ACCIDENTE DE CIRCULAIE

Principalul factor etiologic al politraumatismelor Cel mai frecvent 20-40 ani soferi < 20 >50 pietoni Vinovia 90 % - factorul uman 60 % - oferii

FACTORI FAVORIZANTI

consum de alcool, de droguri necorelarea vitezei cu conditiile de trafic experienta insuficient la volan hiporeflectivitatea: oboseala stri psiho-emotionale medicatia bravada (la tineri) starea carosabilului vizibilitatea defecte la sistemul de frnare, directie sau iluminare Indisciplina pietonilor

ALTE CAUZE
Mrimea si tipul masinii Pozitia victimei n masin Tipul impactului: frontal lateral posterior rostogolire Utilizarea mijloacelor de siguran centuri air-bag-uri

MECANISMELE DE PRODUCERE A LEZIUNILOR

CIOCNIRE IMPACT
DECELERATIE OPRIRE BRUSC ACCELERATIE PROIECTARE

MODELE LEZIONALE
n functie de: locul ocupat n masin ne/folosirea mijloacelor de protectie tipul de impact

Apar cu frecvent mai mare anumite leziuni (modele lezionale)

LOVIRE FRONTAL SOFER FR MIJLOACE DE PROTECTIE

Lovire de: volan, parbriz, oglind retrovizoare: fracturi craniene, faciale plgi scalp, fat fracturi brat sau antebrat Lovire de volan: fracturi sterno-costale contuzii pulmonare, cardiace rupturi splin, ficat, intestin Lovire de bordul masinii: fracturi de bazin, sold, femur Prin deceleratie: fractur coloan cervical contuzii cerebrale

IMPACT LATERAL

Plgi ale scalpului

Plgi ale fetei

Fractur coloan cervical Fracturi costale Contuzii pulmonare Ruptur de splin Ruptur de ficat Ruptur de rinichi stng Fractur de pelvis

PASAGERUL DIN FAT IMPACT FRONTAL

Bilant lezional diferit prin absenta volanului i a pedalelor de frn i ambreiaj: fracturi craniene, faciale Fracturi pelvine Fracturi de clavicul

Bilanul lezional se dubleaz dac n spate se afl un pasager fr centur

IMPACT LATERAL
Leziuni la nivelul scalpului Leziuni la nivelul fetei Leziuni la nivelul gtului Leziuni la nivelul toracelui Leziuni rinichi drept Leziuni lob drept hepatic

MIJLOACE DE PROTECIE

Scad mortalitatea si morbiditatea Apar leziuni legate de mijloacele de protectie

VICTIMA - PIETON
MECANISME:
SIMPLE ASOCIATE

MECANISME SIMPLE

Impact direct: Escoriaii la locul de contact Plgi Alte leziuni Proiectare: leziuni grave pe partea opus
contactului corpului

Prin clcare leziuni grave pe toat suprafaa Comprimare (strivire) leziuni similare clcrii

MECANISME ASOCIATE

Lovire cdere
Lovire cdere clcare

asociaz leziuni ca n mec. simple

TRATAMENT

PROFILACTIC

CURATIV

TRATAMENT PROFILACTIC

Medicul sftuieste sau interzice temporar s conduc autovehiculul persoanele cu :

boli psihice grave diminuarea capacittii de conducere scderea atentiei si concentrrii

modificri de comportament
tulburri de perceptie a culorilor

TRATAMENT CURATIV
PRIMUL AJUTOR:

Degajarea victimei: cu blndete fr miscri bruste fr miscri de flexie sau extensie corect: bloc cranio-cervical Pozitia pe sol decubit dorsal Inventarierea leziunilor Asistent de urgent cardio-respiratorie Hemostaz provizorie

Imobilizarea fracturilor

ETAPELE ASISTENTEI POLITRAUMATIZATILOR

Triaj = ierarhizare a grd de urgenta in asig. asist. victimelor multiple sau a gravit. lez. multiple la un politraumatizat. Criterii decizionale: - localiz anat - mec lezional - gr afectare param fiziologici Transport (asistat) Asist in centru trauma (3 nivele)

FIZIOPATOLOGIE SCORURI DE SEVERITATE LEZIONALA

Index de trauma (bilant leziuni; tipuri lez.; stare C-V, resp. si SNC)
Index de triaj (60 constante biologice la internare) Glascow Coma Scale (raspuns ocular, verbal si motor)

Scor traumatic (respir, TA, reumplere capilara, Glasgow revizuit (glasgow, TAs,RR))
Scor de soc ( TA, Ht, Ph arterial)

Scala CRAMS ( Circ., Resp.,Abdomen, Motor, Speech)

Scala APACHE ( Acute Physiology And Chronic Health Evaluation 12 parametrii pt pacientii ATI)

