2017-2018

Dr. Mihaela Ionescu

 PATOLOGIA INTESTINULUI GROS
PATOLOGIA ANORECTALA
DIVERTICULOZA COLONULUI

 Reprezinta o herniere a mucoasei produsa

prin disocierea peretului muscular al
intestinului.
 Hernia diverticulara se formeaza in special in

zonele slabe ale peretului colic.

    Diverticulii apar in nr.mare pe toata
suprafata colonului,dar frecventa
maxima(70%)se constata la nivelul
sigmoidului.
 Etiopatogenie
Apar ,de regula ,peste 40 ani,mai ales la
femei,datorita incarcarii grase a subseroasei
si a ciucurilor epiploici si  datorira slabirii
tonicitatii musculaturii intestinale
 Mec.producerii diverticulului nu este pe
deplin elucidat;
 se pare ca act.neconcordanta a musculaturii

circulare si longitudinale det.formarea unor

presiuni inalte in lumenul colic care duce la
hernierea mucoasei.
 Cresterea pres.colice este mai frecventa la

b.cu “colon spastic”,colon iritabil, si la cei cu

tendinta de constipatie.
 Simptomatologie
-poate evolua mult timp asimptomatic
◦ dureri abd.difuze,mai accentuate in fosa iliaca stg.

◦ Constipatie,meteorism
◦ Greata,astenie fizica
◦ Scaunul are aspect normal,uneori cu mucus in
exces sau striuri de sange
 Diagnostic
 Ex.radiologic-irigografia:caracteristice sunt

imaginile de bile sau balonase suspendate de

per.intestinal
 Colonoscopia
 Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente
dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un
aport celulozic corespunzator,pentru a evita
constipatia
                        -inaintea trat.este obligatoriu sa
facem un ex.coproparazitologic si sa efectuam o
cura cu Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical-colectomie segmentara-decizia se ia
intraoperator
                        -forma pseudotumorala,fistulele
colovezicale,colovaginale necesita int.chir.
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
 Este o forma particulara de diaree, localizarea
bolii fiind initial la rect apoi si la colon.

 Etiopatogenie
Se intalneste mai des in SUA si in tarile
nordice, intre 18-30 ani, predominant la
barbati.
-cauzele bolii raman neprecizate
 Tb.clinic
I.Per.de debut-apare brutal,dupa un soc afectiv
                        -tenesme, rectoragii, scaune cu mucus(glera)
                        -febra ,astenie

II.Per.de stare
a)simptome digestive
 DIAREEA –SEMN MAJOR-4-15 scaune/zi, sangvinolente, gleroase, purulente

uneori
 Dureri abdominale sub forma de colici intense, localizate periombilical, in

flancul si fosa iliaca stg.

 Tenesme urmate de scaune muco-sangvinolente

b)semne generale
Febra 39-40-in formele acute
 Astenie
Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
Investigatii
1. Rdf.abd.simpla-la b.cu stare generala alterata

2. Irigografia si irigoscopia-in forma acuta-lumen

colonic mult ingustat,cu dintaturi fine pe interior
datorita ulceratiilor
-in formele cr.-colonul apare ca un “tub de sticla”-
relieful muc.sters, cu unghiurile rotunjite
3. Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia+biopsie
-in faza ac.-mucoasa de aspect
pseudopolipoid,friabila ,cu ulceratii multiple
-in faza cr.-muc.atrofica, pseudopolipoida, lumen
ingustat
 Complicatii
Ø  Dilatatia ac.toxica a colonului,p erforatia
colonului
Ø  Abcese peritoneale, hemoragii masive
Ø  Pseudopolipoze
Ø  Stenoze rectale si colonice
Ø  Malignizarea lez.
 Tratament
Trat.formei ac
*      Spitalizare si repaus la pat
*      Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite
mucoasa colica;
 sunt interzise laptele, varza, fasolea, telina, afumaturile,

tocaturile si conservele
*      Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica+sange
*      Trat.medicamentos
 Salazopyrina-per os, in doze crescande de la 3-12 g/zi,

pana la ameliorarea simptomelor,cand se reduce treptat

doza; se adm.si sub forma de microclisme, in localizarile
rectosigmoidiene concomitent cu adm.orala
 APENDICITA
 Este una din cele mai frecvente afect.chir.ac., avand
un apogeu in tinerete.
 Intereseaza in special sexul masculin,la pubertate.

