CURS

RADIOLOGIE

www.radiologietgm.ro
Curs 2

Radiodiagnosticul
aparatului respirator
 Consideraţii generale
Metode de investigaţie ale aparatului respirator
Anatomia radiologică a arborelui traheo-bronşic
şi plămânilor în diferite incidenţe
Vascularizaţia pulmonară
Segmentaţia pulmonară
Imaginea toracică normală
Simptome clinice de bază în stabilirea
diagnosticului pozitiv radiologic
Metode de investigaţie ale
aparatului respirator

Examenul radioscopic televizat

Examenul radiografic simplu
Examenul angiografic
Examenul bronhoscopic şi bronhografic
Examenul scintigrafic pulmonar
Examenul prin tomografie computerizată
Examenul prin rezonanţă magnetică
Anatomia radiologică a arborelui
bronşic şi plămânilor

Radiografia toracică standard în

incidenţa de faţă (postero-anterioară)
Radiografia pulmonară în incidenţă de
profil (latero-laterală)
Radiografia toracică în incidenţele
oblice OAD şi OAS (cu incidenţele
complementare OPD şi OSS)
 1. Pliul cutanat al bazei
gâtului
2. Clavicula
3. Cordul şi vasele de la
baza lui
4. Muşchiul mare
pectoral cu pliul
cutanat al peretelui
anterior al axilei
5. Glanda mamară cu
mamelonul
6. Arcul costal posterior
7. Arcul costal anterior
8. Ligamentul freno-
pericardic drept
Teleradiografie toracică în incidenţă postero- 9. Sinusurile costo-
anterioară diafragmatice
 Teleradiografie toracică în
incidenţă de profil

1,2 – claritate traheală

3,4 – omoplaţi
5 – capul humeral
6 – ligamentul freno-pericardic şi
VCI
7 – spaţiul clar retrocardiac
8 – spaţiul clar retrosternal
9 – cupola diafragmatică stângă
10 – cupola diafragmatică dreaptă
Structura vascularizaţiei
pulmonare

1 – nucleul central
hilar
2 – reţeaua primară
3 – reţeaua secundară
4 – mantaua lui Felix
 Individualizarea
desenului pulmonar
după regiuni
topografice

1 – regiunea vârfurilor, 2 – regiunea hilurilor, 3 – regiunea bazelor

 Divizarea
câmpurilor
pulmonare

1 – regiunea vârfului supra-claviculară, 2,3 – regiunea

infraclaviculară, 4,5 – regiunea hilară şi axilară, 6,7 – regiunea bazei
Caracterele normale ale desenului pulmonar
hilurile pulmonare au formă de virgulă, cel stâng
fiind mai sus situat;
vasele se divid spre periferie în câte două ramuri –
dichotomic;
opacitatea vasului este omogenă pe tot traiectul;
conturul vasului este regulat, fiind bine precizat;
calibrul se reduce treptat spre periferie, desenul
pulmonar disărând în treimea externă, realizând
mantaua pulmonară;
cele două câmpuri pulmonare prezintă caractere
simetrice ale desenului pulmonar;
pe angiocardiografie, desenul pulmonar se
suprapune pe arterele opacefiate cu substanţă de
contrast.
Segmentaţia pulmonară
pe drepta: Segmentaţia
– Lobul superior:
Segmentul apical pulmonară
Segmentul dorsal
Segmentul ventral  Segmentaţia pulmonară pe
Segmentul axilar
stânga:
– Lobul mediu:  La nivelul lobului superior
Segmentul lateral însumează segmentele lobului
Segmentul medial superior şi mijlociu drept
– Lobul inferior:  La nivelul lobului inferior stâng

Segmentul apical (Fowler)

segmentaţia este identică cu cea a
lobului inferior drept, lipsind
Segmentul bazal anterior segmentul bazal-medial
Segmentul bazal medial
Segmentul bazal lateral  Lobii supranumerari:
Segmentul bazal posterior  lobul venei azygos
 lobul Fowler
 lobul cardiac
Segmentul apical al lobului Segmentul dorsal al lobului
superior drept şi stâng superior drept şi stâng

