peretelui
toracic
 - incidenta de fata : opacitate ce apare proiectata
aparent in plin parenchim pulmonar; contururi
nete pe o portiune a circumferintei (cea mulata
pe structurile aerice limitrofe : pulmon) si sterse
la nivelul bazei de implantare
 - incidenta tangentiala: localizare periferica cu
contact prin racord in panta lina
 - leziunile osoase coexistente certifica punctul
de plecare parietal
 2. Cresteri/ reduceri in grosime difuze
ale peretelui toracic
 - cresterea in grosime este rara
(dezvoltarea exagerata a unuia dintre mm
pectorali)
 - reducerea de grosime: agenezia
marelui pectoral (sdr. Poland), atrofie
musculara, post-mastectomie
 Emfizemul subcutanat: prezenta aerului
structurat in benzi alternante opace si
transparente ce depasesc conturul
extern al toracelui osos
-Antecedente specifice: traumatisme
toracice, manevre iatrogene (IOT)
 Modificari costale
 1. modificari de numar:
 - coaste supranumerare -> coasta
cervicala (articulata cu apofiza transversa
C7)
 - coastele flotante, in special coasta a 12
a, pot fi absente/ hipoplazice
 2. modificari de calibru – ex:
hiperparatiroidism
 3. modificari de pozitie si orientare:
 - coaste orizontalizate: torace brevilin,
hiperinflatie (emfizem)
 - coaste verticalizate: torace longilin
 - modificari ale coloanei vertebrale: scolioza
verticalizeaza arcurile de partea convexa si le
orizontalizeaza de cea concava
 4. modificari de contur -> compresiune
extrinseca -> aa intercostale (coarctatia de Ao)
sau leziuni traumatice
 5. modificari de structura: osteolitice/
osteocondensante
 1. Ascensionare diafragmatica bilaterala:
 - inspir incomplet
 - obezitate
 - sarcina
 - ascita
 - meteorism
 - tumori abdominale mari
 - hepatosplenomegalie
 - abcese subfrenice
 2. Ascensionare diafragmatica unilaterala:
 - reducerea volumului unui pulmon
 - embolie pulmonara
 - pareza de frenic
 - atelectazie
 - tumora subfrenica
 Se refera la empansamentele lichidiene
sau gazoase, libere sau inchistate sau la
prezenta unui tesut de neoformatie in
cavitatea pleurala sau pe traiectul
scizurilor
 Epansamentele lichidiene se acumuleaza
in zonele cele mai declive
 Epamsamentele gazoase se acumuleaza
in portiunea superioara a campurilor
pulmonare
 Aspectul rx variaza in functie de
cantitatea de lichid acumulata in pleura
 1. pleureziile libere cu cantitate mica de
lichid -> primele semne rx apar in
incidenta de profil sub forma rotunjirii
unghiului costofrenic posterior (sinusul
costodiafragmatic posterior este
poriunea cea mai decliva a cavitatii
pleurale)
 2. pleureziile libere in cantitate medie -> la
acumularea a 1000-1500 ml de lichid se observa
imaginea tipica de pleurezie:
 - opacitate omogena de tonalitate costala
 - intensitate maxima in zona cea mai decliva
 - margine superioara ascendenta spre peretele
lateral toracic (curba Damoiseau radiologica ->
corespunde curbei percutorii de la ex. clinic)
 - intinsa de la o margine a hemitoracelui la cealalta
 - sterge prin siluetaj contururile cu care vine in
contact ( cupola diafragmatica, cord)
 - variabila cu pozitia bolnavului
 - cu efect de masa asupra formatiunilor limitrofe
(mediastin, diafragm)
 3. pleurezii libere masive:
 - opacitate ce intereseaza intreg
hemitoracele
 - de intensitate supracostala si omogena
 - impingerea mediastinului dincolo de
marginea corpilor vertebrali si inversarea
curburii cupolei diafragmatice
 * dg. diferential cu atelectazia -> pleurezia
impinge, atelectazia tractioneaza structurile
adiacente
- pleurezii inchistate parietal
 - pleurezii scizurale sau interlobare
 - pleurezii diafragmatice
 - pleurezii mediastinale
 - pleurezii multicloazonate
 PTX liber al marii cavitati pleurale
 1. PTX redus cantitativ
- dificil de pus in evidenta, poate trece
neobservat daca radiografia nu se
examineaza cu atentie
 - lizereu hipertransparent de forma
semilunara sau in banda ce bordeaza
apexul pulmonar, cel mai frecvent pe
versanul extern.