SCORURI ANATOMICE DE EVALUARE A SEVERITATII LEZIONALE

Scala lezionala abreviata (AIS) 100 tipuri leziuni/7 regiuni annatomice; fiecare leziune = cotata cu scor de la 1 (minora) la 3 (severa, neamenintatoare de viata), 5

(status critic, suprav. nesigura) si 6 (aproape fatala)

Scor de severitate lezional ( Injury SS): 1-75 (suma patratelor AIS celor mai grave leziuni in 3 regiuni

Scor nou de severitate lezionala (NISS): suma patratelor celor mai grave 3 leziuni
indiferent de regiune)

Scor de probabilitate ale decesului ( PODS) Profilul anatomic lezional (AP) Scor de interventii terapeutice (TSS) Scor TRISS (combinatie TSS si ISS)

EXPLORARE PARACLINICA A POLITRAUMATIZATULUI

Neinvaziva (puls, TA, diureza, RR, EKG, T) Laborator (HLG, Coag., gr sg/Rh, gazometrie, EAB, pulsoximetrie, chimie- TGO/P, amilaze, lipaze, CK, creatinina) Rx simpla (craniana, coloana, toracica, abdomen/gol) ECO-FAST (Focused Assesment by Sonography for Trauma) Angiografie, urografie Punctie (+/- lavaj) Scintigrafie Laparoscopie

INGRIJIREA PRIMARA A POLITRAUMATIZATULUI

Mentinerea permeabilitatii CR (+/- IOT)

Mentinerea (inclusiv mecanica) a ventilatiei, cu indicatie absoluta (OACRS, apnee, hipoxie, soc, insuf. respiratorie mecanica, agitatie) sau relativa (trauma BMF. Contuzie pulmonara)

Mentinerea circulatiei (controlul hemoragiei, mentinerea

pompei cardio si a volemiei) Monitorizare neurologica, excretorie si metabolica

INGRIJIREA SECUNDARA A TRAUMATIZATULUI

Examinare clinica/paraclinica a segmentelor si

regiunilor (cap, coloana, torace, abdomen, rect,

perineu, vagin, extremitati)

Sonda urinara Constante (pulsoximetrie, gazometrie, EKG, EEG, EAB, biochimie)

ATITUDINE TERAPEUTICA EFICIENTA:

Resuscitare cardiorespiratorie, suport ventilator Asigurarea transportului O2 (toni, volemie, transfuzie) Reechilibrare HE Antibioterapie profilactica AINS, analgetice Mentinerea diurezei Hemofiltrare Nutritie (+/-) Mobilizare/imobilizare Chirurgie judicioasa ca indicatie si moment!

ATITUDINE INTERVENTIONALA CHIRURGICALA:

LAPAROSCOPIE (/stabilitate a constantelor vitale!) semne abdominale incerte coma indicatie/chirurgie ortopedica episod hTA LAPAROTOMIE: hTA/colaps peritonita pneumoperitoneu leziuni diafragmatice leziuni parenchimatoase sau gastrointestinale majore

TIPURI DE DEZASTRE
Dezastrul = combinatie a 4 factori: 1. Multipla lezare de fiinte umane 2. Modificarea/contaminarea mediului 3. Solicitarea extrema a resurselor locale 4. Intreruperea functionarii normale a mecanismelor sociale Tipuri de dezastre: naturale (inundatii, incendii de proportii, cutremure,uragane Ecologice (accid. industriale,contaminari chimice sau radioactive grave) Conflictuale ( conflagratii, terorism) Clasificare dupa amploare: ,,mini-dezastre (accid. Colective 3victime.40 victime) Dezastre propriu-zise (sute mii de vitcime)

ASISTENTA DE URGENT N CALAMITTI (DEZASTRE)

CONTEXT:
Lezarea sau mbolnvirea / multiple fiinte umane Distrugerea si/sau contaminarea mediului Solicitarea coplesitoare a resurselor locale ntreruperea functionrii normale a mecanismelor societtii Ridic probleme de asistent de urgent de mas Depasesc uneori teritoriul unei tri

CLASIFICARE
DUP ETIOLOGIE:

Naturale: Inundaii Cutremure Uragane/Tornade Ecologice: Prbusiri de avioane, deraieri de trenuri Prbusiri de blocuri Incediide proportii Deversare n mediu de:
Subst. Chim. Subst. Radio. Subst. Biolog

Conflicte: rzboaie ciocniri de strad terorism

CLASIFICARE

DUP NUMRUL VICTIMELOR:

Cu victime multiple (4 40 victime) Dezastre propriu-zise sute sau mii de victime

ORGANIZAREA AJUTORULUI MEDICAL (N AFARA RAZBOAIELOR)

Spitalele au planuri de asistent pentru eventualele dezastre ce pot apare n teritoriu Trateaza victimele indiferent de:
Cultura, religle Naionalitate, ras Vrst, sex

Echipe complexe:
Chirurg Internist Pediatru Infecionist Epidemiolog Etc

Stabilesc legturi cu formatiuni din teritoriu sau/si internationale

ETAPELE ASISTENTEI DE URGENT

Anuntarea evenimentului:
Staii de salvare Spitale de urgen Uniti sanitare din teritoriu Organele de ordine telefon Radio Televiziune Etc.

