CHIRURGIE GENERALĂ ȘI

NURSING SPECIFIC I

Prof. Alina Mihalache

DIVERTICULOZA COLONULUI

Definitie.
Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului muscular al intestinului.
Hernia diverticulara se formeaza in special in zonele slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in numar mare pe toata suprafata colonului, dar frecventa maxima(70%) se
constata la nivelul sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar, de regula, peste 40 ani, mai ales la femei, datorira slabirii tonicitatii musculaturii
intestinale.
Simptomatologie
- poate evolua mult timp asimptomatic
- dureri abdominale difuze, mai accentuate in fosa iliaca stanga
- constipatie, meteorism
- greata, astenie fizica
- scaunul are aspect normal, uneori cu mucus in exces sau striuri de sange
Diagnostic
Ø Ex.radiologic - irigografia
Ø Colonoscopia

Tratament
A.Medical - regim alimentar fara alimente dure(nuci, struguri, seminte de fructe, etc.), cu un
aport celulozic corespunzator, pentru a evita constipatia
-inaintea tratamentului este obligatoriu sa facem un examen coproparazitologic si sa
efctuam o cura cu Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical - colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
-forma pseudotumorala, fistulele colovezicale, colovaginale necesita interventie
chirurgicala.
RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA

Este o forma particulara de

diaree, localizarea bolii
fiind initial la rect apoi si la
colon.

Etiopatogenie - cauzele
bolii raman neprecizate
 Tablou clinic
I. Perioada de debut – >apare brutal după un șoc afectiv
- tenesme, rectoragii, scaune cu mucus
- febra, astenie
II. Perioada de stare
a)simptome digestive
u DIAREEA – SEMN MAJOR: 4-15 scaune/zi, sangvinolente, gleroase, purulente uneori
u dureri abdominale sub forma de colici intense, localizate periombilical, in flancul si fosa
iliaca stanga.
u Tenesme urmate de scaune muco-sangvinolente.
b)semne generale
u Febra 39-40 C* in formele acute
u Astenie
u Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
 • Rx abdominala simpla-la bolnavii
cu stare generala alterata
INVESTIGATII • Irigografia si irigoscopia
• Rectosigmoidoscopia
• Fibrocolonoscopia+biopsie

COMPLICATII
Dilatatia acuta toxica a
colonului, perforatia
colonului;
Abcese peritoneale, hemoragii
masive; Pseudopolipoze;
Stenoze rectale si colonice;
Malignizarea leziunii.
TRATAMENT RUH

Tratamentul formei acute

u Spitalizare si repaus la pat
Alimentatie saraca in reziduuri
care sa nu irite mucoasa colica;
u Interzise laptele, varza,
fasolea,telina,afumaturile,
tocaturile si conservele
u Reechilibrare hidroelectrolitica
si proteica + sange
Tratament medicamentos
Salazopyrina-per os
APENDICITA

Este una din cele mai

frecvente afectiuni
chirurgicale acute
avand un apogeu in
tinerete.
Intereseaza in special
sexul masculin, la
pubertate.
Etiopatogenie

Obstructia
lumenului datorita
• Fecalitilor
• Hipertrofiei tesutului
limfoid
• Bariului neeliminat in
urma explorarilor
radiologice ale tractului
digestiv
• Samburilor de fructe si
legume
• Viermilor intestinali
(ascarizi)
Manifestari clinice
• Durere abdominala initial difuza apoi localizata
in hipogastru sau periombilical, moderat severa si
constanta, uneori cu crampe intermitente: dupa 4-
6 ore se localizeaza in fosa iliaca dreapta
• Anorexia - la 95% din cazuri este primul simptom
• Vărsătură
• Constipatie anterioara durerii, multi resimtind
defecatia ca o usurare a durerii
• Diaree, in special la copii
 Analize de
laborator

Investigații/intervenții
specifice
Leucocitoza - 10000-18000/mm3

CT-pentru un abces
Rx abdominala pe
apendicular
gol putin utila,
posibil fecaliti

Ecografie
abdomino-pelvina
Laparoscopia
• antibioticoterapie
preoperatorie
pentru a evita
complicatiile
infectioase

TRATAMENT Chirurgical

Laparoscopia -
este utila la
femeile tinere de Apendicectomia
varsta fertila si
la bolnavii obezi
 OCLUZIA INTESTINALA

Clasificare

Definitie: Oprirea • Mecanice -date de

completa si obstruarea lumenului
persistenta a intestinal
tranzitului intestinal • Functionale -au ca
cu imposibilitatea substrat stimuli nervosi
evacuarii de materii determinati de cauze
fecale si gaze. variate
 1.Ocluzii mecanice:
• Obstacole intrinseci - tumori
intestinale, corpi straini, procese
tuberculoase intestinale, fecaloame
• Obstacole extrinseci - o brida de
Etiologie neoformatie care poate inconjura o
ansa intestinala ca intr-un lat,
stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal =>
rasucirea anselor intestinale
 Stimulii nervosi care determina
ocluzia
• Excitatii ce pornesc direct de la intestine
• Excitatii pornite de la nivelul vaselor
mezenterice
• Excitatii ce se transmit de la distanta pe
2.Ocluzii cale nervoasa, ca urmare a unei colici
functionale renale, biliare, apendiculare, a unui chist
de ovar torsionat, a unei crize gastrice
• Excitatii date de intoxicatii profesionale
sau voluntare
• Excitatii pornite de la nivelul sistemului
nervos medular sau cerebral, determinate
de leziuni neurologice sau tulburari
psihice
 Ocluzia mecanica Alte semne
• Durere cu caracter colicativ, spasmodic, * scaune sanguinolente ce preced ocluzia
intermittent, foarte vie • ondulatii peristaltice ale peretului
• Oprirea evacuarii de materii fecale si abdominal
Simptomatologie gaze - simptomul care eticheteaza o
ocluzie
• prezenta unei tumori la palparea
abdomenului
• Meteorism abdominal
• Clapotaj intestinal - prin percutarea mai
puternica a peretului abdominal, se pune
in evidenta un zgomot caracteristic celui
pe care il face lichidul amestecat cu aer
• Varsaturi fecaloide
EXPLORARI PARACLINICE
a) HLG- >G.R. si Ht - crescute datorita hemoconcentratiei, prin pierderea de plasma