 2. PTX cu cantitate medie de gaz
 - hipertransparenta periferica si superioara
 - absenta completa a desenului pulmonar in
zona de hipertransparenta
 - plamanul colabat are transparenta mai
redusa, proportional cu gradul reducerii de
volum
 - conturul plamanului catre colectia pleurala
de aer este net delimitat de pleura viscerala
care se vede ca o dunga fina continua
 - plamanul contralateral este in hiperinflatie
 3. PTX sufocant (cu supapa)
 - colabarea completa a plamanului cu
efect de masa asupra mediastinului, care
este impins contralateral, asupra
diafragmului, care isi inverseaza
curbura.
 - spatii intercostale mult largite si coaste
orizontalizate
 - aspect rx caracteristic de hemitorace
nelocuit
 Imagine radiologica hidroaerica,
constituita in partea decliva din umbra
lichidiana opaca, cu nivel orizontal,
deasupra careia se gaseste aer
transparent
 Plamanul este colabat in hil
 Nivelul de lichid oscileaza daca inclinam
bolnavul
- Ingrosarea pleurei si simfiza poate avea
sediu apical si se traduce printr-o banda
semilunara opaca care inconjoara varful
pulmonului; banda are tonalitate neomogena,
iar marginea ei inferioara este neregulata, cu
prelungiri opace in septurile cinjunctivale ale
parenchimului apical
 La nivelul SCD simfiza foitelor pleurale
determina inchiderea si disparitia sinusului
 La nivelul diafragmului simfiza si aderentele
determina imaginea in “varf de cort”
 Tumorile benigne sunt exceptionale, in
majoritatea cazurilor substratul AP fiind
mezoteliomul si mai rar metastazele
pleurale
 Aspectul rx este similar cu cel al
pleureziilor inchistate parietale:
 - opacitate densa, omogena
 - contur medial net, convex, impingand
pulmonul
 - in contact intim cu peretele toracic, fixa
 - fara liza costala
 - volum variabil
 Se traduce rx prin semne de opacitate pulmonara datorata
disparitiei aerului alveolar prin umplerea alveolei cu lichid (
exsudat/ transsudat) sau tesut patologic, fara reducerea de
volum a parenchimului pulmonar (spre deosebire de
atelectazie)
 Opacitatile din sdr. alveolar se caracterizeaza prin:
- sistematizare segmentara/ lobara
 - prezenta bronhogramei aerice -> semn de leziune
alveolara
 - contururi sterse, “flou” -> proces inflamator ce se intinde
prin contiguitate (porii lui Cohn) si se pierde treptat in
parenchimul sanatos
 - intensitate hidrica
 - structura omogena
 - imaginea in “aripi de fluture” bilaterala si simetrica este
realizata in deosebi de EPA
= prezenta de fluid/ solid in cea mai mica
unitate respiratorie vizibila rx
 - dimensiuni variabile
 - forma rotunda/ ovalara
 - contur sters
 - intensitate mica
 - variabilitate pronuntata in timp
 - pot fuziona realizand opacitati de mai
mari dimensiuni
 Ocupa un segment sau un lob, dense,
omogene, cu contur net si regulat,
reprezentat de scizuri sau de septurile
intersegmentare, de forma triunghiulara
cu baza la periferie si varful la hil, cu
bronhograma aerica
 Este aspectul clasic de pneumonie franca
lobara
 Leziuni difuze, cu contur imprecis, unice/
multiple, uni/bilaterale, cu grade diferite
de intindere, sediu perihilar/ bazal,
evolutive de la ora la ora
 Este aspectul clasic de EPA
= ansamblul de semne rx care atesta
ingrosarea tramei de tesut conjunctiv a
plamanului, ce se poate datora:
 - infiltratiei lichidiene prin edem
inflamator/ hemodinamic/ toxic
 - stazei venoase cronice sau limfatice
 - proliferarii celulare anormale (ex:
fibroze interstitiale difuze)
 Opacitatile sin sdr interstitial se
caracterizeaza prin:
 - absenta sistematizarii , confluentei si
bronhogramei aerice
 - forma de benzi rectilinii/ curbe sau de
micronoduli
 - contur net
 -evolutie lenta
 Rotunde, cu contur net, difuz distribuite in
ambii campi pulmonari, de dimensiuni
variabile, stabile in timp
 a) imaginea de “geam mat” = miliara
extrem de fina, la limita vizibilitatii ;
aspect de film “respirat”; etiologie
diversa: infectioasa (virala),
imunoalergica, etc.