 Etiopatogenie
Obstructia lumenului datorita:
- Fecalitilor
- Hipertrofiei tes.limfoid
- Bariului neeliminat in urma explorarilor rad.ale
tractului digestiv
- Samburilor de fructe si legume
- Viermilor intestinali(ascarizi)
 Manifestari clinice
*      Durere abd.initial difuza apoi localizata in
hipogastru sau periombilical, moderat severa si
constanta, uneori cu crampe intermitente: dupa 4-6 ore
se localizeaza in fosa iliaca dr.
*      Anorexia-la 95% din cazuri este primul simptom
*      Voma
*      Constipatie anterioara durerii, multi resimtind
defecatia ca o usurare a durerii
*      Diaree,in special la copii
*      Bolnavul prefera pozitia cu piciorul dr.flectat pt.a
ameliora durerea
 *      Semne fizice:
◦ Sensibilitate maxima abd.in punctul
McBarney(situat la intersectia 1/3 ext.cu cele 2/3
int.ale liniei ce uneste spina iliaca antero-sup.cu
ombilicul)
Aparare musculara la durere in fosa iliaca dr.indicand iritatie
peritoneala
Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dr.cand se exercita o
presiune palpatorie in fosa iliaca stg.(semn de iritatie peritoneala)
Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dr.
Rezistenta musculara la palparea peretului abd.
 Analize de lab.
*      Leucocitoza-10000-18000/mm3
*      Rdf.abd.pe rol-putin utila, posibil fecaliti
*      CT-pt.un abces apendicular
*      Laparoscopia

    Valorile normale Numarul de celule albe:

 La adult: 4000-10000
 La copii:  valori mai mari decat la adulti, diferite in functie

de varsta.
 Valori critice – numar de leucocite <500, respectiv

>30000.
 Tratament
-antibioticoterapie preoperatorie pt.a evita
complicatiile infectioase
A.Apendicectomia clasica-incizia oblica Mc Burney
sau transversala Rocky-Davis,in punctul de maxima
sensibilitate abdominala sau unde se palpeaza o
formatiune tumorala
         -in caz de perforatie sau gangrena, pielea si
tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva zile si
se monteaza un tub de dren
B. Laparoscopia-este utila la femeile tinere de varsta fertila si la b.obezi
            
-avantaje:
*      Scaderea inf.postoperatorii
*      Diminuarea durerii
*      Reducerea duratei de spitalizare
*      Reintegrare mai rapida in munca

Tehnica:  -operatorul sta pe partea stg.a b.cu monitorul video la picioarele b.sau
in partea dr.
-se stabileste pneumoperitoneul cu o canula prin care patrunde un trocar de
10 mm inserat in ombilic
-camera laparoscopica se plaseaza in canula respectiva,inspectandu-se
cavitatea peritoneala
-un alt trocar de 10 mm se introduce in reg.suprapubiana,pe linia mediana si
altul additional de 5 mm este plasat in flancul dr.sau fosa iliaca dr.
-apendicele se sectioneaza cu foarfeca sau electrocauterul si se elimina prin
canula suprapubiana
 https://
www.youtube.com/watch?v=7FYfiOexTSU
 https://
www.youtube.com/watch?v=He66HpimOUg

 https://www.youtube.com/watch?v=_
9UNvZZ3PcE
OCLUZIA INTESTINALA

 Def. Oprirea completa si persistentaa

tranzitului int.cu imposibilitatea evacuarii de
materii fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date de obstruarea lumenului
intestinal
2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi
determinati de cauze variate
 Etiologie
1.Ocluzii mecanice-
*      Obstacole intrinseci-tumori intestinale,corpi
straini,procese tuberculoase intestinale,fecaloame
*      Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie
care poate inconjura o ansa intestinala ca intr-un lat
,stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea anselor intestinale
 2.Ocluzii functionale
-stimulii nervosi care determina ocluzia pot fi:
*      Excitatii ce pornesc direct de la intestine
*      Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice
*      Excitatii ce se transmit de la distanta pe cale
nervoasa ,ca urmare a unei colici
renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar
torsionat,a unei crize gastrice
*      Excitatii date de intoxicatii profesionale sau
voluntare
*      Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos
medular sau cerebral,determinate de leziuni neurologice
sau tulburari psihice
 Simptomatologie
Ocluzia mecanica
*      Durere cu caracter colicativ, spasmodic, intermittent,
foarte vie
*      Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze-simptomul
care eticheteaza o ocluzie
*      Meteorism abdominal
*      Clapotaj intestinal-prin percutarea mai puternica a
peretului abdominal, se pune in evidenta un zgomot
caracteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer
*      Varsaturi fecaloide
*      Alte semne-scaune sanguinolente ce preced ocluzia
-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
 Explorari paraclinice
a)semne de laborator- Deshidratarea prin izolarea
lichidiana intraluminala, varsaturi sau ascita de
ocluzie se asociaza cu hemoconcentratie,
hiperproteinemie si insemnate pierderi electrolitice
(K+, Cl-, Na+, H+); pot aparea cresteri ale ureei si
creatininei din cauza insuficientei renale functionale.

