PATOLOGIA

INTESTINULUI SUBTIRE
SI A MEZENTERULUI

Clinica de Chirurgie Coltea

 ANATOMIE
 Limite: unghiul Treitz → valva ileo-cecala
 Lungime: 370-400 cm
 Topografie: dispus in regiunea ombilicala, flancuri,
fosele iliace si hipogastru
– jejunul: 9 bucle orizontale
– ileonul: 7-8 bucle verticale
 Invelit de mezenter → mobilitate
 Vascularizatie – a. mezenterica superioara
– vena omonima
– limfatice → ggl.mezenterici → ggl.
aortico-cavi
 Inervatie – vegetativa → plexurile Auerbach si Meissner
 FIZIOLOGIE
 Digestia si absorbtia - apa (8500ml) si electroliti

- proteine → amino-acizi

- lipide → a. grasi
glicerina

- glucide → glucoza
 Motilitatea – peristaltica → tranzit
 Boli congenitale
 Anomalii de calibru
Cauze: tulburari embriologice - IS deriva din tubul
endodermic ce se obstrueaza intre Z 40-60 intrauterin
si se repermeabilizeaza din L IV; procesul de
repermeabilizare poate fi:
- complet
- incomplet - stenoze/duplicatii
- aplazii
- atrezii
perforatii intestinale intrauterine → peritonita
meconiala
endarterita mezenterica segmentara
exces de coalescenta a canalului vitelin
 Boli congenitale
Forme anatomo-clinice
a) stenoza membranoasa – diafragm mucos, complet
sau incomplet, care stenozeaza lumenul; duoden,
ileon, valva ileo-cecala, rar pe jejun
b) atrezie cordonala – f. frecvente; cordon interpus
intre doua segmente normale, cu lumen total sau
partial obstruat; mai frecvent pe ileon; lung. 15-20 cm
Clinic: sindrom ocluziv cu voma si dilatarea ansei din
amonte
c) aplazie – absenta unui segment intestinal; doua
capete intestinale inchise, cel cranial dilatat, unite prin
marginea libera a mezenterului care, uneori, este si el
aplazic
 Boli congenitale
Diagnostic – clinic: s. ocluziv - varsaturi precoce,
bilioase sau meconiale
- ± absenta scaunului
meconial
- abdomen meteorizat
s.subocluziv – dupa cateva saptamani
sau luni de la nastere – crize dureroase abdominale,
varsaturi intermitente si intarziere in crestere
– imagistic: radiologie - distensie sau imagini
hidroaerice intestinale
Tratament – inainte de aparitia complicatiilor (perforatia
diastatica si bronhopneumonia de aspiratie)
Chirurgical – enterectomii + anastomoze T-T
Reechilibrare
 Boli congenitale
 Anomalii de pozitie
Cauze: tulburari de rotatie a ansei ombilicale primitive
(impartita de canalul vitelin in doua segmente -
previtelin→jejun si postvitelin→ileon + ceco-ascendent si
transvers)
tulburari de coalescenta (se face dupa rotatie) →
mezenter comun
Forme anatomice:
- Mezenterul comun primitiv – nu exista rotatie, nici alipire
- Caecum recurvatum – rotatie limitata la 180°→ cec
subhepatic, ectopic
- Mezenter comun prin defect de alipire – rotatia s-a facut
complet, dar lipseste coalescenta
- Situs inversus – rotatie inversa (mai rar) de diferite grade
 Boli congenitale
Clinic:
- Forme asimptomatice ± tulburari digestive
necaracteristice (dureri, greturi, voma, diaree)
- Forme complicate – sindrom subocluziv prin volvulare
sau invaginatie
Diagnostic→imagistic
Tratament:
- Formele oligo- sau asimptomatice – fara interventie

- Formele complicate – interventie in functie de tipul

complicatiei (NB – viscerele se repun in pozitia
preoperatorie, nu in pozitie normala)
 Boli congenitale
 Diverticuli intestinali
1) Boala diverticulara (diverticuloza jejuno-ileala)
Anatomie: ¤ localizata mai ales pe jejun, la locul de patrundere
a vaselor in intestin, ca un “buzunar”
¤ poate fi - completa (toate straturile), adevarata,