 b)imaginea de miliara
“adevarata”=noduli cu dimensiuni mai
mari fata de precedenta
 Substratul AP cel mai obisnuit al micronodulilor
sunt granuloamele interstitiale:
 - infectii: tuberculoase, virale, micotice,
bacteriene( stafilococ, mycoplasma,
pneumocistis)
 - pneumoconioze (silicoza, sideroza)
 - granulomatoze primitive idiopatice
(sarcoidoza)
 - staza pulmonara cronica
 - afectiuni neoplazice/ hematologice (
carcinomatoza metastatica, limfoame
hodgkin/non-hodgkin)
 Determinate de opacitati rectilinii si
curbe ,situate in planuri diferite, cu
directii diferite si care duc la imaginea in
retea, in ochiurile careia transparenta are
densitate aeriana.

 In mod normal bronhiile nu se identifica
pe rx in incidenta de fata decat in
regiunile hilare ( dificil si incomplet) ; in
zona centrala si in manta nu pot fi
vizualizate.
 Bronhia se identifica rx daca:
 - prezinta pereti ingrosati
- lumen cu material mai putin
transparent ca aerul
- bronhograma aerica
 Daca bronhia isi inroasa peretii pastrand lumenul
aerat si forma normala, pe imaginea rx vor
aparea 2 opacitati lineare paralele cu o
transparenta care le separa -> imagine in “sina
de tramvai” -> procese inflamatorii bronsice, cu
edem parietal, dar fara exsudat intrabronsic; in
incidenta ortrograda apare imaginea in
“ochelar”: cuplul bronhie + artera => imagini
circulare tangente
 Daca lumenul bronsic prezinta fluid => imagine
rx de banda sau opacitate rotunda in incidenta
ortograda
 Dpdv rx topografia cea mai frecventa
este bazala, supradiafragmatica sau in
1/3 inferioara a celor 2 hemitorace
 Afectare frecvent bilaterala, dar
asimetrica
 = tulburari de ventilatie in teritoriul deservit de
bronhia afectata
 Atelectazia
 = reducerea continutului aeric dintr-un teritoriu
pulmonar sistematizat + reducerea volumului
respectivului teritoriu pumonar
 - opacitate sistematizata, cu caracter retractil,
fara bronhograma, intensitate mare, omogena,
bine delimitata, hiperinflatie compensatorie a
parenchimului invecinat
 -dg. diferential cu sdr de condensare alveolra
sistematiza (lipsa bronhogramei aerice + aspect
retractil)
 -hiperinflatie pulmonara cu cresterea
transparentei pulmonare
 - diminuarea desenului pulmonar
 - torace cu cu diametru A-P crescut
 - arcuri costale orizontalizate
 - reducerea inaltimii spatiilor intercostale
 - diafragme aplatizate
 - deschiderea unghiurilor
costodiafragmatice
 - cresterea spatiului clar retrosternal
1. Sdr. de hipervascularizatie arteriala
pulmonara (pletora pumonara ->
cardiopatii congenitale, hipervolemie, etc)
- cresterea grosimii benzilor opace ale
desenului pulmonar
- reducerea transparentei pulmonare
globale
- redistributie vasculara baze/ varfuri
- hiluri de dimensiuni normale
- absenta semnelor de sdr interstitial sau
alveolar
 2. sdr de hipovascularizatie arteriala
pulmonara:
 - hipertransparenta pulmonara difuza
 - desen pulmonar redus
 - hiluri pulmonare mici
 - uneori dilatatie poststenotica a a.