Segmentul ventral al lobului Segmentul axilar al lobului

superior drept şi stâng superior drept şi stâng
Segmentul lateral din lobul Segmenul paracardiac al
mijlociu drept şi lingular lobului inferior drept fără
superior stâng echivalenţă pe stânga

Segmentul apical al lobului Segmentul medial al lobului

inferior drept şi stâng mijl. drept şi lingular inf. stâng
 Segmentul bazal anterior al Segmentul bazal extern al
lobului inferior drept şi stâng lobului inferior drept şi stâng

Segmentul bazal posterior al

lobului inferior drept şi stâng
 Imaginea toracică normală
Planul de examinare: identificarea regiunii
radiografiate
punerea în poziţie
descrierea propriu-zisă

Criterii pentru descrierea leziunilor elementare pleuro-pulmonare:

 stabilirea naturii leziunii
 localizarea topografică
 forma leziunii
 conturul leziunii
 dimensiunile leziunii
 structura
 intensitatea
 raportul cu elementele anatomice de vecinătate sau alte
leziuni din jurul imaginii patologice
 Sursele de eroare şi imaginile parazitare ale ITN:
Generate de elementele
scheletului toracic:
– malformaţii costale
– cartilaje costo-sternale calcificate  Generate de alte elemente
– omoplaţii proiectaţi în câmpurile anatomice şi patologice extra şi
pulmonare intrapulmonare:
– tubercul costal gigant
– ganglionii cervicali calcificaţi
Generate de părţile moi: – guşa plonjantă calcificată
– musculatura toracică – opacitatea muşchiului SCM
– sânii mari
– ligamentul costo-pericardic
– sânii femeilor tinere
– punga de grăsime de la apexul
– sânii femeilor în vârstă cordului
– sânul amputat – megaesofagul
– pneumosânul
– scolioza coloanei dorsale
– mameloanele scleroase
– elementele vestimentare
– emfizemul subcutanat
– părul mare şi lung
– nevii pigmentari toracici
– pete de contrast pe ecran
Simptome clinice de bază în stabilirea
diagnosticului pozitiv radiologic
Tusea
– orarul tusei, frecvenţa tusei, vechimea tusei,
condiţii favorizante, simptomele asociate;
Expectoraţia
– cantitatea, culoarea, mirosul, conţinutul;
Dispneea
Hemoptizia:
– stabilirea cauzei, evaluarea modificărilor
pulmonare post-hemoptizie.
Leziunile elementare pleuro-
pulmonare
Opacităţile
– sediul, numărul, forma, dimensiunile, conturul,
structura, intensitatea, raporturile şi relaţiile cu
elementele morfologice din jur
Transparenţele pulmonare:
– hipertransparenţele circumscrise
– hipertransparenţele difuze
Imaginile mixte sau imaginile hidro-aerice
 Aprecierea sediului
unei opacităţi

Semnul Bernou: stabilirea aparenenţei unei opacităţi la plămâni sau la

elementele învecinate, după aspectul unghiului de contact – opacităţile
parenchimatoase fac unghi ascuţit cu zona de contact, iar opacităţile ce
aparţin zonei de contact, fac unghi obtuz
Leziuni elementare pleuro-pulmonare: 1 – opacităţi miliare, 2 – opacităţi micro-
nodulare, 3 – opacitate segmentară, 4 – opacităţi nodulare, 5 – opacităţi liniare, 6 –
opacităţi reticulare, 7 – atelectazie lamelară, 8 – cavernă drenată, 9 – opacitate
macronodulară, 10 – pleurezie exudativă
Hipertransparenţe circumscrise: 1 – chist hidatic fisurat, 2 – cavernă cu bronhie de
drenaj, 3 – bronhogramă aeriană pe fond de pneumonie, 4 – plămân polichistic supra-
infectat, 5 – chist aerian congenital, 6 – fluido-pneumo-torace latero-toracic stâng, 7 –
abces pulmonar după vomică
Sindroamele radiologice toraco-
pleuro-pulmonare

