Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
vizualizabil:
- radiografie LL
- incidene speciale
3. Coloan vertebral toracal
De principiu nu face obiectul analizei unei radiografii toracice efectuate pentru supoziii
diagnostice de patologie pulmonar. Totui se pot furniza unele informaii privind:
- numrul vertebrelor
- form
- dimensiuni
- contururi
- structur
Este vizualizabil:
- parial n inciden PA
- complet n inciden LL
Prile moi:
- reprezentate de:
- muchi
- grsime subcutanat
- glanda mamar
- pliuri cutanate
- Pe radiografia n inciden PA se vizualizeaz:
- pliuri cutanate
- pliuri axilare
- umbrele snilor
- dublul contur al claviculei
- muchiul sterno-cleido-mastoidian
- fosa jugular
Se apreciaz:
- contur
- omogenitate
- intensitate
-creterea sau reducerea transparenei pulmonare n zonele de suprapunere
Pulmonul
Pe radiografia toracic plmnul apare ca o plaj de intensitate gazoas, determinat de aerul
coninut n alveole i bronii, peste care se suprapune reeaua de opaciti lineare determinate
de vase i interstiiu.
a. traheea si bronhiile - crora li se apreciaz:
- poziie
- dimensiuni/calibru
- contururi
- raporturi
Ele sunt vizualizabile pe:
- radiografie PA
- radiografie LL
- CT
Scizurile si segmentaia
53
- poziie
- raporturi
- contururi
- unghiuri costo-diafragmatice
- mobilitate diferena dintre inspir i expir
SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Examinarea unei radiografii toracice impune:
- constatarea caracteristicilor tehnice de executare:
- inspir adecvat
- poziionarea subiectului, centrare, rotaie
- expunere/penetrare adecvat
- diafragmare
- studiul esuturilor moi:
- mastectomii
- transparene anormale (prezena de gaz)
- creterea intensitii (densiti crescute) localizate sau difuze
- prezena de corpi strini sau de calcificri
- modificri de dimensiuni i form
- studiul componentelor cutiei toracice:
- forma cutiei toracice
- simetria celor dou hemitorace
- studiul poziiei, formei, dimensiunilor, structurii segmentelor osoase ale
cutiei toracice
- studiul transparenei pulmonare de fond:
- simetria ntre cmpurile pulmonare
- studiul desenului pulmonar
- studiul modificrilor radiologice elementare ale cmpurilor pulmonare
- studiul hilurilor:
- modificri de poziie
- modificri de dimensiune
- modificri de contur
- modificri de structur
- studiul mediastinului i cordului:
- dimensiuni
- contururi
- modificri de poziie
- studiul traheii:
- poziie
- dimensiuni/calibru
- deplasri
- prezena de transparene sau opaciti
- studiul diafragmului:
- poziie
- mobilitate
- contururi
Modificari radiologice elementare
1. OPACITATI
55
A.Clasificarea opacitilor:
- dup form:
- lineare
- n band
- nodulare
56
stern.
In cazul studiului arcurilor costale, analiza se face comparativ bilateral i separat pe fiecare
poriune a unui arc costal. Se urmresc:
-
de
lungime mai <fata de coasta 1;formata numai din arc
post si lateral;cu varful nearticulat cu sternul;orientata
vertical,aproape paralela cu marginea coloanei vertebrale)
-hipo/aplazii: coastele flotante,in special C12
-absenta unui arc costal:cong(+malf de corpi vertebrali:hemivertebre/blocuri
vertebrale)/dobandita(proces de osteoliza/rezectie chirurgicala);totala/partiala
Expir
inspir incomplet
sarcina
meteorismul
HSM
obezitatea
ascita
tumori abd mari
abcese subfrenice
unilateral
Scolioze vertebrale
embolie pulm
atelectazie
reducerea volumului unui plaman
pareza de n frenic
tum subfrenica
Opacitile pleurale se racordeaz de principiu n pant lin cu peretele toracic, iar prezena lor n
contact cu o structur dens (mediastin, diafragmul de pe partea dreapt), terg conturul acestor
structuri.
Hipertransparenele se delimiteaz de obicei de parenchimul pulmonar printr-un fin lizereu opac.