b)rdf.abdominala pe gol
c)irigografia-da informatii asupra aspectului si
locului obstacolului-este si o metoda terapeutica
d)CT-in caz de suspiciune a unei tumori abdominale
e)angiografia mezenterica-aduce informatii privind
obstructiile ramurilor arterelor mezenterice sau ale
arterelor colonice generatoare de ocluzii
 Tratament
Obiective
◦ Reechilibrarea hidroelectrolitica a b.pre-si postoperator
◦ Rezolvarea cauzei de ocluzie
◦ Profilaxia recidivelor
◦ Decompresiunea abdominala-are in vedere scaderea
presiunii intraluminale, ridicarea obstacolului si
reluarea tranzitului;ea se realizeaza:
 Preoperator-prin instalarea unei sonde de aspiratie
nazogastrica sau prin intubare rectosigmoidiana
 Intraoperator-prin golirea anselor de continutul serolichidian
 Postoperator-prin mentinerea sondei de aspiratie gastrica
 Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
◦ Tratarea fistulei anastomotice,abcesului
peritoneal,pancreatitei,etc.
◦ Rezectii de intestine
◦ Extragerea obstacolelor intraluminale(calculi
biliari,ascarizi)
◦ Sectionari de bride sau aderente,associate sau nu
cu rezectii de anse
◦ Rezolvarea cauzelor de strangulare
 Profilaxia recidivelor
◦ Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in pozitie
anatomica si acoperirea lor cu epiploon
◦ Sutura breselor si a spatiilor decolate ce reduc
posibilitatea de telescopare si strangulare
CANCERUL RECTAL
Etiopatogenie

-inca nu exista afirmatii certe

 factori ce maresc riscul :
◦ Regim bogat in proteine(carne rosie)
◦ Grasimi saturate,alcool(in special bere)
◦ Tutun(mai ales la barbati,la 35 ani)
◦ Hormonii-femeile fac mai rar

 factori care diminua riscul:

Fibrele alimentare
Legumele-brocoli,varza,napii,conopida
Calciul si vitamina D
Vitaminele A,C,E si β –carotenul
Colecistectomia efectuata anterior
Existenta adenoamelor colorectale
Iradierea ,factorii genetici
 Tb.clinic
-evolueaza multa vreme asimptomatic
Modificari ale ritmului defecatiei
Alternanta de diaree cu constipatie
Tenesme, dureri
Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului
fecal
Mucus amestecat cu  un scaun fluid si sange
Anorexie, scadere ponderala
La tuseul rectal-formatiune ferma, friabila, ulcerata
central, care lasa sange pe manusa examinatorului
 Investigatii
o   Rdf.abd.simpla-in urgente,pt.ocluzie sau
perforatie intestinala
o   Clisma baritata
o   CT
o   Rectosigmoidoscopia cu biopsie
o   Colonoscopie
o   Ecografia
o   Markeri tumorali serici
 Tratament
A.Chirurgical-principala metoda de tratament
                        -obiective-ablatia rectului tumoral,a mezorectului
                                                -ablatia limfonodulilor regionali
-operatiile pt.cancer rectal au pretentia de radicalitate,se aplica
numai in cazul depistarii precoce in primele 2 stadii de evolutie

B.Local-electrocoagularea tumorii,crioterapia,iradierea de
contact,excizia locala,laserterapia-poate fi aplicat b.care refuza
interventia radicala si prezinta tumori joase ,usor abordabile
 transanal, pana la 3 cm,fara invazia peretului rectal
C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor
CANCERUL COLONULUI
 Etiologie-necunoscuta
            -factori de risc si care diminueaza
riscul-la fel ca la cancerul rectal
 Tablou clinic
o   Manifestari generale-inapetenta, astenie,
scadere ponderala, subfebrilitate, febra
o   Tulburari de tranzit intestinal:
◦ Initial apare tendinta la constipatie,ce se agraveaza
progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative
◦ In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale
intalnim scaune diareice cu caracter dizenteriform
◦ Alternanta constipatie-diaree
 Tablou clinic
o   Durerea-in fazele  incipiente este vaga, devine
intermitenta si sub forma de crampe in starile
subocluzive

o   Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu sange de

culoare inchisa (in leziuni proximale) sau rosu proaspat(in
tumori ale colonului descendent sau sigmoid)

o   La palpare-este accesibila tumora primara localizata

pe cec,colon ascendent, descendent,
transvers si sigmoid
 Investigatii
*      Irigografia-metoda cea mai eficienta de
dg.
     -3 imagini sunt tipice: lacuna,
stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )
si stopul(cand tumora obstrueaza complet
lumenul)
*      Colonoscopia+biopsia

