Dg+ hidronefroza

Simptome -Sunt de cele mai multe ori nesemnificative. -Se ntlnesc: infecii urinare (mai frecvente in megaureter), durere abdominal, lombalgii, hematurie, urgen i frecven micional, febra prelungita, tumora palpabila, moale,in flanc si lomba, uneori cu caracter de tumora fantoma, stare generala influentata, inapetenta, paloare, hipotrofia, tulburarile digestive la sugari si copii mici.

Diagnostic : clinic prezumptiv Imagistic : de certitudine : antenatal ultrasonografie fetala , MRU fetala Grade echografice prin masurarea diametrului AP bazinetal fetal la 20 sapt de sarcina : = normal 10 mmAP Postnatal : Urografia este examenul ce precizeaza diagnosticul. Ea va evidentia capacitatea functionala a rinichiului, gradul dilatatiei pielo-caliceale, grosimea parenchimului, aspectul rinichiului controlateral, eventualele anomalii asociate (rinichi in potcoava, malrotat, ectopic, duplicat etc). Alte investigatii: Echografie postnatala Cistografie mictionala Arteriografie Teste sanguine si urinare

stenoza hipertrofica d pilor

-mai frecvent intilnita la baieti Incriminati factori genetici TEORII PATOGENICE:

1. Teoria malformativa: Sustine ca nou-nascutul se naste cu tumora pilorica ( datorita unei intirzieri in maturarea plexului nervos mienteric), iar treptat la nivelul pilorului, in urma sindromului de lupta stomacpilor apare un edem al mucoasei care obstrueaza complet lumenul, iar copilul va varsa laptele ingerat la toate mesele;

2. Teoria spasmului hipertrofiant Musculatura pilorica se hipertrofiaza prin hiperfunctie, aceasta fiind generata de un spasm la nivelul pilorului datorita unei hipersecretii de adrenalina Dar din practica se stie ca orice spasm nu determina o ingrosare atat de importanta ca in stenoza hipertrofica de pilor;

3. Teoria endocrina Diverse disfunctii ale glandelor suprarenale pot determina aparitia stenozei hipertrofice de pilor Se considera teoria malformativa ca singura mai apropiata de adevar.

ANATOMIE PATOLOGICA - Macroscopic pilorul este marit de volum (cit o maslina), de culoare albicioasa, consistenta ferma, vascularizatie evidenta, mai putin pe linia mediana9anterosuperior) une este o zona avasculara. -Pe sectiune- musculatura ingrosata (hipertrofia fibrelor musculare, fara cresterea numarului de fibre), iar in lumenul pilorului mucoasa este plicaturata, edematiata. SIMPTOMATOLOGIE a). Varsaturi ce apar la 14-21 de zile de la nastere; Varsaturi albe (nebilioase), in jet, ce apar la inceput imediat dupa masa sau la un interval de 1015 minute, ulterior intervalul la care se produce varsatura creste de la 30 de minute la 1-2 ore, deoarece stomacul se dilata; intre mese copilul este agitat, tipa de foame.

b). Stagnare in greutate, apoi scadere in greutate c). Urini hipercrome, concentrate d).Constipatie- scaune rare, sub forma de scibale Examenul clinic

Pliu cutanat lenes, fata zbircita (fata de batrin), dispare bula lui Bichat, depresia fontanelei, mucoase uscate La examenul abdomenului se constata unde gastrice vizibile (contur gastric) inspre stanga spre dreapta, la palpare abdomen suplu, nedureros, iar uneori in perioadele de acalmie- se poate palpa in decubit lateral, sub rebordul costal drept oliva pilorica (o formatiune ferma, dura, mobila, de aproximativ 2 cm)

EXAMENE DE LABORATOR Ionograma hipocloremie, hiponatremie, hipopotasemie Alcaloza metabolica Ureea sangvina, neproteica- crescuta

EXAMENE IMAGISTICE a. Examenul radiologic- tranzitul baritat Semne directe canalul piloric ingustat, filiform, alungit, situat central (semnul de certitudine)

Semne indirecte dilatatie gastrica, cu lichid de staza, evacuare gastrica intirziata cu pasaj piloric tardiv . Bariul poate stagna in stomac si 24 de ore, chiar daca sugarul a varsat b). Examenul ecografic-aspect caracteristic in cocarda cu centru hiperecogen cu o coroana hipoecogena ce corespunde hipertrofiei musculare; se masoara lungimea pilorului si grosimea lui. FORME CLINICE Forme precoce (cu manifestare precoce)- cu manifestare din primele zile de la nastere Forme comune clasice cu debut din ziua 14-21 de la nastere Forme tardive cu ebut la 2-3 luni de la nastere Forme hemoragice prezenta de sange in varsaturi cauzata de leziuni ale mucoasei gastrice, datorita luptei pentru invingerea obstacolului piloric, la care se adauga hipovitaminoza K;