congenitala
- incompleta (mucoasa + seroasa), falsa,
dobandita
¤ segmentul interesat se prezinta dilatat, cu peretele
ingrosat, , cu hipermotilitate, dar propulsie slaba
Mecanism: • diverticul de pulsiune→presupune obstacol distal
• diverticul de tractiune→secundar inflamatiei
extinse
 Boli congenitale
 Diverticuli intestinali
1) Boala diverticulara (diverticuloza jejuno-ileala)
Clinica: • asimptomatica: cel mai frecvent (80%) dg. incidental
• oligosimptomatica: dureri vagi, balonare, satietate
• complicatii: hemoragie, ocluzie, inflamatie, perforatie
• sd. de malabsorbtie→diverticuloza + anemie
megaloblastica + steatoree (Sd. Bedford si Bodenach)
Diagnostic: clinic si imagistic (enteroclisma, echografia,
computer-tomografia, endoscopia superioara sau inferioara)
Tratament: simptomatic (forme oligosimptomatice/diskinetice)
chirurgical, in caz de complicatii
 Boli congenitale
2) Diverticulul Meckel (DM)
Embriogeneza: anomalie de involutie a canalului omfalo-
enteric (ramane neobliterat in segmentul intestinal)
Anatomie: • localizat pe ileon, in partea anti-
mezostenica, la locul unde a. mezenterica superioara
trimite ramurile terminale (40-100 cm. de valva)
• forma – “deget de manusa”; marimi diferite
(4-10 cm)
• structura – ca peretele intestinal, dar cu
formatiuni limfoide putine si mici + insule heterotopice
de mucoasa gastrica (la baza) ce secreta HCl; alte
tipuri de tesuturi – pancreatic, biliar = incluzii
 Boli congenitale
2) Diverticulul Meckel (DM)
Forme anatomoclinice:
- Ulcerul DM: frecvent la barbat sub 20 de ani
aspect – ulceratie regulata, la baza diverticul
Forme clinice • hemoragica (fie sange rosu in scaun si
anemie, fie mici melene capricioase si repetitive)
• dureroasa (crampe periombilicale, fara orar,
cu iradiere in epigastru sau fosa iliaca dreapta)
• greturi, varsaturi, diaree
• complicata cu perforatie→peritonita
Tratament: diverticulectomia (rezectie cuneiforma la baza,
sutura transversala) sau enterectomie segmentara limitata
 Boli congenitale
2) Diverticulul Meckel (DM)
Forme anatomoclinice:
- Ocluzia intestinala de cauza diverticulara: 5% din
ocluzii; afecteaza adolescenti si tineri
Mecanism: • strangulare – se infasoara in jurul unei
anse (cand e lung) sau face o brida
• volvulare – se torsioneaza in jurul axului
lung impreuna cu ansa sau face o brida
• invaginare in lumenul ansei distale
Tratament: enterectomii, devolvulari, dezinvaginari cu
enterectomii
 Boli congenitale
2) Diverticulul Meckel (DM)
Forme anatomoclinice:
- Diverticulita (Meckelita)
Cauze: inflamatie prin actiunea germenilor sau corpi
straini±ascarizi
Anatomie patologica: catarala, flegmonoasa,
gangrenoasa
Clinica: dureri periombilicale + Blumberg (ca in
apendicita)
sd. de plastron periombilical si in fosa iliaca dr.
Tratament: diverticulectomie (in forma acuta) – atentie
la apendicele normal! Se cauta DM.
conservator in plastron
 Boli congenitale
2) Diverticulul Meckel (DM)
Forme anatomoclinice:
- Hernii meckeliene (hernii Littré)
Localizare: in sacul unei hernii (inghinale, femurale), liber
sau fixat → strangulare
Clinic: se simte un al doilea cordon, pe langa cel spermatic
Tratament: rezolvarea herniei + diverticulectomie ± rezectie
de ansa
- Tumori Meckeliene
Benigne: lipoame, fibroame, neurofibroame, angioame,
leiomioame, adenoame
Maligne: carcinoide, carcinoame, sarcoame (leiomiosarcom)
Tratament: diverticulectomii±enterectomie segmentara
(atentie la meta carcinoide secretante!)