*      Ecografia abdominala
*      CT, RMN
 Tratament-chirurgical
A.Operatii radicale:
*      Hemicolectomia dreapta-cand  tumora este pe cec,colonul
ascendent,1/3 proximala a transversului-presupune indepartarea
ultimilor 10 cm din ileonul terminal,cecul,ascendentul si 1/3
proximala a transversului ,la bolnavii varstnici,tarati,obezi;refacerea
continuitatii tubului digestiv se face printr-o anastomoza ileo-colica
*      Rezectia de colon transvers
*      Rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara cu anastomoza
colorectala intrapelvina
*      Rezectii multiviscerale-cand sunt invadate structurile invecinate
B.Operatii paliative
                               -obiective:imbunatatirea confortului
pacientilor,prevenirea unor complicatii acute,ameliorarea
prognosticului
BOALA HEMOROIDALA

 Hemoroizii=dilatatia anormala, varicoasa a

venelor hemoroidale.
Etiopatogenie
*      Constipatie, diaree, colita
*      Obstacol tumoral sau tromboflebitic pe
calea evacuarii normale a fluxului venos
*      Se intalnesc frecvent la cei cu viata
sedentara,la soferi,obezi
*      Tulburari hormonale
 Clasificare
◦ Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul
sfincterului anal-sunt vizibili direct
◦ Hemoroizi interni-deasupra sfincterului anal, pot fi
vazuti doar cu ajutorul rectoscopului
 Constipatia este cauza principala de aparitie a
hemoroizilor.
 1) Hemoroizii de gradul I nu sangereaza si nu

prolabeaza.
2) Hemoroizii de gradul II prolabeaza,
sangereaza, se reduc de la sine.
3) Hemoroizii de gradul III sangereaza
prolabeaza si se reduc manual.
4) Hemoroizii de gradul IV sangereaza,
prolabeaza si nu pot fi redusi manual.
 https://okmedical.ro/hemoroizi-interni-de-g
radul-i-ii-iii-si-iv
/
 Simptomatologie
*      prurit anorectal; scurgere sero-
purulenta,mucoasa
*      prezenta bureletelor hemoroidale interne
si externe
*      rectoragia, durere moderata
*      prolaps de mucoasa cu burelete
hemoroidale
 Investigatii
*      tuseu rectal
*      rectisigmoidoscopie
 Tratament
-in stadii incipiente:
*      regim igienodietetic-evitarea excesului de alimente,
condimentelor, cafelei, alcoolului
*      toaleta locala riguroasa, dupa fiecare defecatie,
tamponarea regiunii cu un prosop moale
*      evitarea constipatiei, sedentarismului
*      folosirea unor supozitoare de glicerina, hemorzon
-in caz de hemoroizi mari,interni: scleroterapie cu Fenol 5% in
ulei vegetal
-in caz de prolaps hemoroidal-acesta trebuie reintrodus cu
blandete ladeasupra sfincterului anorectal
-in caz de recidiva, cand hemoroizii sangereaza permanent-
cura chirurgicala=ligatura hemoroizilor sau extirparea acestora
FISURA ANALA
 Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara
localizata in 90% din cazuri la nivelul
comisurii posterioare anale.
Etiopatogenie
-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la
femei
-factori implicati:
terenul, preexistenta hemoroizilor
traumatismele, infectiile locale cronice
 Simptomatologie
◦ durerea-incepe in timpul defecatiei cu o senzatie de
sfasiere-arsura
 urmeaza o perioada de acalmie de cateva minute
 reapare cu o intensitate sporita 15-30 minute
 uneori durerea paroxistica  persista si intre scaune,
modificand comportamentul b.-acesta devine iritabil, are
insomnii, inapetenta, scadere ponderala
◦ contractura sfincteriana
◦ Ulceratia
◦ rectoragii mici
◦ la inspectia anusului-se evidentiaza prezenta
hemoroidului santinela
 Diagnostic
 pe baza anamnezei
 tuseu rectal sub anestezie
 rectoscopie
 Tratament
 in fisurile simple-
◦ trat.medical-combaterea durerii si a spasmului sfincterian
◦ injectii subfisurare cu Novocaina 2% sau Xilina 1%
◦ injectii slerozante
◦ dilatatie anala cu sau fara cauterizarea ulceratiei

 in fisurile vechi ,complicate:

       -excizia ulceratiei si a leziunilor associate
       -sfincterotomie interna paramediana mai ales cand exista o
scleroza a sfincterului anal

 in fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:

       -trat.chirurgical al fisurii
       -trat.radical al hemoroizilor
SUCCES !