Sindromul Roviralta- asocierea stenozei hipertrofice de pilor cu malpozitii esocardiotuberozitare (ectopie gastrica partiala, reflux gastroesofagian, cardie beanta, hernie hiatale) . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL regurgitatii, greseli de alimentatie Intoleranta la lapte Varsaturile din bolile infectioase

Spasmul piloric (pilorospasm)- varsatura dispare dupa administrarea de antispastice Diafragmul prepiloric incomplet Duplicatia de pilor, atrezia de pilor Stenoza de duoden prin diafragm incomplet examenul radiologic pune diagnosticul Stenoza extrinseca de duoden supra si subvateriana Malpozitiie cardiotuberozitare- varsaturi rosietice datorita esofagitei

EVOLUTIA - Fara tratament in formele grave EXITUS prin denutritie sau bronhopneumonie de aspiratie; - In forme mai usoare cu tratament medicamentos copilul se vindeca, oliva pilorica se ramoleste si apoi dispare prin maturarea inervatiei intramurale. TRATAMENT A. Medicamentos- antispastice (atropina, belladona); perfuzii cu glucoza, ser fiziologic; mese mici, repetate; B. Chirurgical In preoperator reechilibrare hidroelectrolitica Interventia chirurgicala- pilorotomie extramucoasa Fredet. Artificiul lui Lamson- daca se perforeaza mucoasa se creeaza un lambou triunghiular care se rabateaza Postoperator- realimentare la 6-8 ore dupa operatie, progresiv; din a doua zi sugarul poate fi pus la san.

dg radiologic scolioza

Radiografia de fa trebuie fcut n poziia n picioare,cu bazinul echilibrat, pe un clieu de 30X90 cm, de la o distan de 1,5m, pentru a vizualiza n ntregime rahisul, de la baza craniului la sacru. Se repereaz: Vertebra limit superioar Vertebra limit inferioar Vertebra vrf (sommet) DETERMINAREA UNGHIULUI COBB APRECIEREA MATURITII OSOASE-TESTUL RISSER

DETERMINAREA ROTAIEI VERTEBRALE

complicatii diverticul meckel

1. Latenta totala 2. Simptomatologie polimorfa caracterizata prin dureri abdominale difuze sau periombilicale 3. OCLUZIA INTESTINALA reprezinta aprox. 25 % din complicatiile diverticulului Meckel si se poate realiza : Ocluzia prin invaginare ( diverticulul Meckel antreneaza invaginatia ileoileala , uneori ileocolica- tratamentul impune de cele mai multe ori rezectia partiala a ansei purtatoare de diverticul Meckel , rareori fiind suficienta simpla dezinvaginare -ocluzia prin volvulus ( diverticulul Meckel torsionat in jurul axului propriu volvulus diverticular ; torsiunea diverticulului Meckel antreneaza si ansa intestinala purtatoare - volvulus enterodiverticular ; tratamentul impune detorsionare si uneori rezectie partiala intestinala ) -ocluzia prin strangulare - datorita existentei unui cordon fibros intre diverticulul Meckel si mezenter sau alta ansa intestinala -ocluziile de origine meckeliana au tabloul clinic al unei ocluzii de intestin subtire 4. ULCERUL PEPTIC descris de Mondor , se datoreaza prezentei mucoasei gastrice la nivelul diverticulului Meckel a. Hemoragia digestiva inferioara reprezinta manifestarea principala a ulcerului peptic ; in unele cazuri hemoragiile sunt medii si se exteriorizeaza prin scaune melenice , in alte cazuri hemoragiile sunt masive si sunt exteriorizate prin eliminarea de sange de culoare rosie in scaun ( asemanator rectoragiei )

b. Crizele dureroase abdominale durerea nu are sediu si orar precis putand fi localizata periombilical , in epigastru sau in fosa iliaca dreapta Complicatiile ulcerului peptic pot fi reprezentate de : - complicatie majora reprezentata de hemoragia cataclismica - perforatia diverticulului Meckel putand determina peritonite generalizate , rareori peritonite localizate 5. DIVERTICULITA MECKEL este o afectiune asemanatoare din punct de vedere anatomopatologic si clinic cu apendicita acuta. Reprezinta aproximativ 20% din complicatiile diverticulului Meckel Este foarte greu de diferentiat afectiunea de apendicita acuta , de cele mai multe ori mimand o apendicita acuta mezoceliaca Diverticulita se poate complica cu perforatie si peritonita generalizata sau localizata

6. HERNIILE MECKELIENE- sunt denumite herniile Littre Diverticulul Meckel poate fi gasit in sacul unei hernii inghinale, femurale sau ombilicale

7. TUMORILE MECKELIENE- sunt mai frecvente la adult Pot fi tumori benigne ( lipoame , fibroame , neurofibroame , angioame ) sau maligne ( adenocarcinoame , sarcoame sau tumori carcinoide ) Tumorile maligne au un prognostic mai prost Expresia clinica a acestor tumori se face de cele mai multe ori prin hemoragie digestive inferioara si mai rar prin prezenta unei formatiuni tumorale abdominale

clasificarea salter harris a fracturilor sau ceva d genu

Clasificarea Salter-Harris a decolarilor epifizare( nu s-a predat dar e in carte) Tip I decolare epifizara constand doar in alunecarea izolata. Tip II decolare epifizara si fractura oblica metafizara . Exista doua traiecte de fractura , unul orizontal si altul vertical.