Sindromul de umplere alveolară

Sindromul bronşic
Sindromul interstiţial
Sindromul vascular
Sindromul pleural
Sindromul de umplere
alveolară: dispariţia
aerului alveolar şi
înlocuirea lui prin lichid
exudat de natură
inflamatorie, alergică,
sânge, lichid de aspiraţie
sau proliferare celulară
 Atelectazie Atelectazie compresivă Atelectazie pasivă
resorbtivă prin datorită vecinătăţii cu
obstrucţie procese expansive
mecanică şi prin pulmonare sau
hipoventilaţie mediastinale
alveolară
Atelectazie cicatriceală prin Atelectazie adezivă prin lipsă
fibroză pulmonară localizată de surfactant sau inactivarea lui
sau difuză
Orientarea spaţială a vaselor pulmonare:
a – artere, b - vene
Colecţie lichidiană bilaterală în cantitate mare
pe dreapta, redusă pe stânga, cu limita
superioară concavă cranial
Patologia toraco-pleuro-pulmonară
Leziunile elementare pleuro-pulmonare
Sindroamele radiologice toraco-pleuro-
pulmonare
Malformaţiile congenitale bronhopulmonare
Radiodiagnosticul bronşitelor
Radiodiagnosticul pneumopatiilor
Radiodiagnosticul bronhopneumoniilor
Radiodiagnosticul supuraţiilor pulmonare
Radiodiagnosticul afecţiunilor inhalatorii
pleuro-pulmonare
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
Radiodiagnosticul afecţiunilor pleurale
Radiodiagnosticul tumorilor pulmonare
 PNEUMONIILE
Pneumopatiile :
– Afetiuni inflamatorii, nesupurative si
supurative ale plamanului
– Anatomoradiologic afectiunea se cantoneaza
la:
Alveole = pneumonie
Bronsiolele terminale si alveole =
bronhopneumonie
Interstitiu = pneumopatii interstitiale
Clasificarea pneumoniilor dupa etiologie
Pneumonie
– pneumococica
– stafilococica
– streptococica
– cu bacil Friedlander
– cu Haemophilus influenzae
– cu germeni intestinali
- proteus,
- piocianic
– prin aspiratie
– a nou- nascutului
– rare
cu:
– Meningococi
– Salmonele
– Coli
– Brucele
– B.carbunos
 PNEUMONIILE
Faze de evoluţie:

 faza de congestie alveolară

 - pereţii alveolari îngroşaţi
 - radiografic prezintă drept corespondent voalul difuz;
 faza de hepatizaţie roşie
 pe lângă pereţii alveolari îngroşaţi apare exudatul seros, care treptat
ocupă alveolele ce nu mai conţin aer
 radiografic constatăm opacitate de intensitate medie;
 faza de hepatizaţie cenuşie
 scăderea opacităţii în intensitate, precum şi scăderea edemului
alveolar, când alveolele conţin un rest fluid şi începe să reintre aerul în
ele
 -radiografic opacitate neomogenă, în funcţie de gradul de hepatizaţie
deoarece se trece la faza de resorbţie;
 faza de resorbţie şi vindecare completă
 -dispare edemul alveolar şi restul fluid
 -radiografic se constată treptat transparenţă pulmonară normală .
MORFOPATOLOGIE - HISTOPATOLOGIE
Pneumonie lob superior dr.
Pneumonie lob sup.stg.
Pneumonie lob mediu+inf.dr.
Pneumonie pneumococică
 Pneumonie mixtă
(pneumococ + mycoplasma)
Pneumonie de aspiraţie
Pneumonie lob inf.stg.
Pneumonie distelectatică
Pneumonia
cu Betsonia
(ornitoză-
psitacoză)
Pneumonia rickettsiană(febra Q)
Opacităţi parenchimatoase
Distribuţie segmentară
Localizare mai ales in lobii inferiori
Forma nodulară
Aspect de bronhopneumonie
Fără adenopatii hilare
Rar colecţie pleurală
 Pneumonia gripala
Forme:
– Hilifugală
– Macronodulară
– In “aripi de fluture” (asemanator
edemului pulmonar)
– Pseudotumorală ( asemanator
emfizem, atelectazie)
Radiodiagnosticul pneumoniei atipice (virotice)
Radiologic:
se pun în evidenţă aspecte extrem de variate, izolate sau asociate :
 hiluri mari opace, imprecis conturate;
 cordoane opace prin edem şi infiltraţii peribronho-vasculare,
care pleacă de la hil spre periferie, mai ales spre bază şi
posterior;
 voalare circumscrisă a unei zone pulmonare;
 desen pulmonar accentuat (prin accentuarea tramei interstiţiale)
realizând aspecte în reţea, reticulo-nodulare, etc. ;
 prezenţa de cordoane hilare terminate în “măciucă” (prin
atelectazie) - semn de mare valoare diagnostică;
 aspectul de “evantai” în inspir forţat prin îndepărtarea cordoa-
nelor peribronho-vasculare ca şi dimunuarea opacităţii prin
distensie alveolară - semn de importanţă diagnostică
Pneumonia interstiţială (virotică)
 Radiodiagnosticul pneumoniei cronice

