Sunteți pe pagina 1din 9

Lp 2

PLAMÂN NORMAL

1. Condiţii de efectuare corectă a unei radiografii TPMCP (regim, desen pulmonar, mediastin, cord)

2. Metode complementare – tomografie plană (efectul de paralaxă), tomografie computerizată (bronhografie, kimografie – s-a renunţat), angiografie

3. Structuri anatomice

-

structuri moi

-

conţinător toracic osos (coloană vertebrală toracală, coaste, clavicule, stern, scapule)

-

pleură

-

mediastin

vertebre trahee artere şi vene (diferenţere – definiţie radiologică) scapule faţă / profil bronşii primitive pe faţă / profil diafragme (stâng / drept)

Avem o radiografie TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-CARDIO-PULMONARĂ:

1. de faţă / profil

2. incidenţă (AP / PA)

3. ortostatism / decubit

4. timp respirator

5. corect / incorect executată

Condiţii de efectuare corectă a unei radiografii TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-CARDIO-PULMONARE:

1. Regim – kV mulţi, mA puţini, timp scurt – de ce ?

2. Ultimele vertebre cervicale (se văd vârfurile plămânilor)

3. Peretele toracic

4. Sinusurile costo-diafragmatice

5. Inspir profund (9 arcuri costale posterioare, 6 arcuri costale anterioare)

Condiţii de ortostatism:

1. camera cu aer a stomacului

2. desen pulmonar mai accentuat la baze

3. Mediastin

4. Cord

Condiţii de poziţionare corectă a unei radiografii TPMCP:

1. extremităţile mediale ale claviculelor să fie simetrice faţă de planul mediosagital care trece prin linia apofizelor spinoase (dacă nu este poziţionată corect cu ce umăr este în faţă)

Desen pulmonar

Localizări:

-

hemitorace drept / stâng

-

câmp pulmonar superior / mediu / inferior (2 planuri axiale prin polul superior şi respec- tiv inferior al hilurilor pulmonare) – şi medial / lateral prin linia medioclaviculară

Evaluarea transparenţei pulmonare:

Jumătatea superioară a hemitoracelui drept / stâng

Jumătatea inferioară a hemitoracelui drept / stâng

Jumătatea superioară / inferioară a hemitoracelui

Arterele: benzi opace distribuite radiar dinspre hiluri spre periferie, de grosime progresiv descrescă- toare spre peretele toracic, divizându-se dicotomic

Venele: benzi opace cu traiect variabil orientat mai orizontal, convergente spre hil, nu pot fi identi- ficate radiografic în mod normal

Mantaua pulmonară = corespunde segmentului capilar – are o grosime de circa 2 – 2,5 cm. de la pe- retele toracic şi este complet lipsită de structură, inclusiv de desen vascular

Hilul = opacitate intensă, netă, bine conturată corespunzând anatomic arterei pulmonare primitive şi a diviziunilor sale lobare. (normal hilul stâng este situat mai cranial).

Diafragmul – în condiţii normale hemidiafragmul drept este situat mai sus decât cel stâng (hemidiafragmele sunt paralele pe profil drept şi se intersectează într-un punct variabil pe profilul stâng)

Conţinător osos Pe radiografia de faţă se observă ca elemente osoase: vertebre, coaste, stern, epifizele distale ale humerusului, claviculele, scapulele

Coloană vertebrlă

Coaste

Stern

Clavicule

Scapule

Vertebrele (33 – 34 = 7 + 12 + 5 + 5 + 4-5)

VERTEBRA

- corp – partea anterioară, cilindrică

- arc vertebral – posterior (alcătuit din două lame vertebrale unite posterior, descriind un V deschis anterior)

- pediculii vertebrali (leagă arcul de corp) între pediculii vertebrali – prin suprapune- rea vertebrelor – se delimitează orificiile de conjugare (intervertebrale), prin care trec vasele şi nervii spinali, între corp (anterior), arcul vertebral (posterior) şi pediculii verte- brali (lateral) se delimitează foramen vertebrale, care prin suprapunerea vertebrelor for- mează canalul vertebral (canalis vertebralis).

- La nivelul arcului vertebral se găsesc:

apofizele (procesele) transverse

apofizele (procesele) spinoase

apofizele (procesele articulare) – 2 superioare şi 2 inferioare

- La nivelul corpului vertebral – vertebrele se articulează între ele şi prin corpul vertebral între care se dispune discul intervertebral

VERTEBRA TORACALĂ Corpul vertebral

de mărime intermediară.

pe părţile laterale prezintă câte o semifaţetă articulară superioară şi inferioară care se completează cu semifaţetele vertebrei vecine formând faţete articulare pentru capul coastei. deci fiecare coastă se articulează cu două vertebre în- vecinate cu excepţia coastelor I, XI şi XII care se articulează cu o singură verte- bră toracală Arc vertebral

apofizele transverse au vârful unituberculat şi prezintă anterior faţete articulare pentru tuberculul costal (fovea costalis transversalis).