 Enteropatii inflamatorii
 Pot fi →specifice - potential evolutiv
→nespecifice - complicatii (perforatii, stenoze)
TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE
Etiopatogenie: frecventa intre 10-50 de ani
cauza – B. Koch
mecanism - cale digestiva (alimente
contaminate; bacil bovin sau
uman)
- cale hematogena (localizari
multiple si inelare
- cale limfatica (de la organele
genitale feminine)
 Enteropatii inflamatorii
TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE
Anatomie patologica: leziune specifica→foliculul tuberculos
leziuni de reactie→inflamatia banala,
scleroza (evolueaza spre vindecare)
Forme anatomo-clinice:
- stenozanta - cicatriceala (atrofica) – ca niste “virole” pe
ileonul terminal+granulatii pe seroase±mici ulceratii
mucoase
- hipertrofica – procese proliferative
pseudotumorale, mai ales ileo-cecal si peritoneal
Clinic: dureri intense la 2-3 ore postprandial; s. pseudo-
ocluziv sau ocluziv
Diagnostic: clinic + imagistic (numai in stenoze stranse→
stenoze si dilatatii – metoda Pansdorf: 30 ml Ba ingerati
din 10 in 10 min, timp de o ora si urmarire radiologica)
 Enteropatii inflamatorii
 TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE
Forme anatomo-clinice:
- entero-peritoneala - localizare ileo-cecala
- aspect hipertrofic→pseudo-tumoral
Clinic: aspect de plastron in fosa iliaca dreapta sau sub-
ombilical+diaree±voma+dureri
evolutie spre fistulizare
- ulcerata - localizare ileala, ca o depresiune eliptica
- prin ramolirea foliculilor limfatici invecinati
Clinic - ↓ ponderala, subfebrilitate, sange in scaun; dupa
cicatrizare, fie vindecare fara sechele, fie stenoza cu
sindrom subocluziv
 Enteropatii inflamatorii
 TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE
Forme anatomo-clinice:
- ulcerata - imagistic: imagini neregulate (“franjuri
marginale”)
Complicatii - perforatie → peritonita
Tratament - medical - de electie
tuberculostatice + vitaminoterapie
+ alimentatie
- chirurgical - in ocluzii, perforatii; se practica
enterectomii segmentare
- asociat cu tuberculostatice
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
- ileita regionala, enterita cronica nespecifica, enterita
ulcerativa ileo-colica, “sarcoidoza” tractului intestinal
Def: sindrom anatomo-clinic caracterizat printr-o
inflamatie granulomatoasa, nespecifica, necrozanta si
cicatrizanta, cu evolutie subacuta sau cronica
inflamatie predominent in submucoasa, cu extensie
transmurala (diferenta de colita ulceroasa – strict la
mucoasa); evolutie spre stenoza
Epidemiologie: predominent la rasa alba; de 3-6 ori mai
frecventa la evrei; interesare egala a sexelor; doua
varfuri de varsta (20 si 50 ani) – cauze diferite?
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN) Etiopatogenie
- nu se cunoaste
Factori:genetici
infectiosi - mycobacterii, virusuri
imunologici - nu s-a gasit o Ig specifica
continutul intestinal - un element produs al
secretiei, digestiei sau alimentar, ca urmare a stagnarii
prelungite la acest nivel
vasculari
alti factori: stress, fumat, anticonceptionale
D. Vereanu – urmare a limfadenitei mezenterice
(confirmata operator si bioptic)
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Anatomie-patologica:
Localizare - ileon terminal (30-40 cm) + mezenter adiacent
- mai rar pe tot ileonul
- ceco-ascendent ± ileon
- jejun (nu sunt exceptionale)
Macroscopic - stadiul acut - intestin edematiat, rosu, inert,
ingrosat, friabil, dilatat cranial si normal sub leziune;
mezenter edematiat, infiltrat, cu hipertrofie ggl.