Context clinic foarte polimorf şi neobişnuit,

Este uneori sursa unor regretabile erori.
Radiodiagnosticul pneumoniei cronice curpinde:
– focar pneumonic neresorbit, lăngă care apar
 focare noi;
 fibroză retractilă cu tracţionări;
 scizura, mediastinul şi peretele toracic sunt deviate
spre focar;
 apariţia bulelor de emfizem şi a atelectaziei (datorită
tulburărilor de ventilaţie)
Este obligatoriu diagnosticul diferenţial cu cancerul
pulmonar.
Pneumonie cronică bazală dr.
Radiodiagnosticul bronhopneumoniilor

fenomenele inflamatorii axate pe o bronhiolă care are

lumenul obstruat,
în jurul ei exista concomitent toate stadiile procesului
pneumonic.
Aspect morfopatologic şi histopatologic
Radiodiagnosticul bronhopneumoniilor

leziunea de bază: nodulul bronhopneumonic:

– este leziunea principală,

– centrat de o bronhiolă cu pereţii inflamaţi, plini cu
hipersecreţie,
– alveolele pline cu exudat mucos, realizând în
ansamblu opacitatea de bază,
– la periferie o congestie simplă cu dilatarea vaselor,
ceea ce realizează o opacitate mai redusă.
 Forme clinico – radiologice de
bronhopneumonie

Micronodulară
Nodulară
Pseudolobară
Parahilară stângă
Parascizurală orizontală dreaptă
Paravertebrală
Forme de bronhopneumonie: A – micronodulară, B – nodulară, C –
pseudolobară, D – parahilară stângă, E – parascizurală orizontală
dreaptă, F - paravertebrală
Opacităţi micronodulare:
A – tuberculoza miliară acută,
B – carcinoză miliară,
C – pneumoconioză stadiul II,
D – pneumonie
atipică, E–
hemosideroza pulmonară,
F – bronhopneumonie, G
– sarcoidoză pulmonară,
H-
limfogranulomatoză malignă
Hodgkin
 Bronhopneumonii

Opacităţi nodulare:
A – bronhopneumonie bacteriană, B – bronhopneumonie
tuberculoasă, C – bronhopneumonie stafilococică
Opacităţi nodulare solitare
(1,5-3 cm diametru)
A – infiltrat precoce Assmann,
B – tuberculom,
C – infiltrat fugace Loffler,
D – abces pulmonar înainte de
vomică,
E – cavernă plină,
F – chist hidatic
G – infarct pulmonar,
H – tumoră benignă,
I – cancer pulmonar periferic, J –
chist aerian infectat,
K – pleurezie închistată
interlobar,
L – metastază solitară
Bronhopneumonie nodulară
Bronhopneumonie nodulară
Bronhopneumonie macronodulară
Bronhopneumonie confluentă
Bronhopneumonie macronodulară
cu pleurezie secundară
Bronhopneumonie paracardiacă
 Radiodiagnosticul supuraţiilor
pulmonare
Abcesul pulmonar
– înainte de vomica purulentă;
– după vomică – imaginea mixtă hidro-aerică;
Gangrena pulmonară
– Entitate asemănătoare abcesului pulmonar după
vomică + suprainfecţie cu germeni anaerobi;
Bronşiectaziile:
– Cilindrice;
– Moniliforme (varicoase);
– Sacciforme.
 Abces pulmonar al
lobului inferior drept
înainte şi după
vomica purulentă
 Bronşiectazie
congenitală lob
sup.stg.
Bronşiectazii
Bronşiectazii
AFECTIUNILE
AFECTIUNILEPLEUREI
PLEUREI
 Sindroamele
Sindroamele radiologice
radiologice toraco-pleuro-
toraco-pleuro-
pulmonare
pulmonare
Sindromul
Sindromul pleural
pleural
se reţine mai ales aspectul colecţiei pleurale cu lichid
liber în marea cavitate pleurală.
radiologic se traduce printr-o opacitate bazală, care urcă
laterotoracic, descriind o curbă a cărei concavitate
priveşte cranio-medial, cu delimitare difuză.
in funcţie de cantitatea de lichid apare şi deplasarea
mediastinului în partea opusă opacităţii.
pe radiografiile în decubit lateral, cu raza orizontală,
opacitatea va ocupa porţiunea de clivă a hemitoracelui
respectiv.
Sindroamele
Sindroameleradiologice
radiologicetoraco-pleuro-pulmonare
toraco-pleuro-pulmonare
-Sindromul
-Sindromulpleural-
pleural-

