RADIODIAGNOSTICUL

DUODENULUI , ILEONULUI ŞI
COLONULUI
 RADIODIAGNOSTICUL
DUODENULUI

1. Noţiuni de anatomie radiologică

2. Metodele radiologice de investigaţie
3. Ulcerul duodenal bulbar
1. Noţiuni de anatomie
radiologică
 4 porţiuni:
– D1 – bulbul duodenal
– D2 – între genunchiul inferior şi bulb
– D3 – genunchiul inferior
– D4 – între genunchiul inferior şi unghiul
Treitz
 2. Metodele radiologice de
investigaţie ale duodenului
 Examenul radiologic simplu, nativ
 Examenul radiologic cu substanţă de contrast
 Examenul radiografic
 Probele farmacodinamice
 Metodele de explorare vasculară
 Explorarea izotopică
 Pancreatografia per-operatorie
 Pancreato-colangiografia endoscopică
 Ecografia
 Tomografia computerizată
3. Ulcerul duodenal bulbar

1. Aspectele radiologice ale bulbitei

2. Aspectele radiologice ale ulcerului
duodenal
3. Diagnosticul diferenţial radiologic
4. Complicaţiile ulcerului duodenal bulbar
3.1. Aspectele radiologice ale bulbitei

Bulbita simplă
– Pliuri paralele, îngroşate
– Curburi bulbare mai groase,
– Evacuare incompletă cu faze lungi de acalmie, resturi de bariu între pliuri
Bulbita edematoasă
- Tipul reticulat
- Tipul nouros
- Tipul pseudoulceros
Bulbita pătată
N.B.: bulbita consituie o fază premergătoare sau chiar
prima fază a evoluţiei unui ulcer duodenal.
Aspectul mucoasei şi conturul bulbului duodenal în bulbite: A
– bulb duodenal, cu imagine scobită în semilună; B – forma
reticulată, cu mucoasă turgescentă, cu resturi de contrast între
proeminenţele bulbului, realizând aspect stelat sau în “fagure
de miere”; C – forma polipoidă, cu aspect de “panou găurit”
datorită dislocuirii contrastului prin mameloanele mucoasei
A
D E

Aspectul mucoasei şi conturului bulbului

B duodenal în bulbite: A – aspect nouros al
bulbului; B – bulbită de aspect pătat; C –
bulb ftizic în cadrul bulbitei stenozante;
D – bulbită cu margini dinţate şi aspect în
“timbru de carte poştală”; E – aspect al
bulbului în “snop de spice”

C
 Ulcer duodenal
 Semne radiologice directe
– Nişa
 Sediu (mezobulbar, fata (ant+post), postbulbar
 Numar

– Multiple – 10-15 %
– “Kissing ulcers” (fata ant+post bulbara)
– Ulcere multiple postbulbare
 Sindr. Zollinger-Ellison

– Dimensiuni
 Cativa mm  3-5 mm
 +/- “giant duodenal ulcer”

– Modificari organice ale bulbului

 Bulb in ciocan
 Bulb in trefla
 Bulb coraliform
 Semne radiologice indirecte
– Modificari la distanta
 Stomac HHH

– Umplere fugace
– Bulb durabil cu staza (S.Stockes)
– Incizuri pe curburi
– Duodenita asociata ulcerului (>90 %)
3.2. Aspecte radiologice ale ulcerului
duodenal
 Nişa bulbară
– In evoluţie predomină procesul inflamator exudativ
şi infiltrativ
– Mai puţin profunde
– Nu se observă gulerul nişei
– Vindecare cu deformări
– Penetraţia – periviscerită
– Aspectul depinde de deformarea bulbului şi sediul ei
 Nişă bulbară fără deformarea bulbului
 Nişă bulbară cu deformarea bulbului
 Nişă bulbară, fără deformarea bulbului, cu aspect “în
cocardă” sau “rozetă”, prezentă pe mica curbură bulbară, cu
convergenţă de pliuri spre nişă şi cicatrice stelară în stadiul
final
 Deformaţii bulbare ca elemente definitorii în evoluţia ulcerului
duodenal; sunt prezente ancoşe şi incizuri pe curburi unilateral şi
bilateral, producând stenoză mediobulbară; recesul marii curburi dilatat
diverticular în etape
Ulcer duodenal bulbar cronic, cu recesul
marii curburi deformat pe fondul de
scleroză în evoluţia ulcerului duodenal –
diverticul Cole