Curburile coloanei vertebrale În plan sagital

- lordoza cervicală (concavă înapoi)

- cifoza toracală (convexă înapoi)

- lordoza lombară (concavă înapoi)

- cifoza sacro-coccigiană (convexă înapoi)

În plan frontal

- scolioză (cu convexitate spre dreapta la dreptaci – dextroconvexă, şi dextroconcavă la stângaci)

Prezentarea radiografiei

1. Denumire – radiografie TPMCP în incidenţă de faţă / profil

2. Condiţii tehnice de executare

3. Parametrii electrici ai radiografiei

4. Radiografie în ortostatism / decubit, inspir / expir

5. Analiza dinspre periferie spre mediastin:

a) Modificări de părţi moi

b) Modificări de conţinător osos

c) Analiza transparenţei pulmonare

d) Analiza desenului pulmonar

e) Modificări radiologice elementare în plămân

f) Modificări de cord şi mediastin

Caracteristicile unei opacităţi:

1. Număr – unice multiple

2. Formă

3. Dimensiuni – (axial, craniocaudal – faţă; anteroposterior – profil)

4. Localizare

5. Contururi net / şters, regulat / neregulat

6. Intensitate

7. Structură

Avem de interpretat un examen al aparatului digestiv cu substanţă de contrast per os:

Esogastroduodenal Al intestinului subţire Clismă baritată (examen irigografic)

Enumerarea segmentelor de tub digestiv vizualizate Evaluarea poziţiilor în care au fost efectuate radiografiile. Obligatoriu evaluarea gradului de repleţie al lumenelor digestive.

Apoi descrierea se centrează pe leziunile radiologice elementare – se începe cu cea mai importantă şi apoi pornind de la această, pentru a susţine diagnosticul se continuă cu celelalte:

Se urmăreşte schema de prezentare clasică:

Număr Formă Dimensiuni Localizare Contururi Eventual structură Obligatoriu elemente specifice la digestiv: prezenţa lizereului de siguranţă, a semitonului, a rigidităţii etc. …

Modificări radiologice elementare:

FUNCŢIONALE

Tonus

Hipertonie

Hipotonie

Atonie

Spasm

Peristaltică

Hipokinezia

Hiperkinezia

Akinezia

Secreţie

Tranzit

Accelerarea evacuării Întârzierea evacuării

MORFOLOGICE

1. POZIŢIE ptoză ascensiune împingere tracţiune torsiune

2. MOBILITATE scăderea mobilităţii creşterea / apariţia mobilităţii

3. DIMENSIUNE creşterea / scăderea lungimii – dolico/brahi segmente creşterea / reducerea calibrului = dilatatiţii / stenoze

ancoşe incizuri întrerupere prin prezenţa unei LACUNE rigiditate imagini adiţionale (plusuri de umplere) DIVERTICULI SPLICULI NIŞE Minusuri de umplere = LACUNE

5. FORMĂ modificare formei normale

6. RELIEF DE MUCOASĂ atrofie / hipertrofie de pliuri absenţa pliurilor (a reliefului de mucoasă) întreruperea pliurilor convergenţa pliurilor dezorganizarea pliurilor

Avem de interpretat un examen urografic compus din:

1 radiografie renovezicală simplă x secvenţe urografice

Radiografia reno-vezicală este corect \ incorect efectuată. Se analizează umbrele renale, prezenţa calcificărilor, contururile psoaşilor etc

La secvenţele urografice se apreciază în primul rând cronologia în funcţie de gradul de repleţie al VU.

- analiza nefrogramei – simetrică bilateral sau nu

- analiza urogramei.

Analiza modificărilor radiologice elementare:

Modificări morfologice rinichi:

Poziţia rinichilor – ectopie vs. ptoză Dimensiuni Contururi:

Boselură Ancoşă Depresiune Modificări morfologice căi urinare:

Calibru – dilataţii vs. steonze Contur – amprente, imagini adiţionale Lacune Amputaţie Dezorganizare

Modificări funcţionale Nefrogramă, urogramă

Evidenţierea unei leziuni necesită caracterizarea ei:

Număr

Formă

Dimensiuni

Localizare

Contururi

+/- Stuctură

1. Radiografie centrată la nivelul (Regiunea examinata – centură scapulară, articulaţie coxo- femurală etc. …) cuprinzând şi …

2. Enumerarea segmentelor osoase vizibile pe radiografie.

3. Analiza efectuării corecte – vezi condiţii mai jos.

4. Enumerarea modificărilor radiologice elementare – „modificare de structură care determină mo-

dificări de formă, dimensiuni etc )

5. Descrierea leziunii principale:

Număr – unică Formă Dimensiuni Localizare – atenţie ! este important dacă este metafizară, epifizară, diafizară Contururi – întrerupt sau nu – dacă este întrerupt este fractură sau corticală spartă, ! perios-

toză

Structură – leziune de tip ostelitic sau osteocondensant, omogenă sau nemogenă

6. Analiza celorlalte modificări radiologice elementare în contextul leziunii

7. Concluzie – distrofie, displazie, infecţie, traumatism, tumoră malignă – beningnă de tip osteolitic

– osteocondensant etc

Radiografia de segmente osoase

1. Alegerea unor parametri electrici optimi

2. 2 radiografii în incidenţe complementare

3. Să fie prinsă pe radiografie cel puţin o articulaţie

4. Regiunile simetrice să fie radiografiate bilateral

MODIFICĂRI RADIOLOGICE ELEMENTARE

1. Modificări de părţi moi

2. Modificări de formă

- Hiperostoza

- Exostoza

- Oedostoza

- Scoliostoza

3. Modificări de dimensiuni

- Aplazii

- Hipoplazii

- Hiperplazii

- Displazii

4. Modificări de contur

- întrerupere

- dedublare

- neregularităţi

5. Modificări de poziţie şi de ax

- deplasări în cele 3 axe

- rotaţie internă / externă

6. Modificări de structură DISTRUCTIVE

a) demineralizare – osteoporoză

b) osteoliză

c) atrofie prin presiune

d) osteonecroză

CONSTRUCTIVE

a) osteoscleroză

b) periostoză

c) osificări heterotope