Colecţie
Colecţielichidiană
lichidianăbilaterală
bilateralăîn
încantitate
cantitatemare
marepe
pedreapta,
dreapta,redusă
redusăpe
pe
stânga,
stânga,cu
culimita
limitasuperioară
superioarăconcavă
concavăcranial
cranial
Pleurezii
 Pleurezia-etiologie
Pleurezia-etiologie

Pluerezia uscată (pleurita)

este o reacţie inflamatorie a pleurei
fără lichid,
cu fibrină localizată pe pleura parietală;
– examenul radiologic
este sărac în privinţa semiologiei;
– hipomobilitatea hemidiafragmului poate fi singurul semn radiologic.
Pleurezia lichidiană
este dată de acumularea în cantităţi diferite a lichidului
– în marea cavitate pleurală,
– în pleurele interlobare,
– mediastinale şi diafragmatice.
– liberă sau închistată la diferite nivele.
 Pleurezii
Pleurezii
 Libere-in
Libere-in marea
marea cavitate
cavitate-in
-in cant.
cant. mica
mica
-in
-in cant.
cant. medie
medie
-in
-in cant
cant mare
mare

 Inchistate
Inchistate-- in
in marea
marea cavitate
cavitate
-in
-in scizuri
scizuri
-mediastinale
-mediastinale
-diafragmatice
-diafragmatice

 mixte
mixte
 Pleurezie libera in marea cavitate

1.Rgr.PA

2.Rgr.lat

1 2
Clasificarea
Clasificareapleureziilor
pleureziilorin
infunctie
functiedede
cantitatea
cantitatea de delichid
lichid

Colecţii pleurale :
A – cantitate mică de lichid (100-300cmc),
B – cantitate mijlocie de lichid (1000-1500 cmc),
C – cantitate mare de lichid (peste 1500cmc), având
l iimita superioară concavă cranial.
 Pleurezia
Pleurezia libera
libera in
in marea
mareacavitate
cavitate
Pleurezia lichidiană liberă
– in marea cavitate pleurală (revărsatul
pleural liber) este caracterizată prin
semne directe
indirecte
–opacitatea de intensitate mare, de tip
lichidian
–semne din partea mediastinului,
diafragmului, plămânului şi cutiei
toracice
Pleurezii
Pleurezii
Pleurezie tuberculoasa
Calcificari pleurale
Pahipleurita calcara
Pahipleurita calcara
Pahipleurita calcara
Pleurezie (azbestoza)
Pleurezie (insuf. cardiaca decomp.)
Radiodiagnosticul
Radiodiagnosticul afecţiunilor
afecţiunilor
pleurale
pleurale inchistate
inchistate
Principiu
Planul
Planul scizurilor
scizurilor (după
(după Fischgold)
Fischgold)