Pungă Hart pe recesul

intern al micii curburi,
datorită diverticulizării
peretelui bulbar între
două zone de scleroză;
diverticul Akerlund, ca
plus de umplere sub
impulsul undelor
peristaltice
Aspecte ale ulcerului duodenal bulbar, cu deformări
ale bulbului
3.2. Aspecte radiologice ale ulcerului
duodenal
 Forme clinico-radiologice de ulcer
duodenal
– Forma edematoasă
– Forma edemato-scleroasă
– Forma sclero-edematoasă
– Ulcerul calos
– Ulcerul duodenal cu periduodenită
Bulbita
cronica
Nisa bulbara acuta
Nisa dubla
Nisa bulbara-convergenta
pliurilor
Nisa post-
bulbara
Ulcer bulbar acut-fata posterioara
Diverticol tip Colle
Ulcer duodenal bulbar cronic
3.3 Diagnosticul diferenţial radiologic

 Diverticolul duodenal
 Resturile de contrast opac în bulb
 Corpi străini radioopaci
 Pilor prins ortograd
 Calculi radioopaci biliari
 Calculi radioopaci renali
3.4 Complicaţiile ulcerului duodenal
bulbar
 Hemoragia
 Perforaţia
 Stenoza pilorică
– Stadiul iniţial
– Perioada de stare
– Diagnostic diferenţial cu:
 Stenoza canceroasă
 Ptoza gastrică cu atonie
 Fistulele bilio - digestive
 Periviscerita - constituirea de sindrom aderenţial
Ulcer duodenal complicat
Ulcer
duodenal
perforat
TUMORILE DUODENALE BENIGNE

Fitobezoari
Tricobezoari
 Radiodiagnosticul
intestinului subţire
Radiodiagnosticul
intestinului subţire
1. Anatomie radiologică
2. Semiologie radiologică
3. Metode radiologice de examinare a
intestinului subţire
4. Malformaţiile congenitale
5. Tuberculoza ileo-cecală
6. Ileitele
7. Enteritele
8. Parazitozele intestinale
9. Tumorile intestinului subţire
1. Anatomie radiologică

 Lungime 2,5 – 4 m
 Ansele jejunale
– flancul superior stâng abdominal
– forma literei “U”, cu ansele dispuse orizontal
 Ansele ileale
– ultimele 2/5 din lungimea intestinului subţire
– Vertical în regiune inferioară dreaptă a
abdomenului
2. Semiologie radiologică

 Semne organice
 Semne funcţionale
– Tonusul
 tulburări: hipertonia, hipotonia, atonia, dischinezia
– Peristaltismul
 tulburări: hiperperistaltism, hipoperistaltism,
antiperistaltism
– Tranzitul intestinal
Relieful mucoasei intestinului subţire la nivel
jejunal (A) şi la nivel de ileon (B)
Ileonul cu aspect hiperton: aspect de
“intestin de pui”
3. Metode radiologice de
examinare a intestinului
subţire
 Examenul radioscopic/radiografic
simplu
 Examenul cu substanţă de contrast
– Tranzitul baritat
– În continuarea examenului gastric
– Ileonul se opacefiază în 2-3 ore de la
ingestia suspensiei baritate, cecul în 3-4
ore
– Evacuarea integrală în 6-8 ore
4. Malformaţiile congenitale
 Diverticulii
– Opacităţi rotunde ataşate peretelui intestinal printr-un pedicul
îngust
– Nivel orizontal în ortostatism
 Diverticulul Meckel
– Aspect în deget de mănuşă sau piriform, cu bază largă de
implantare sau colet îngust
 Mezenterul comun
– Lipsa unghiului Treitz
– D3, D4 şi intestinul subţire – la dreapta coloanei vertebrale
– Cecul şi colonul – la stânga coloanei sau pe linia mediană
 Ileusul meconial
 Blocada meconială
 Multipli diverticuli de
pulsiune pe jejun şi ileon
proximal
Diverticul Meckel,
cu aspect în “deget
de mănusă”, dispus
pe ileon, la circa 50
cm faţă de cec
 Mezenter comun:
duodenul unghiul
Treitz, jejunul şi
ileonul dispuse în
dreapta coloanei
vertebrale, iar colonul,
în întregime, este
situat în stânga
coloanei
5. Tuberculoza ileo-cecală