pulmonare
 3. sdr de staza venoasa pulmonara:
 a) acuta: produsa prin insuficienta acuta a VS: aspect
rx de EPA
 c) cronica:
 * edemul interstitial: apare la vaori presionale de 25 -
35 mmHg
 - prezenta liniilor Kerley B (specifice ptr staza
cronica)
 - noduli interstitiali
 - marirea de volum a cordului
 - uneori empansament pleural
 * edemul alveolar: apare la presiuni > 35 mmHg =>
sdr alveolar nesistematizat (EPA)
 1. Nodulii solitari intraparenchimatosi:
- opacitati rotunde, cu diametru > 1 cm, dense,
omogene, contur regulat, situate in plin parenchim
pulmonar
- cu cat diametrul este mai mare, cu atat are sanse mai
multe de a fi malign (orice nodul > 5 cm este sigur
neoplazic – exceptie: chistul hidatic)
- conturul spiculat/ neregulat/ discontinuu sugereaza
o etiologie maligna ( !!! Metastazele unice pot fi
perfect rotunde si regulate)
- calcificarile sugereaza etiologia benigna
- adenopatiile hilare sau pleureziile asociate
sugereaza etiologia maligna
- 60% dintre nodulii solitari au etiologie maligna!
 Sancrul de inoculare voluminos:
 - opacitate de intensitate mica, cu contururi sterse
 - situat cel mai frecvent in lobul inferior drept
parahilar
 - cu adenopatii satelite homolaterale
 Focarul cazeos:
 - opacitate densa localizata apical, cu contur regulat
 - de obicei < 5 cm
 -evolueaza spre excavare/ calcificari
 Caverna neevacuata:
 - opacitate perfect omogena,densitate mare,
contururi nete
 - urmata in timp de omagine a de caverna goala/
partial evacuata
- opacitate de intensitate hidrica,
omogena
 -dimensiuni mari (5- 10 cm, chiar si
peste)
 - contururi nete, trase cu compasul
 - dupa evacuarea partiala: lama
semicirculara de aer paralele cu conturul
superior sau nivel hidroaeric)
 Sunt rare, reprezentate in majoritate de
hamartoame
 - opacitate de dimensiuni mici (<4cm)
 - contur net
 - calcificari incluse
 - crestere lenta
 Abcesul pulmonar evacuat
 - imagine hidroaerica rotund-ovalara, cu
perete gros
 -transparenta/
imagine
hidroaerica
cu lichid putin,
situata apical
 Cavitate
continand la
interior o masa
solida, de forma
regulata, atasata
unuia dintra
pereti, fixa
 lamasemicirculara de aer paralela cu
conturul superior sau nivel hidroaeric
 Hipertransparenta cu pseudoperete fin,
regulat, care nu modifica aspectul rx al
parenchimului inconjurator
 Opacitatile mediastinale:
 - densitate hidrica
 - omogena
 - contur extern net si continuu
 - convexa spre plaman
 - cu racord in panta lina cu marginea
mediastinala
 - cu linia interna invizibila, ce se pierde
in restul mediastinului
 Pneumomediastinul
- hipertransarente lineare verticale ce
dubleaza conturul mediastinului si
cordului
- - asocuaza frecvent PTX sau emfizem
subcutanat
 Adenopatiile calcificate
 Calcificarile vasculare
 Calcificari cardiace