- stadiul cronic - intestin hipertrofiat, rigid, cartonat,
infiltrat sclero-lipomatos, lumen ingustat; mezenter
ingrosat, retractat
Aspect pseudotumoral
Microscopic - infiltrat limfoid cu celule gigante si eozinofile (fara
PMN) = leziune granulomatoasa; ± zone de necroza
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Diagnostic diferential: adenita mezenterica (nu afecteaza
intestinul
Clinica: forma acuta - frecventa in copilarie; debut brusc,
ca o apendicita acuta sau ca o purpura abdominala;
dureri, greturi, voma, febra, aparare/contractura,
diaree
- alteori - ca un infarct entero-
mezenteric, dar fara leziuni vasculare
- mai rar – perforatii → peritonita
- se poate vindeca fara sechele
(uneori)
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Clinica: forma cronica - ca atare sau urmeaza formei acute
a) Forma colitica - dureri in fosa iliaca dreapta la 5-6
ore postprandial
- caracteristic - diaree cu scaune
sanghinolente
- durere provocata+impastare in
fosa±flanc drept
- irigo - stenoze segmentare pe ceco-
ascendent si ileon terminal
- se confunda cu colita ulceroasa cu care
poate coexista
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Clinica:
b) Forma ocluziva - ca un s. Konig de fosa iliaca dreapta
ce evolueaza spre stenoza→s.ocluziv
Imagistic - zone de stenoza ileala+dilatatii pe
jejun±nivele hidro-aerice
c) Forma pseudo-tumorala (supurata)
- plastron in fosa iliaca sau pelvis cu tendinta la
fistulizare
- precedat de una din formele de mai sus (dureri,
diaree, s. Konig)
- produce abcese (amiloidoza)→fistule piostercorale sau
entero-vezicale
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Diagnostic:
- Suspiciune clinica: scadere ponderala, transpiratii
nocturne, dureri abdominale, masa abdominala, fistula
perianala
- Tranzit baritat (enteroclisma): “piatra de pavaj”,
stenoza, rigiditate, ulceratii, fistule
- Irigografie
- Endoscopie: colonoscopie cu abordarea ileonului
terminal, endoscopia “impinsa”, sonda enteroscopica,
capsula video; se pot preleva biopsii
- Ultrasonografie, CT, RMN
Diagnostic diferential: colita ulceroasa, TBC ileo-cecal,
plastron apendicular, tumora ileo-cecala
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Tratament:
- Medical - din pacate, dg se pune de cele mai multe ori
intraoperator
- regim alimentar bogat in proteine, calorii si
vitamine (B), sarac in grasimi si celuloza
- antiinfectios: sulfamide neresorbabile p.o.,
Neomicina, Metronizazol±Ciprofloxacina
- tratament antiinflamator: sulfasalazina,
mesalazina, acid 5-amino-salicilic, Röntgenterapie,
corticoizi (sistemic sau topic), aspirina
- imunosupresive: azatioprina, metotrexat,
ciclosporina
- simptomatice: combaterea anemiei si diareei
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)
Tratament:
- chirurgical - cat mai tarziu posibil (dupa 2-3 ani de evolutie
cronica tratata)
- in formele colitice, hemoragice si stenozante
- abcese, fistulizari sau alte complicatii
Tehnica - enterectomie pana in tesut macroscopic sanatos
(amploarea s-a redus progresiv; azi - rezectii limitate sau
chiar stricturo-plastie)
- by-pass, ileostomie
- tehnici minim invazive: drenaj percutanat ghidat
US sau CT al colectiilor, celioscopie (drenaj, enterectomie),
dilatare si stentare endoscopica
Riscuri - fistule
- recidive
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA DE IRADIERE
Cauze: iradierea neoplaziilor genitale (la femei) sau
pelvine, ca urmare a endarteritei trombozante →
ulceratii → cicatrici
Anatomie patologica: • peritoneu ingrosat, cu luciul
disparut
• intestin edematiat, alb-cenusiu,
cu zone de teleangiectazie, friabil,
± ascita
• aglutinare de anse inflamate ±
abcese
• in final – stenoze
 Enteropatii inflamatorii
 ENTERITA DE IRADIERE
Clinica: colici, diaree, rectoragii (spre sfarsitul
tratamentului Rö); se atenueaza sau dispar, dar pot
reapare (potential evolutiv)
masa tumorala, imprecisa, dureroasa (abcese)
Tratament:
-profilactic - suspensia intestinului cu plasa inainte de
iradiere
-medical - antiinflamatorii, analgetice
- regim hipercaloric, hiperproteic
-chirurgical - al complicatiilor (stenoze, hemoragii,
abcese, fistule)
- tehnica: enterectomii pana in tesut sanatos
 Tumorile intestinului subtire
- sunt mai putin rare decat s-a apreciat
- multiple varietatii morfologice (dupa tesut:
epitelial, conjunctiv, vascular, nervos, etc.)
Tumori benigne
- mai frecvente decat cele maligne; mai ales la
femei
- clinic: dureri colicative + greturi + voma
accidente ocluzive prin invaginatii
melene de intensitate variabila→anemie
mai rar → perforatie cu peritonita
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- polipii adenomatosi
- pot fi solitari sau multipli (polipoza) si pot
coexista cu cei colonici
- se dezvolta pe seama gld. Lüberkühn si pot fi
sesili sau pediculati
- de obicei asimptomatici; pot produce
hemoragii, ocluzii sau degenerari
- se dg. radiologic (urmarirea Ba), endoscopic
- tratament: polipectomii, enterectomii limitate
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- sindromul Peutz-Jeghers (1921)
- caracteristici: pete melanice cutaneo-mucoase (bucal, perioral,
obraji, maini, picioare)
polipoza jejuno-ileala (polipi hamartomatosi)
caracter familial (transmitere autosomal
dominanta)
- clinic: forme asimptomatice
forme simptomatice - sangerari→melene
- ocluzii prin invaginatie
- fistule
- evolutie: malignizare?