Tip III decolare si fractura epifizara Tip IV decolare , fractura epifizara si fractura oblica metafizara. Tip V lezarea cart.de crestere prin compresie , tasare (scade marimea cartilajului de crestere) Tip VI lezarea inelului pericondral (tip Mercer Rang). Ex : in cazul radius-ului , decolarea se asociaza cu deformarea stiloidei radiale. Tip VII Oedgen pt oasele cu stiloida (fract de stiloida asociata cu orice tip I-VI=> VII. Necesita trat chir ! Tipul I si II sunt fracturi extraarticulare ; leziunile fiind in cartilajul de crestere , se prefera o reducere anatomica. Tip III si IV sunt fracturi intraarticulare necesita o reducere perfecta ; e necesara interventia chirurgicala. Tip IV nu pune probleme de tratament dar pune probleme de diagnostic . Se face o Rx comparativa.

dg+ hernia hiatala

hernia diafragmatica

Mecanism: - diafragmul se formeaza in saptamana 4-8 de VIU. - prin orificiile lui Bogdaleck, care nu se inchid,viscerele abdominale ascensioneaza in cavitatea toracica - frecvent ascensioneaza : IS, IG(colon asc +transvers), stomac,splina,lob stang hepatic - daca exista herniere la nivelul orificiului drept(mai rar), atunci are loc ascensiunea IS,IG si a lobului drept hepatic.

Semne si simptome: insuficienta respiratorie grava (in formele cu debut de la nastere-polipnee,cianoza) inspectie: abdomen escavat; hemitorace bombat, coaste orizontalizate;

percutie: zone de matitate, alternand cu zone de hipersonoritate ; deplasarea spre dreapta a matitatii cardiace;

auscultatie: murmur vezicular inlocuit de zgomote hidroaerice; zgomote cardiace spre dreapta.

Diagnostic diferential: atrezie de esofag malformatii bronho-pulmonare boala membranelor hialine bronhopneumonia nou-nascutului stafilococia pleuro-pulmonara sindromul neuro-vascular

Diagnostic pozitiv: antenatal-ecografie postnatal: o Rx toraco abdominala- semne: absenta aer in abdomen cord deplasat nivel hidroaeric torace o o irigografie evidentierea substantei de contrast la nivel toracic; mai putin utilizata, determina aparitia dispneei (acumulare susbstanta de contrast intratoracic) CT

Tratament: substante antihipertensive (pentru reducerea Htpulmonare) exista forme tolerate, care nu necesita tratament; pot aparea complicatii pulmonare. In formele grave, apare insuficienta respiratorie cu acidoza care nu poate fi restabilita; in aceasta situatie, se intervine chirurgical (insa,daca starea pacientului poate fi reechilibrata atunci interventia se mai amana). tratamentul chirurgical consta in repararea defectului diafragmatic prin abord toracic/abdominal; se utilizeaza preponderent abordarea abdominala, deoarece are avantajul expansiunii abdomenului. Se poate insoti de drenaj toracic pentru a evita pneumo/hidrotorax.

Megaureterul

Dilatatia si alungirea ureterului Perete ingrosat, muschi contractati pentru a invinge obstacolul de la nivelul jonctiunii vezico-ureterale Semnele clinice sunt necaracteristice datorate infectiei urinare asociate Specific megaureterului sunt emisiile de urina purulenta, tulbure (aspect ce poate fi dat de sarurile existente in urina, nu neaparat de germeni) ce pot alterna cu emisii de urina normala .

Imagistic: echografie,urografie, cistografie mictionala, CT,scintigrafie, MRU Tratament: chirurgical - rezectia, modelarea si reimplantarea ureterului in vezica

forme anatomo-clinice d cheiloschizis

Forme anatomo-clinice 1) Fisura buza superioara simpla intereseaza buza rosie si buza alba 2) Fisura buza superioara completa sunt interesate buza rosie, buza alba si pragul narinar 3) Fisura buza superioara complicate sunt interesate buza rosie, buza alba, pragul narinar, arcada dentara, valul palatin si palatal cheilognatopalatoschizis

in formele 2 si 3 , de cele mai multe ori mugurele median progneaza, dintii sunt anormal implantati determinand un aspect estetic dizgratios in formele complicate apar tulburari de suctiune, infectii frecvente de cai aeriene superioare, starea de nutritie lasa de dorit malformatii asociate cord, esofag, anorectale