A.Epansamentele lichidiene:leziune radiologica de baza-opacitate
1.Pleurezii libere ale marii cavitati pleurale:
*pleurezii libere in cantitate medie:
-opacitate omogena
-de intensitate max in portiunea cea mai decliva
-cu marginea superioara stearsa,ascendenta la peretele lateral toracic
si posibil cu dublu contur(curba Damoiseau radiologica)
-intinsa de la o margine a hemitoracelui la cealalta
-stergand prin siluetaj contururile cu care vine in contact
-variabila cu pozitia bolnvului
-fara caractere de sistematizare lobara/segmentara
-cu efect de masa(impingere) asupra formatiunilor limitrofe
*pleurezii libere voluminoase(masive):
-opacitate ce intereseaza un hemitorace intreg
-intensitatea opacitatii este aceeasi pe toata suprafata de poiectie,
supracostala si omogena
-efectul de masa e mai evident decat la pleureziile medii:impingerea
mediastinului mult dincolo de marginea corpilor vertebrali si
inversarea curburii cupolei diafragmatice
-diagn dif:atelectazie
*pleurezii libere cu cantitate mica de lichid:
-fiabilitatea examenului ecografic al scd este superiorcelui radiografic
unde cantitatea minima de lichid pleural necesar vizualizarii
radiografice este de 300-400 ml
-primele semne radiografice apar pe rgr de profil sub forma stergerii
sau rotunjirii unghiului costo-diafragmatic post
2.Pleurezii inchistate /cloazonate:
*pleurezii inchistate parietal:
-epansamentele apicale:opacitate care coafeaza apexul
-epansamentele axilare:opacitati rotunjite/fusiforme,omogene,de
de intensitate costala,aplicate la peretele toacic,aparent suspendate,
nemodificate de modif de pozitie;racordate in panta lina ;fara
modif parietale osoase
-epansamente posterioare
-epansamentele anterioare:de fata opacitatea e situata in unghiul
costo-frenic lateral de partea resp,iar de profil umple unghiul
costo-frenic ant
*pleurezia diafragmatica:apare la emfizematosi;banda opaca ,cu concavitatea
craniala,care obstrueaza unghiurile de la extremele cupolei diafragm
atat cele costo-diafragmatice lateral si posterior,cat si pe cel
cardio-frenic;este partial mobila;eco si CT-esentiale pt dg
59
Sindromul vascular
Este tratat la subiectul 21.
Sindromul vascular pulmonar precapilar:suma modificarilor circulatiei arteriale pulmonare:
-cu hipervascularizatie
-cu hipovascularizatie
*Sindromul de hipervascularizatie arteriala pulmonara/pletora pulmonara:
-se datoreaza unei cresteri a fluxului arterial pulmonar:
-sunt sistemico-pulmonar(cardiopatii congenitale)
-hipervolemie(insuficienta renala cu sdr nefrotic)
-hiperchinezie(hipertiroidism)
-aspectul radiografic este acela de uniformizare a desenului pulmonar-redistributie vasc;
in final aspect de pletora pulmonara cu dilatatia tuturor elementelor arteriale pulmonare
bilateral,apical cat si bazal
*Sindromul de hipovascularizatie arteriala pulmonara:cong/dobandita;difuza/localizata;
definitiva/reversibila
-hipovascularizatie pulm difuza bilaterala:aspectul cel mai sugestiv-tetralogia Fallot
-afect congenitala;obstructie la nivelul caii de iesire a VD/pe traiectul a pulm
hipertransparenta pulm difuza,simetrica bilateral
desen pulmonar gracilcu reducerea nr de benzi pe unitatea de suprafata
hiluri pulm mici,simetrice
uneori dilatatie poststenotica a a pulmonare
-hipovascularizatia difuza unilaterala:
-congenitala:sdr Janus:hipertransp accentuata a unui pulm;desen vasc gracil;hil
mic de partea respectiva
-dobandita:
-cu hil mic homolateral:in stenozele bronhiei primitive
-cu hil mare homolateral:tumora cu invazie arteriala/dilatarea arterei in
amonte de un tromb voluminos
-sdr de hipertensiune pulm precapilara:sdr combinat-pletora pulmonara centrala si
olighemie periferica
Sindromul vascular pulmonar capilar:-conditie patologica rezultata din compromiterea patului
capilar pulmonar prin procese de fibroza interstitiala sau prin simplul efect mecanic
de hiperinflatie alveolara cu hiperpresiune si strivirea capilarelor
-aspectul radiologic este dominat de sindromul interstiial sau de modificari ventilatorii
de tipul celor din sindromul bronsic
-modif radiologice vasculare pulmonare sunt superpozabile peste cele intalnite in
hipertensiunea pulmonara precapilara
Sindromul vascular pulmonar postcapilar:
-semne radiografice ce definesc sdr de staza venoasa pulmonara
Sindromul de staza venoasa pulmonara
-este generat de afect care blocheaza calea de intoarcere a sangelui spre atriul stg sau
cel mai frecv prin obstructie valvulara mitrala
-staza venoasa pulmonara acuta:produsa prin IVS;dpdv radiologic:sdr alveolar;lipsesc
semnele de interesare interstitiala;aspectul radiologic de EPA;repetarea
episoadelor de EPApoate lasa ca leziune sechelara o interesare nespecifica
de tip sindrom interstiial
63
65