- tratament: enterectomie segmentara
in asociere cu alte localilzari - greu de stabilit; de
obicei polipectomii
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- leiomioame
- dezvoltate din stratul musculos cu evolutie
submucoasa/subseroasa
- unice/multiple; diametru 3-15 cm
- clinic: ulceratii, ocluzii (prin invaginatie)
- fibroamele
- origine in muscularis mucosae
- ajung la dimensiuni mari: ulceratii→sangerari
fistulizari→peritonita
- degenereaza malign→enterectomie
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- lipoame
- rare; localizate pe jejunul initial sau ileonul terminal
- evolueaza submucos sau subseros
- se pot asocia cu lipoame mezenterice (lipomatoza
Odelberg)
- neurinoame
- tumori unice; origine teaca lui Schwann (rare pe
intestin)
- evolutie endolumenala→hemoragii sau ocluzii
subseroasa→compresie pe organele vecine
- potential malign→enterectomie
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- incluzii pancreatice
- sunt insule aberante de tesut pancreatic
- cand sunt active descriu: s. Zollinger-Ellison
s. Verner-Morrison (VIPom)
tumora hipoglicemianta
- endometrioza
- origine endometriala – tumori inserate subseros sau
intramuscular, pe ileonul terminal
- clinic:sangerari intraperitoneale+dureri la menstruatie
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- teleangiectazii (s. Rendu-Osler)
- dilatatii anormale ale vaselor mucoase → sangerari
- tratament - enterectomii
- hemangioame
- capilare - tumori-mure, circumscrise, submucoase sau
subseroase, formate din aglomerari de vase →
hemoragii
- cavernoase – proliferare endoteliala ce circumscrie un
spatiu sangvin, ce sangereaza sau pot degenera; se
rezolva greu chirurgical
 Tumorile intestinului subtire
Tumori benigne
Forme anatomo-clinice:
- enterochistoame (chisturi enteroide sau enterogene)
- cauze: duplicitatea intestinala
evolutia anormala a unor diverticuli
- localizare: pe ileon sau diverticulul Meckel
- clinic: punga captusita cu mucoasa ce contine lichid vascos
- evolutie: asimptomatica sau ocluzii, hemoragii
- pneumatoza chistica (limfangioame) - f. rara la om; se poate
localiza pe duoden, intestin, colon
- cauze: congenitala
dilatare anormala a limfaticelor (secundar inflamatiei)
- anatomic: subseros, pe ileon, bule gazoase translucide cu
aspect de “spuma de sapun”
submucos - nu are corespondent
- clinic - surpriza intraoperatorie; mai rar, ocluzii prin invaginare
- tratament – se vindeca spontan
 Tumorile intestinului subtire
Carcinoidele intestinului
- observate prima data la nivelul apendicelui (Gosset si Masson,
1910), dar gasite ulterior si pe alte segmente digestive, ca si
in alte organe (plaman, colecist, ficat)
- fac parte din tumorile APUD: serotonina
- anatomie patologica: de obicei unice, diametru 1-1,5 cm,
culoare galbena, dezvoltate submucos ; pot fi multiple (30%)
potential malign: localizare, dimensiuni,
profunzimea invaziei, modelul cresterii si multiplicarii
- clinica: s. carcinoid: cutanat (flush, telangiectazii, cianoza,
pelagra), gastrointestinal (diaree, dureri), cardiovascular
(hipotensiune, tahicardie), bronhoconstrictie, artralgii
pot da ocluzii, sangerari
- tratament: enterectomii + ggl mezenterici + metastaze vizibile
 Tumorile intestinului subtire
Tumorile stromale (GIST)
- histogeneza, clasificare, criterii de diagnostic,
comportament biologic – controversate
- celule interstitiale Cajal
- mutatia genei c-kit cromozom 4→receptor CD117
- celule tumorale fusiforme
- malignitate: dimensiuni, localizare, invazia mucoasei
sau organelor vecine, arhitectura celulara, numar de
mitoze, necroza, rata de proliferare
- tratament: rezectie in limite de siguranta oncologica,
fara limfadenectomie (metastazare hematogena)