Planul scizurilor (după Fischgold

AA––imagine
imaginede faţă, S1
defaţă, S1––planul
planulmarii
marii
scizuri,
scizuri,
BB––profil drept,
profil drept,
S2
S2––planul
planulmicii
micii
CC––profil stâng ;
profil stâng ; scizuri.
scizuri.
 Pleurezia
Pleurezia inchistata
inchistata
Pleurezia lichidiană închistată
inchistarea se poate produce în:
marea cavitate, interlobar, mediastinal şi diafragmatic.
maides închistarea se face la nivel axilar, rezultând o opacitate
omogenă, bine delimitată, laterotoracică.
submamar, în spaţiul pleural anterior, în dreptul foiţelor pleurale
ale scizurii mici.
pleureziainterlobară apare datorită localizării lichidului în mica
sau marea scizură.
colecţia pleurală, localizată în scizura orizontală dreaptă, apare
ca o opacitate fuziformă, localizată în zona scizurii mici, bine
delimitată şi omogenă.
Examinarea în incidenţă de profil tranşează rapid diagnosticul
Lichidul se mai poate închista în oricare din compartimentele pleurei
uni sau bilateral.
Colecţii pleurale închistate în scizuri :

A – în scizura orizontală dreaptă,

B – în marea scizură oblică dreaptă,
Colecţii pleurale închistate în scizuri :

C – în jumătatea superioară a scizurei oblice

drepte,
D – în jumătatea inferioară a scizurii oblice drepte
Pleurezie inchistata in
scizurile drepte
Chilotorace
 Hemotorace

Hemotorace
 Pleurezia
Pleureziainchistata
inchistatamediastinal
mediastinal

Pleurezia inchistata mediastinal

– spaţiul pleural mediastinal se află pe faţa mediastinală a
plămânului, între cele două foiţe pleurale mediastinale
– se împarte într-un
etaj suprahilar şi într-un
etaj subhilar,
etajul subhilar la rândul său este împărţit de către ligamentul
triunghiular al plămânului, într-un
– compartiment anterior şi
– Compartiment posterior, colecţia lichidiană putându-se închista în oricare
din aceste compartimente, uni-lateral sau bilateral .
– Radiologic,
opacitatea în bandă
contur foarte bine delimitat spre câmpul pulmonar,
face corp comun cu mediastinul, care apare lărgit.
– examenul radiologic în incidenţă de faţă şi de profil reprezintă
elementul esenţial de diagnostic.
 Colecţii pleurale mediastinale închistate :

A – inferioară dreaptă compartiment anterior,

B – fluido-pneumo-torace inferior drept,
C – inferioară stângă compartiment anterior,
 Colecţii pleurale mediastinale închistate :

D – superioară stângă în cantitate medie,

E – inferioară stângă compartiment posterior,
F – bilaterală în cantitate mare,
G – inferioară dreaptă compartiment anterior
şi posterior
Colectii pleurale inchistate
 Simfizele pleurale
Simfizele pleurale
– sunt rezultatul unui proces fibrinos sau
exudativ pleural, care au ca rezultat lipirea
foiţelor pleurale.
– semne radiologice
directe sunt date de opacitate,
semne indirecte constând din modificări
ale organelor din jur.
Cele mai comune localizări ale simfizelor pleurale sunt :
pahipleurita vârfului, caracte-rizată prin voal şi neregularităţi ale vârfului
pulmonar;
pahipleurita bazei, caracterizată printr-o simfiză costodiafrag-matică, în
care la examenul radiologic se constată o voalare a sinusului
costodiafragmatic, care nu se destinde în mod normal aşa cum se
întâmplă în inspiraţie ;
pahipleurita mediastinală, cara-cterizată prin faptul că o porţiune din
conturul medias-tinului şi a cordului au aspect rectiliniu, cu contur
crenelat dinţat pe conturul mediastinal ;
pahipleurita generalizată (fibro-toracele), caracterizată printr-un
minitorace retractat şi opac, laterotoracic opacitatea fiind mai intensă, iar
mediastinul şi organele sale sunt tracţionate spre partea bolnavă.
 Semnul
Semnul balamalei
balamalei