Degajarea victimelor:
Presupune existena de echipe mixte (medicale + pompieri + organe de ordine) care sunt instruite (SMURD)

Nu se degajeaz un accidentat dac nu avem un numr suficient de ajutoare

Asigurarea permeabilitii cilor aeriene Poziie corect a corpului n timpul degajrii

ETAPELE ASISTENTEI DE URGENT

Triajul accidentailor:

Ierarhizarea urgenelor Scoaterea victimelor din focar Examen clinic complet

Bilan lezional Scoruri Ierarhizarea tratamentului

Primul ajutor medical:

Asigurarea respiraiei Asigurarea circulaiei

Masaj cardiac extern Masaj cardiac intern Defibrilaie

Hemostaza Imobilizarea fracturilor Calmarea durerii (analgetice) Protecie mpotriva frigului Cai venoase (2)

ETAPELE ASISTENTEI DE URGENT

Transportul primar:

n conditii ct mai bune: Improvizat Auto Aero Naval n ordinea priorittilor medicale Conform indicatiilor echipei medicale

Sub supravegherea unui membru al echipei

Dup asigurarea functiilor vitale

LA SPITAL

CA LA POLITRAUMATIZAT

TRANSPORTUL SECUNDAR

Este un act reglat adaptat fiecrui caz n parte IMPUS de 3 cauze:

Chirurgicale (explorri, interventii complexe) Medicale Culturale dificultti de limb

cu anuntarea spitalului destinatar

cu comunicarea datelor complete despre bolnav

Cu asigurarea unui transport adecvat

LEZIUNI COMBINATE

Se caracterizeaz prin polimorfism traumatic generat de armele nucleare la care se pot aduga traumatisme produse prin arme de foc

Efectele exploziei nucleare: Energie: Mecanic 50 % unda de soc Luminoas 35 % lumin + cldur Nuclear 15 % radiatii ionizante

LEZIUNI CONSECUTIVE AGRESIUNII MECANICE

Explozia:
Caldur Lumin

Unda de oc

Unda de oc vitez supersonic indiferent de mediu

produce:

leziuni de organe interne:

SNC

Organe abdominale analizatori

Leziuni

prin lovire

Gravitatea

leziunilor n funcie de:

distan poziia individului mediul de propagare

LEZIUNI CONSECUTIVE AGRESIUNII NUCLEARE

Mare cantitate de caldur si lumin Explozia de la Hiroshima 7 mil. Kcal. Lumin: Raze infrarosii Raze ultraviolete Aprinderea: Haine Obiecte din jur

Leziuni:

Intereseaz tegumentele neprotejate Proporional cu puterea exploziei Cele superficiale afecteaz: Tegumentele Mucoasele Cornee conjunctiv

LEZIUNI CONSECUTIVE ACTIUNII RADICE

Radiatia:
initial raze + neutroni (1/3 ) acioneaz 10-15

sec. de la explozie

Rezidual:

Eliberare treptat (luni, ani) Cderi radioactive de la mare nlime Acoper suprafee foarte mari

BOALA DE IRADIERE
FACTORI:
Distanta de la epicentrul exploziei Cantitatea de radiatii receptionat Vrst Tare organice

CANTITATEA DE RADIAII:
> 3000 R leziuni ireversibile SNC 3000 800 R tulburri gastrointestinale 800 200 R tulburri hematologice < 200 R tulburri urinare

IRADIEREA

Extern:
Depuneri radioactive pe tegumente Apar dup 48 h de la expunere

Intern:
Inhalarea sau ingestia prafului radioactiv Leziuni grave ale organelor interne

PERIOADE EVOLUTIVE

Initial predomin: Semnele neurologice Semne gastrointestinale Semne hematologice

Latent: Semne hematologice Infectii

Stare:
Agresiune microbian Trombopenie anemie

TRATAMENT

PROFILACTIC:
Aplanarea conflictelor Limitarea exploziilor atomice dirijate Centrale nucleare ct mai sigure

CURATIV:
Dezactivare splare cu ap n spital:

Rezolvare leziunilor traumatice Reechilibrare electrolitic Trat. simptomatic