 Tuberculoza ileo-cecală ulceroasă

– Stadiul inflamator (în faza de debut)
– Stadiul ulceros
– Stadiul scleros
 Tuberculoza ulceroasă colică
 Forma entero-peritoneală
 Forma tumorală (hipertrofică)
 Tuberculoza ileo-
cecală, cu imagini
lacunare date de
hipertrofia foliculilor
limfatici, cec îngustat,
cu contur neregulat şi cu
plus de umplere sub
forma nişei în relief,
datorită cazeificării
foliculilor limfatici
 Tbc ileo-cecală: ileon
Tbc ileo-cecală: nodulul de alarmă
terminal, cu imagine de
al Marina Fiol
ileon “bătut în ţinte”
 Tbc ileo-cecală: A – incizură şi retracţie de cec; B –
semnul lui Stierlin prin extinderea leziunilor ulcerative
şi la nivelul cecului; C – aspect pseudo-tumoral lacunar,
cu pierderi de sustanţă marginale la nivelul cecului
6. Ileitele
 Ileita foliculară nesclerozantă
– Aspect polpolipoid al mucoasei ileonului terminal
– Fără modificări de contur, tonus sau peristaltism
 Ileita terminală (boala Crohn)
– Evoluţie acută: aspect multilacunar sau
microulceraţii spiculiforme
– Evoluţie cronică
 Faza incipientă: ileonul terminal “bătut în cuie”, ulceraţii
pe ileonul terminal, îngroşarea progresivă a pereţilor
 Stadii avansate: semnul corzii (Kantor)
 Faze diferite în evoluţia bolii Crohn: A – ileon
terminal “bătut în cuie”; B – ulceraţii pe ileonul
terminal; C – îngroşarea progresivă a pereţilor
ileonului terminal
 Ileită terminală în faza de stenoză, ireversibilă, cu
prezentarea schematizată a coardei lui Kantor, a
ulceraţiilor şi a foliculilor hipertrofiaţi; semnul lui Bodart,
prin îngustarea lumenului ansei terminale, cu scurtare şi
ulceraţie la acest nivel.
Crohn disease
stage I
Crohn disease-stage II(ulcerative)
Crohn disease-stage III(ulc.sten.)
7. Enteritele

 Acute
– Hipertonie şi hiperkinezie cu peristaltism
accentuat
– Pliuri de mucoasă îngroşate sau şterse
– După evacuarea contrastului opac relieful mucos
prezintă multiple pete opace restante în pliuri
 Cronice
– Pliuri mult îngroşate, neregulate sau contur
şters, contur ondulant, lumen îngustat
Enterita
Enterita cronica
Enterita cronica
8. Parazitozele intestinale

 Ascaridioza
– Transparenţe cu lungimi variabile, mobile,
liniare sau curbilinii
– Daca sunt aglomeraţi – aspect de
“spaghete”
– Aspect de fină opacitate liniară
Ascaridioza jejunala
Tumorile intestinului subţire