1.Sinusul
costodiafragmati
c in inspir fortat

2.Sinusul 1
costodiafragmati 2
c in expir fortat
 Calcificarile pleurale
Calcificările pleurale
– ca urmare a inflamaţiilor pleurale repetate,
– depunere de calciu pe pleură, depunerile făcându-se cel mai des în
jumătatea inferioară a pleurei, în partea externă.
– radiologic se constată :
prezenţa unei opacităţi neregulate, cu porţiuni de intensitate foarte
mare, datorită impregnării cu calciu,
porţiuni de intensitate slabă, noeomogenă, bine delimitată, care pe o
anumită porţiune merge paralel cu peretele toracic, de care este separat
printr-o distanţă de 1-2 mm, separaţie care este produsă de faptul că
depozitarea calciului se face pe pleura viscerală, adiacentă plămânului.
– rotind bolnavul în diverse poziţii se constată că opacitatea ţine de pleură şi
nu de plămân.
– aspectele care se pot evidenţia cu această ocazie sunt foarte diferite :
“în placarde”,
“în platoşe”,
“în fier de plug”,
“în capăt de lancie”,
“în os de sepie” etc.
 Calcifieri pleurale

Calcifieri pleurale, bilaterale, cu simfiză de

sinus costodiafrag-matic stâng
Calcifieri pleurale
 Pneumotoracele

Pneumotoracele
– corespunde pătrunderii aerului în marea
cavitate pleurală.
– radiologic se constată
hiper-transparenţă a hemitoracelui
respectiv
lipsa desenului pulmonar
colaborarea plămânului la nivelul hilului
pulmonar.
– marginea plămânului colabat este bine
evidenţiată la examenul radiologic.
 Pneumotoracele
– Pneumotoracele poate fi :
complet, când nu există aderenţă în pleură
parţial când se produce o retracţie incompletă a
plămânului din cauza aderenţelor dintre cele două
foiţe pleurale.
– În incidenţa de faţă,
pneumotoracele total apare ca o bandă de
hipertransparenţă, care coafează plămânul de la vârf
până la diafragm ;
pneumotoracele parţial, aspectele foarte diferite sunt
în funcţie de numărul, mărimea şi localizarea
aderenţelor.
gradul colapsului pulmonar depinde de :

cantitatea de aer din cavitatea pleurală,

prezenţa sau absenţa aderenţelor pleurale.

dacă pe lângă aer, în marea cavitate pleurală

pătrunde lichid, vorbim de hidro-pneumo-torace.
 Pneumotoracele (continuare)

Pneumotoracele
– Examenul radiologic se constată
opacitate bazală, de intensitate mare,
de tip lichidian, cu nivel superior orizontal,
independent de poziţia în care se află bolnavul,
hipertransparenţa fără desen pulmonar.
– Pătrunderea lichidului după aer la nivelul marii
cavităţii pleurale realizează
hidropneumotoracele,
limita superioară a lichidului nu mai este concavă, ci
plană, orizontală, indiferent de poziţia bolnavului.
Pneumotoracele (continuare)

Pneumotorace stâng în
grade diferite de mărime, cu
absenţa desenului
pulmonar
Pneumotorace inchistat

Pneumotorace inchistat prin

bridă parieto-viscerală
dreaptă, cu colabarea
plămânului şi
hipertransparenţă adiacentă
Hidropneumotoracele

Hidro-pneumo-torace drept
cu colabarea plămânului
drept pe hil şi cu nivel
orizontal la limita aer-lichid.
 Diagnosticul diferenţial al
hipertransparenţelor pulmonare difuze :

A – emfizem pulmonar generalizat, B – emfizem pulmonar unilateral, C –

emfizem lobar, D – pneumotorace spontan, E – pneumotorace bridat,
parietovisceral, apical stâng, F – bulă gigantă de emfizem.
Tumorile pleurale
Tumorile pleurale
– Afecţiunile tumorale pleurale
pot fi
benigne
maligne,
primare şi
secundare.
– Radiologic apar ca
formaţiuni opace, rotunde sau
ovalare,
unice sau multiple,
alipite peretelui toracic,
uneori pediculate.
– Tumorile benigne de tipul
fibromului, lipomului,
condromului etc sunt rare
radiologic ca formaţiuni
opace, unice, rotunde sau
ovalare, alipite peretelui
toracic.
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE !