AFECTIUNI INFLAMATORII TUB DIGESTIV

GASTRITE
BOALA CROHN
TUBERCULOZA ILEO-CECALA
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA
Gastrite
Diagnostic: ex. endoscopic +/- examen baritat eso-gastro-
duodenal;
Gastrita acuta
- etiologie: alcool, salicilati, afectare infectioasa;
- aspect radiologic: - pliuri ingrosate (> 5mm,
pseudopolipoid),
 eroziuni mucoase(ulceratii) superficiale,
inconjurate de edem (aspect “varioliform),
- hipersecretie gastrica;

Gastrita hipertrofica Menetrier

- hipertrofie importanta a pliurilor corpului
gastric (> 10mm),
apect pseudo-cerebriform, +/- gastro-
enteropatie exudativa;
 Patologie inflamatorie şi ulcer:
Gastrite
-eroziuni gastrice acute  superficiale, mai
frecvent antrale  examen în dublu contrast: mici
colecţii baritate cu mic halou în jur (edem)
-gastrite cronice  modificarea pliurilor; diagn 
endoscopie + biopsie
-gastrita hipertrofică Menetrier  hipertrofie
gigantă a pliurilor + hipoptroteinemie +
hipoclorhidie

îngroşarea pliurilor la nivelul marii

curburi  aspect de gastrită cronică

pliuri de mucoasă mult îngroşate,

sinuoase, în special la nivelul
corpului şi regiunii fundice 
gastrită hipertrofică Menetrier
Boala Crohn- afecţiune inflamatorie cronică idiopatică a tractului digestiv.
Localizare la orice segment al tubului digestiv : ileon terminal, colon, jejun.
Manifestări sistemice asociate: keratoconjunctivită, eritem nodos, tromboză
venoasă, spondilartropatie, uveită, colangită sclerozantă.
Caracteristici:
•afectare cronică, în pusee;
•afectare multiplă, segmentară, discontinuă a tubului digestiv (zone patologice
alternând cu zone normale);
•coexistenţa diferitelor stadii evolutive (edematos, ulcerant, stenozant).
 Tranzitul intestinal/enterocliza:
-modificarea reliefului mucoasei: pliuri şterse/nodulare/ polipoid - imagini
lacunare bine sau imprecis delimitate, mici (prin hiperplazie limfoidă, polipi
inflamatori sau leziuni cicatriceale);
-asocierea leziunilor nodulare cu ulceraţii transversale realizează
aspectul caracteristic de „pietre de pavaj”;
- ulceraţii: liniare, profunde, serpiginoase, transmurale; imagini de
adiţie liniare, spiculare, pe marginea mezenterică;
- stenoze: bine delimitate, lungi, simetrice/asimetrice (retracţia inflamatorie a
marginii mezenterice); dilataţii prestenotice;
- fistule: imagini de adiţie liniare, oarbe/ ileo-ileale, ileo-colice, ileo-vezicale,
ileo-vaginale, ileo-cutanate;
- modificări de poziţie a anselor: deplasate,
- cu lărgirea spaţiului dintre ele
- abces, inflamaţie cronică periviscerală.
 Boala Crohn

boală inflamatorie granulomatoasă, transmurală

10-70 cazuri/100.000
etiologie: genetică, inflamatorie, imunologică
clinic: diaree, dureri abd., febră, scădere ponderală
complicaţii: fistule, abcese, stenoze, ocluzie,
malabsorbţie, sângerare, cancer.
poate implica întreg tractul digestiv:
80% intestinul subţire, cel mai frecvent ileonul
terminal
30% exclusiv ileită
50% ileocolitiă
20% limitat la colon
• ulceraţii aftoide – ulceraţii ale
mucoasei – mici colecţii baritate înconjurate
de edem (halou) – hipertrofia foliculilor
limfoizi,
• aspect de ”pietre de pavaj” – ulceraţiile de
măresc, confluează; ulceraţiile
profunde  fistule
• pseudopolipi – lacune nodulare
• stenoze – în faza activă datorită edemului,
spasmului “string sign”; în faza cronică –
fibroză  stenoze ireversibile
• fistule – enterocutanate, rectovaginale,
enterovezicale
• abscese

fistulă colo-vezicală

string sign
 Afectare granulomatoasa, idiopatica,
BOALA CROHN evolutie cronica, adult tinar;
Sediu: predilect ileon terminal;dar
poate afecta orice segment de tub
digestiv
 Ecografia abdominală:
- îngroşarea peretelui anselor afectate (peste 5 mm), cu
ştergerea diferenţierii straturilor parietale;
- colecţie hipoecogenă adiacentă (abces);
CT:
- îngroşare segmentară a peretelui intestinal (până la 15 aspect pseudorenal
mm); contur extern neregulat;
- colecţii hipodense mezenterice sau peritoneale (abces);
evaluează extensia în spaţiile profunde, retroperitoneală
sau parietală;
- tromboza mezenterico-portală sau ilio-cavă;
- sclerolipomatoza mezenterică.
IRM:
- ingroşare parietală;
- fistule.
Sediu: predilect ileon terminal
Dg. Imagistic: imagistica sectionala (ecografie, CT, IRM);
explorare cu substanta de contrast

Evolutie: Debut:- edemul mucoasei: aspect fin granular;

- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare;
- hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,
contur poligonal, “nodul de alarma”;
CT -B. Crohn – inflamatie perete intestinal,
mezenter, adenopatii mezenterice.
US-B. Crohn ileon terminal cu perete gros – aspect pseudorenal
B. Crohn , fistule intre anse ileale
B C string sign,stenoza ileon terminal
Caracteristici fundamentale ale leziunilor in Boala Crohn:
- gradarea in severitatea, aparitie pe sarite: “skip lesions”;
- tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;

Imagistica sectionala
• Ecografia:
- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;
• CT, IRM:
- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului;
- hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale;
- adenopatii mezenterice;
- abcese interanse si extraintestinale, fistule.
Tuberculoza intestinală
- se localizează predilect la nivelul regiunii ileo-cecale.
Radiologic, stadiile evolutive şi leziunile ileale sunt superpozabile cu cele din boala
Crohn, diferenţiere:
•extensia frecventă la nivelul cecului (lacune, retracţie fibroasă;
•predomina leziuni stenozante;
•context clinic evocator;

CT:
-adenopatii mezenterice,
(centru hipodens –
necroză cazeoasă)
- ascita
 Tuberculoza intestinală
• 60% din pacienţi  forma ulcerativă 
multipe ulcere cu axul lung perpendicular pe axul
lung al intestinului
• forma hipertrofică afectează 10% din pacienţi
– îngroşări parietale, fibroză, defect de umplere
asemănator carcinomului
• forma mixtă – întâlnită în 30% din cazuri

TBC ileo-cecală

ggl. mezenterici calcificaţi

TUBERCULOZA ILEO-CECALA
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima
ansa ileala si portiunea proximala a colonului;
Cale de diseminare: hematogena, alimentara;
Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;
Debut:
- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei:
pliuri ingrosate, neregulate;
- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple,
nodul de alarma;

HIPERTROFIE PLACI PEYER;MICROULCERATII

 Perioada de stare:
- ulceratii prin necroza de cazeificare a
foliculilor

- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;

- “string sign”
Evolutie:
- fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene
obstructive asociate;
- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”,
valvula ileo-cecala beanta;
Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
CT:
- ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-
aspiratie cu ac fin;

TUBERCULOZA ENTERO-PERITONEALA:
Anse aderente, stenozate, cu retractii; peritonita plastica,
adeziva
Enterita postiradiere
-după radioterapia pe regiunea pelvină
şi retroperitoneu (cancere genitale, limfom)
-afectează mai frecvent ansele ileale.
Clasificare:
acută – primele 2 luni;subacuta=2-12 luni;
cronică – >12 luni de la tratament.
Aspecte imagistice:
tranzit intestinal:
-modificări de poziţie ale anselor (retractate, mobilitate redusă sau fixate,
angulate);
-modificări de calibru (stenoze neregulate),
-fistule (ileo-ileale, ileo-sigmoidiene, ileo-cutante);
CT: exclude semnele de recidivă sau diseminare peritoneală;
îngroşare parietală şi fibroza mezenterică asociată.
Enterita cronica postradioterapie

IRM-anse ileale stenozate ,perete gros ,

dilatarea anselor superior de stenoza
Rectocolita ulcero-hemoragică
- afecţiune inflamatorie cronică a rectului şi cadrului colic.
Caracteristici:
•prezentare clinică variabilă (subacute -colite fulminante);
•evoluţie în pusee;
•distribuţie continuă, circumferenţială a leziunilor,
•extensie din aproape în aproape, fără zone de mucoasă normală;

•afectare constantă a rectului;

Complicatii:
•colice (megacolon toxic, cancer colic după 15-25 de ani de evoluţie),
•hepato-biliare (steatoză, hepatită cronică, colangită sclerozantă),
•osteo-articulare (artropatie),
•tromboembolism.
Rectocolita ulcero-hemoragică
Clisma baritată:
- stadiul edematos: ştergerea haustraţiilor, aspect granitat al
mucoasei;
- stadiul ulcerant: ulcere profunde, „buton de cămaşă”;
aspect polipoid al mucoasei (lacune bine delimitate =
cicatriceale);
-stadiul stenozant: stenoză centrată în ax, întinsă, fără
haustraţii, cu scurtarea colonului şi deschiderea unghiurilor
colice (microcolon).
CT:
- îngroşare continuă, circumferenţială a peretelui colic
(până la 10 mm);
- contur extern neted;
- aspect în ţintă, cu priză de contrast internă şi externă.
Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;
Dg. Imagistic:
• Radiografia abdominala simpla:
- megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);
• Clisma baritata:
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;
- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea
haustrelor;
- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;
- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA ST I:edem, stergerea haustatiilor, imagini lacunare

 - profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu
al colonului;
- modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea
mucoasei);

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA: PSEUDOPOLIPI & ULCERATII

CT:
- îngroşare continuă, circumferenţială a peretelui colic (până la 10 mm);
- contur extern neted;
- aspect în ţintă, cu priză de contrast internă şi externă.
Cronicizare:
- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,
deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;
- stenoze tubulare (microcolon);

Complicatii:
- megacolon toxic;
- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);
- stricturi;
- potential de malignizare;

RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA ST III FORMA STENOTICA MICROCOLON

PATOLOGIE TRAUMATICĂ
Corpi străini

- depistarea corpilor străini radioopaci/ radiotransparenţi;

- localizarea (în axul aerian/ digestiv; intra/ extradigestiv);
- caracterizarea lor (contur neted/neregulat, rotunjit/ ascuţit,
dimensiuni) în vederea stabilirii opţiunii terapeutice (extragere
endoscopică/ chirurgicală/ monitorizarea progresiei prin tractul digestiv);
- perforaţia (pneumomediastin, lărgirea spaţiului prevertebral, reacţie
pleurală, pneumoperitoneu, lichid peritoneal, colecţii peritoneale).
CORPI STRAINI
Metode de examinare:
-radiografia simplă (toracică,
abdominală):
depistarea corpilor străini
radioopaci,
evidenţierea semnelor de
perforaţie;
- explorarea cu substanţă de
contrast hidrosolubilă: evidenţierea
corpilor străini radiotransparenţi
(imagine lacunară, contur neregulat) şi a
complicaţiilor (fistulă/ perforaţie);
-CT: în prezenţa complicaţiilor, pentru
localizare şi evaluarea semnelor de
perforaţie sau de abces.
Leziuni ale tubului digestiv dupa traumatisme
mai frecvent intestinale
- orice parte a tubului digestiv poate fi afectată în traumatisme
abdominale deschise sau închise.

Tipuri de leziuni posttraumatice:

• hematom intramural
• hematom mezenteric
• perforaţie.
Leziuni posttraumatice ale tubului digestiv
Rx abdominală simplă: pneumoperitoneu,
retropneumoperitoneu;
US: lichid peritoneal, îngroşarea peretelui
intestinal;
CT standard de examinare;
- gaz intra- sau retroperitoneal,
- lichid peritoneal,
- discontinuitatea peretelui digestiv,
- hematom parietal/ mezenteric (colecţie
hiperdensă spontan).
 ABDOMEN ACUT EXPLORAREA IMAGISTICĂ
sindrom clinic, ce reuneşte simptome instalate acut şi necesită tratament
medical sau chirurgical de urgenţă.
Cele mai frecvente cauze digestive:
-apendicita acută,
-colecistita acută,
-ocluzia intestinală,
- ulcerul perforat,
-pancreatita acută.
Explorarea imagistică a abdomenului acut:
Rx abdominală simplă, US, CT.
ABDOMEN ACUT - elemente evaluate imagistic:
- gaz extradigestiv (pneumo/ retropenumoperit);
-distensia tractului digestiv şi nivele hidro-aerice;
- lichidului liber peritoneal sau închistat,
- distribuţia/cantitatea: ecografia poate detecta 10 ml lichid
-aspectul lichidului: anecogen/hipoecogen (hemoragie, infecţie, fibrină),
noduli de carcinomatoză;
-colecţii: abces, biloma, hematom;
Ocluzia intestinală
aderenţe, hernii ştrangulate, tumori, invaginaţie, volvulus, paraziţi, corpi străini.
Explorări imagistice - întrebări:
1. este o ocluzie?
-nivele hidro-aerice, cu diametrul mai mare de 3 cm.
2. este mecanică sau funcţională?
Obstrucţia completă a intestinului subţire - dilatarea anselor, acumularea de gaz şi
fluid proximal de obstrucţie, reducerea calibrului intestinal distal de obstrucţie.
Rg abdominală simplă,
CT: - distensie globală a tractului digestiv în ileus
- disparitate de calibru în ocluzia mecanică,
US - hiperperistaltism - ocluzii mecanice
- anse aperistaltice - ileus.
Ocluzia intestinală
3. care este sediul şi cauza
Ocluzia intestinului subţire:
- anse intestinale dilatate (Rg, ecografie, CT)
-nivele hidro-aerice cu axul mare orizontal, medioabdominal pe un ax oblic
din hipocondrul stâng spre fosa iliacă dreaptă (în scară sau tuburi de orgă)
(Rg);
- peristaltism crescut (ecografie).
Ocluzia colică
- dilatarea cadrului colic de la cec până la nivelul obstrucţiei (Rg, CT);
- nivele hidro-aerice cu axul mare vertical dispuse periferic (Rx);
- volvulus sigmoid -ansă voluminoasă, fără haustraţii, din pelvis până în
abdomenul superior
- volvulus de cec-ansă dilatată în abdomenul mijlociu sau superior, cu nivel
hidro-aeric unic, cu dilatarea anselor ileale;
 OCLUZIE JOASA
VOLVULUS SIGMOIDIAN: DISTENSIE + NIVELE HIDRO-
AERICE PE COLON
A)BULA DE GAZ SIGMOIDIANA;
Ocluzia intestinală

4. există semne de strangulare- urgenţă chirurgicală prin

ischemia asociată.
Diagnostic imagistic:
CT- efilarea importantă, netedă, a ansei la nivelul
obstrucţiei;
-edem mezenteric cu înglobarea vaselor;
-dilatarea difuză a vaselor mezenterice;
-traiect vascular anormal;
-îngroşarea peretelui intestinal (peste 5 mm);
ascită;
-tromboză mezenterică.
ecografic: ansă dilatată, akinetică, cu perete îngroşat;
5. intervenţie chirurgicală sau tratament conservator?
Diferenţierea între ocluzia completă şi cea incompletă se poate
face prin monitorizare imagistică: radiografii abdominale
repetate sau tranzit intestinal cu substanţe hidrosolubile
(dacă substanţa de contrast se regăseşte în colon la 6 ore
este ocluzie incompletă).
Ocluzii functionale
Etiologie
- patologie urinara (colica, traumatisme renale, retentie acuta de urina);
- colica biliara;
- pancreatita acuta, apendicita acuta, traumatisme abdominale;
- infarctul miocardic;
Semne generale:
- absenta/raritatea nivelelor hidro-aerice;
- distensie aerica intestinala difuza (gastrica, IS, colon, aer in rect);
Metode de explorare: Rg abdominala (->distensie);
ecografie abdominala (->absenta peristaltismului)
Apendicita acută
cea mai frecventă cauză de abdomen acut.
- urmarea obstrucţiei lumenului apendicular
(dilatarea lumenului secundar secreţiei
mucoase - creşterea presiunii intraluminale,
afectarea drenajului venos şi exacerbarea
florei bacteriene).