 Tumorile benigne
– Polipii şi polipoza
 Carcinoidul
 Tumori maligne
– Carcinomul intestinului subţire
Tumoră benignă de ileon, sub forma unei
imagini lacunare, cu contur precis
delimitat
 Tumoră
carcinoidă, cu
stenoza ileonului:
1 – infiltraţia
conturului intern al
cecului
2 – stenoza
tumorală
 Tumoră
malignă
stenozată de
ileon proximal
RADIODIAGNOSTICUL
COLONULUI
Radiodiagnosticul colonului
1. Anatomia radiologică
2. Fiziologie
3. Examenul radiologic al colonului
4. Malformaţii congenitale ale colonului
5. Modificări funcţionale
6. Colitele
7. Diverticulii colonului
8. Tumorile benigne ale colonului
9. Tumorile maligne
10. Apendicele
11. Aspecte radiologice ale colonului operat
1. Anatomia radiologică
1. Anatomia radiologică

Principalele sfinctere
fiziologice ale colonului,
precum şi orarul de
opacefiere al segmentelor
acestuia: 1-BUSSI, 2-
HIRSCH, 3-CANNON, 4-
PAYR-STRAUSS, 5-
BALLI, 6-MOULTIER, 7-
ROSS
 Aspecte radiologice ale haustraţiilor colonului: A-aspect normal
(haustraţii egale, paralele, simetrice); B, C-haustraţii neregulate, cu
zone spastice şi hipertone; D-ramificaţii şi bifidităţi ale haustraţiilor de
bază, cu apariţia haustreolelor (subhaustraţii)
2. Fiziologie

 Mişcările colonului
– Mişcări pendulare mici
– Mişcări pendulare mari
– Mişcările peristaltice mari
– Mişcările antiperistaltice
3. Examenul radiologic al
colonului
 Tranzitul baritat
 Clisma baritată
 Metoda dublului contrast (metoda
Fischer)
 Colonoscopia
 4. Malformaţii congenitale ale
colonului
 Anomalii de fixare şi
poziţie  Modificările de lungime şi
– Mezenterul comun calibru
– Poziţia înaltă a cecului  Dolicocolonul
– Cecul pelvian  Megacolonul
– Cecul mobil  Megacolonul congenital sau
– Cecul recurbat (caecum boala lui Hirschprung
recurvatum)  Megacolonul idiopatic
– Interpoziţia colonului transvers  Megadolicocolonul
între ficat şi diafragm (Boala
Chilaiditi)
 Microcolonul
– Ptoza colonului  Dedublarea colonului
Anomalii de poziţie ale Anomalii de poziţie ale colonului
colonului drept – cecul drept – cec mobil (punctat
recurbat subhepatic aspectul normal)
 Ptoza colonului, care se află în Dolicocolonul: lungime
întregime sub linia crestelor iliace exagerată a colonului,
prin prezenţa mai multor
bucle
 Megacolonul congenital sau boala lui Hirschprung:
megadolicocolon cu zonă îngustată la nivel recto-
sigmoidian în incidenţa de faţă şi de profil, cu dilatarea
foarte pronunţată a colonului sigmoidian
5. Modificări funcţionale

 Constipaţia
– Constipaţia spastică
– Constipaţia atonă
– Constipaţia cu stază colică difuză
– Constipaţia bipolară
 Diareea
6. Colitele

 Rectocolita ulceroasă
 Colita muco-membranoasă
Colită
ulceroasă
std.1
Colită ulceroasă std.2
Colită ulceroasă
std.2-3
Colită
ulceroasă
std.3
7. Diverticulii colonului

 Prediverticuloza
 Diverticulul congenital
 Diverticulii câştigaţi
 Diverticuloza
 Diverticulita
Diverticuli sigmoidieni
multipli: A – opacităţi
sferice de dimensiuni
variate; B – opacefierea
cu contrast: 1 –
diverticuli suspendaţi; 2
– diverticul cu pedicol
larg; 3 – diverticul cu
pedicul îngust; 4 – alte
posibilităţi de opacefiere
Diverticuloza
sigmoidiana
Diverticuloza
sigmoidiana
8. Tumorile benigne ale
colonului