- Imatinib (Glivec), sunitinib
 Tumorile intestinului subtire
Tumori maligne
ADENOCARCINOAME
- frecventa: preponderent la barbati (70%), adulti si batrani
(3-4% din cancerele digestive)
- anatomie patologica: localizare la jejunul proximal si ileonul
distal
Aspect: vegetatii neoplazice + retractie schiroasa → aspect de
“virola”
tumora boselata, voluminoasa→ obstructie
mezenter infiltrat + ganglioni
uneori – localizari multiple
Microscopic – din gld. Lüberkühn
- clinica: ocluzii, mai rar hemoragii
- tratament: enterectomie larga + excizie cuneiforma mezenter
 Tumorile intestinului subtire
Tumori maligne
SARCOAME
-mai frecvente ca adenocarcinoamele (60%)
-forme anatomo-patologice:
• limfatice (limfosarcoame) limfocitare
limfoblastice
globocelulare
atipice
- localizate la nivelul formatiunilor limfoide submucoase
din ileonul terminal
- clinic: stenoze, hemoragii
• fuzocelulare (leiomiosarcoame)
- tumora cu aspect pseudo-anevrismal → necroze →
hemoragii
 Tumorile intestinului subtire
Tumori maligne
SARCOAME
• limfogranulomul malign (Hodgkin)
- diagnostic prin examen microscopic
• angiosarcomul - foarte rar
• hemangioendoteliomul
- dezvoltat in submucoasa
- tumori lobulare cu proliferare atipica de endoteliu →
hemoragii
- tratament:
- enterectomii + rezectii cuneiforme de mezenter
(atentie la localizarile multiple!)
- pe ileonul terminal - ileo-hemicolectomii drepte
 Ischemia cronica intestinala
 Definitie – tulburari de irigatie intestinala ce apar ca
urmare a leziunilor degenerative ce obstrueaza partial
artera mezenterica superioara sau ramurile sale,
determinand manifestari digestive cronice
 Forme clinice:
- Angina abdominala
- cauze: leziuni ateromatoase pe artera mezenterica
superioara
- anatomie patologica: ¤ placa de aterom aortic ce
actioneaza ca o clapeta pe orificiul a. mezenterice
¤ ingrosarea trunchiului a. me-
zenterice pe 1-2 cm
¤ stenoza inelara scleroasa ±
calcificare pe orificiul aortic al a. mezenterice
 Ischemia cronica intestinala
 Forme clinice:
- Angina abdominala
- fiziopatologie: micsorarea fluxului intestinal in
perioada digestiei si absorbtiei
supleerea insuficienta prin arcada
Riolan (din a. mezenterica inferioara) si prin a.
pancreatico-duodenala stg. (ramuri pancreatice din
trunchiul celiac)
- clinic: durere medio-abdominala (epigastrica,
hipogastrica) postprandiala cu caracter de crampa, de
intensitate proportionala cu cantitatea alimentelor
ingerate → sitofobie
distensie abdominala, greturi, voma, diaree
scadere ponderala prin restrictie alimentara
voluntara
 Ischemia cronica intestinala
 Forme clinice:
- Angina abdominala
- diagnostic: clinic si imagistic - calcificari aortice
- angiografie(aortografie,
selectiva), echografie Doppler, angio CT, RMN
- tratament: revascularizarea intestinului prin
- dezobstructii (trombendarterectomii)
- reimplantari
- derivatii (by-pass) cu material autogen
textil
- laser endolumenal
- angioplastie
 Ischemia cronica intestinala
 Forme clinice:
- Tulburari de absorbtie intestinala
- de obicei insotite de crize de angor
- clinic: diaree cu steatoree
proba de digestie → fb. musculare nedigerate
denutritie severa
- paraclinic: scade absorbtia de trioleina marcata
xiloza
vitamina B 12
 Ischemia cronica intestinala
 Forme clinice:
- Stenoze intestinale ischemice
- cauze: infarcte limitate ca urmare a unor obstructii de
ramuri mici, ce nu compromit peretele intestinal
- anatomie patologica:
¤ unice sau multiple, localizate mai ales pe jejun
¤ perete intestinal ingrosat, indurat → stenoze
¤ artere nepulsatile
- clinic: s.subocluziv → ocluzie
s. König
alteori - tumora palpabila (ansa remaniata)
- imagistic - sugereaza boala Crohn
- tratament: enterectomie segmentara