Diagnostic imagistic:
Ecografia: apendice (segment digestiv ce se
termină orb, localizat în fosa iliacă dreaptă)
cu diametru mai mare de 6 mm şi cu edem
parietal; colecţii periapendiculare sau
lichid peritoneal;
CT: abcesul periapendicular.
Rg abdominală simplă: opacitate de intensitate
calcară pe topografia apendicelui
(apendicolit) sau masă de ţesut moale în
fosa iliacă dreaptă (abces);
Ischemia mezenterică
- secundară obstrucţiei arteriale sau venoase, prin embolie sau tromboză.
Diagnosticul este dificil, tabloul clinic variabil de la abdomen acut la simptome
vagi.

Aspecte imagistice:
Radiografia abdominală simplă - semne nespecifice: ileus, distensia
accentuată a unor anse intestinale, eventual îngroşare parietală;
CT: anomalii parietale intestinale, permeabilitatea vaselor mezenterice;
în infarctele intestinale poate evidenţia :
-pneumatoza parietală
-aeroportia asociată.
Ecografia: îngroşarea parietală; Doppler: evaluează fluxul la nivelul
arterei sau venei mezenterice superioare;
Infarctul intestinal
Etiologie: obstructie brutala (embolie, tromboza, disectie) a.mezenterica.
Diagnostic:
Radiografie abdominala simpla -distensie aerica a IS; pneumatoza parietala;
CT: - modificare parietala, diferenta de captare a contrastului intre segmente
ischemiate/segmente normale, ocluzia AMS , perforatie,peritonita;
Arteriografie: selectiva (A.Mez.Sup.)/aortografie;Rad.Intervent.:cateterism selectiv =>
vasodilatatoare/ fibrinolitice;
Ecografia (limitata de distensia aerica): - Doppler pentru A Mez. Sup
 AMS fara contrast

Pneumatoza
intestinala

ISCHEMIA MEZENTERICA , GAZ IN SISTEM PORT,

 apendicită
acută colecistită
acută

diverticulită
sigmoidiană

pancreatită acută
edematoasă
anevrism
aortic rupt
EXPLORAREA IMAGISTICĂ A TUBULUI DIGESTIV OPERAT
Obiective:
-postoperator precoce: reluarea alimentaţiei; complicaţii (fistulă, abces)
-postoperator tardiv: complicaţii (stenoze, ocluzie), depistarea recurenţei.
Metode de explorare:
-radiografii simple: toracică, abdominală simpla,
-examen cu substanţă de contrast hidrosolubilă: precoce postoperator, fistulă,
dehiscenţă anastomotică;
-examen baritat: stenoze benigne, recidivă tumorală;
ecografie abdominală: lichid peritoneal;
CT: abces, fistulă, recidivă tumorală.
GEA TIP PEAN-BILROTH
GEA REICHEL-POLYA

ULCER PEPTIC POST-OPERATOR

STENOZA GURII DE ANASTOMOZA: A)ulcer; B) cancer
Ulcer Stenoza gurii de Neoplasm de
anastomotic anastomoza bont gastric

Lichid de
staza

stenoza

Reflux in ansa
aferenta

STOMAC OPERAT : COMPLICATII

Priza de contrast intensa la nivelul peretelui unei anse intestinale, in mezogastru
sugestiva pentru singerare activa
 U.G. 72 ani. DIABET. INFARCT MEZENTERIC

Anse jejunale cu perete gros(7mm=ischemie).

Tromboza AMS (23mm) la 35mm de la origine ,

Tromboza AS , infarct splenic

 Dilatatie CBIH , litiaza

Tromboza completa AMS la 98 mm de emergenta din AO.,

anse jejunale si ileale cu calibru 22mm si contrastare parietala absenta(ischemie).
Tromboza AFS Stg.
ACHALASIE
P.D., 61 ani, Infarct entero-
mezenteric