 Polipul colic solitar

 Polipoza rectocolică generalizată
 Tumora viloasă a rectului
Polipoza sigmoidiană –
multiple imagini
lacunare, rotunde, precis
delimitate, cu pereţi
supli la nivel de
sigmoid, descendent şi
transvers parţial
Polip malignizat
Polip sesil
Polip vilos
Polipoză familială
Colonoscopie
virtuală
9. Tumorile maligne

 Cancerul colonului
– Forma vegetantă
– Forma infiltrativă
– Forma ulcerantă
Imagine de stop “în
pâlnie”
Cancer infiltrant recto-sigmoid
Cancer de colon: A – imagine în “pantalon bufant
Rachet”; B – imagine în calotă sferică (“clopotul
lui Chaoul”); C – imagine în “explozie de
grenadă”
Cancer stenozant descendent
Cancer de colon tranvers: tunel canceros,
delimitat de câte o calotă sferică la cele
două extremităţi, cu realizarea imaginii în
“halteră”
Cancer vegetant al rectului Cancer vegetant
– imagine în virolă sau circumferenţial al
“cotor de măr” colonului ascendent
 Cancer al rectului
ulcerant, cu imagine
de nişă “în farfurie”
10. Apendicele

 Metodele de investigaţie – metoda Czeppa

 Anatomia radiologică
 Semiologia radiologică a apendicelui
patologic
– Semne directe în apendicita cronică: opacefierea
şi/sau lipsa de opacefiere a apendicelui
– Semne indirecte: semnele indirecte gastrice,
duodenale, intestinale, ale ileonului, cecale, ale
colonului
 Radiodiagnosticul
afecţiunilor colecistului
şi ale căilor biliare
extrahepatice
1. Anatomia radiologică şi fiziologia veziculei
biliare
2. Metode de examinare
3. Litiaza biliară
4. Colecistita acută
5. Colecistita cronică
6. Colesitozele
7. Adenomiomatoza generalizată
8. Adenomiomul
9. Dischineziile căilor biliare
10. Fistulele bilio-digestive
 Metode de examinare
 Pregătirea bolnavului pentru colecistografie
 Metode:
– Exmenul radiologic simplu, nativ
– Colecistografia per orală
– Coleangiocolecistografia intravenoasă
– Probe farmaco-dinamice
– Colangiografia prin perfuzie
– Colangiografia pe tub Kehr sau prin puncţie percutanată
– Colangiografia transhepatică percutană
– Colangio-pancreatografia prin endoscopie retrogradă
(ERCP)
Colecistită cronică
litiazică
 Litiaza biliară: 1 – calcul biliar solitar, radioopac; 2 – calculi
biliari faţetaţi, cu periferia radioopacă, 3 – @nisip biliar”; 4 –
calcul radiotransparent cu inel opac marginal; 5 – calcul biliar
solitar, mixt, cu centru radioopac şi inel opac marginal, realizând
imagine în cocardă
 Calculi biliari radiotranparenţi, evidenţiaţi cu ajutorul
substanţei de contrast: A – calcul solitar radiotransparent; B
– calculi radiotransparenţi multipli; C – calculi biliari
radiotransparenţi, plutitori “între două ape”; D – calculi
biliari radiotransparenţi multipli, realizând imagine în reţea
 Calcul biliar
Dischnezia căilor biliare: A – vezicula
radioopac, restant în
biliară hipertonă; B – veziculă biliară
coledocul terminal,
hipotonă
post-colecistectomie
Acute hemorrhagic pancreatitis
Acute Pancreatitis (head)
 Acute
Pancreatitis
Fistulă bilio-digestivă
cu substanţă de
contrast baritată,
pătrunsă din duoden
în arborele biliar
Comunicările bilio-digestive
 Fistula gastro-colică
 Fistula gastro-jejuno-colică
 Fistula duodeno-colică
 Fistula entero-enterală şi entero-colică
 Fistula bilio-intestinală
 Fistula intestino-urinară
– Fistula intestino-vezicală
– Fistula pielo-intestinală
– Fistula uretero-intestinală
 Fistula intestino-vaginală
 Fistulele intestinale externe