-K si Na-crescute
-Cl - scazut b) Rx. abdominala pe gol

c) Irigografia - da informatii asupra aspectului

si locului obstacolului-este si o metoda
terapeutica
d) CT-in caz de
suspiciune a unei
tumori abdominale
Tratament
• Reechilibrarea
hidroelectrolitica
pre-si postoperator
• Decompresiunea ab.
• Rezolvarea cauzei de
ocluzie
• Profilaxia recidivelor
CANCERUL RECTAL
 Nu exista afirmatii certe-
Factori ce maresc riscul
• Regim bogat in proteine (carne
Etiopatogenie rosie)
• Grasimi saturate, alcool (in special
bere)
• Tutun (mai ales la barbati, la 35 ani)
Factori care diminua riscul
• Fibrele alimentare
• Legumele - brocoli, varza, napii,
conopida
• Calciul si vitamina D
• Vitaminele A, C , E si β –carotenul
• Factorii genetici
Tabloul clinic

Evolueaza multa vreme asimptomatic

• Modificari ale ritmului defecatiei
• Alternanta de diaree cu constipatie
• Tenesme, dureri
• Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal
• Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
• Anorexie, scadere ponderala
• La tuseul rectal - formatiune ferma, friabila, ulcerata
central, care lasa sange pe manusa examinatorului
 INVESTIGATII
o Rx abdominala simpla - in urgente,
pt.ocluzie sau perforatie intestinala
o Clisma baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia cu biopsie
o Colonoscopie
o Ecografia
o Markeri tumorali serici - Antigen
carcinoembrionar
 TRATAMENT

A.Chirurgical-principala metoda de tratament=> ablatia

rectului tumoral, a mezorectului
ablatia
limfonodulilor
regionali
C. CHIMIOTERAPIA B.Local - electrocoagularea tumorii,
Răspuns crioterapia,iradierea de contact, excizia
dezamăgitor
Operatiile pt.
cancer rectal au
locala, laserterapia => bolnavilor care
pretentia de
radicalitate, se
refuza interventia radicala si prezinta
aplica numai in tumori joase, usor abordabile transanal,
cazul depistarii
precoce in primele pana la 3 cm, fara invazia peretului rectal
2 stadii de evolutie
 CANCERUL COLONULUI

Etiologie-necunoscuta

Tablou clinic
o Manifestari generale - inapetenta, astenie, scadere ponderala, subfebrilitate, febra
o Tulburari de tranzit intestinal:
vInitial apare tendinta la constipatie, ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si
purgative
vIn localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter
dizenteriform
vAlternanta constipatie - diaree
o Durerea - in fazele incipiente este vaga, devine intermitenta si sub forma de crampe in
starile subocluzive; cand este constanta este semn de MTS
o Hemoragia - poate fi evidenta sau oculta, cu sange de culoare inchisa(in leziuni proximale)
sau rosu proaspat (in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
o La palpare - este accesibila tumora primara localizata pe cec, colon ascendent, descendent,
transvers si sigmoid
Investigatii
·Irigografia - metoda cea mai eficienta de diagnostic
·Colonoscopia+biopsia

·Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS

·CT, RMN

Tratament-chirurgical
PATOLOGIA REGIUNII ANO-
RECTALE
 Boala hemoroidala

Definitie: reprezinta dilatatia uneia sau mai multor vene hemoroidale apartinand plexului
hemoroidal intern, extern sau ambelor
• Factori favorizanti si declansatori:
- factori fiziologici ce ingreuneaza circulatia venoasa de retur: ortostatism prelungit,
sedentarism, sarcina, absenta valvulelor venoase
- factori patologici ce determina compresiune in circulatia venoasa locala: constipatie cronica,
tumori pelvine, rectale, prostatice, insuficienta cardiaca globala decompensata, BPOC;
- afectiuni inflamatorii: criptite, anorectite, inflamatii acute perianale si genitale, colopatii
microbiene si parazitare vechi
Boala hemoroidala – clasificare:
a) topografica:
-Hemoroizi externi: subcutanati (subsfincterieni) – plexul venos hemoroidal inf
-Hemoroizi interni: submucosi (suprasfincterieni); in functie de marimea si prolabarea
transanala au 4 grade
-Hemoroizi micsti: dezvoltati din ambele plexuri hemoroidale

b) etiologica: -Hemoroizi idiopatici (primitivi)

-Hemoroizi simptomatici, asociati cu hipertensiunea portala, tumori pelvine genitale sau rectale,
sarcina (jena in circulatia venoasa locala)

c) clasificare clinica: in dinamica, utila in practica medicala: hemoroizi sangeranzi, durerosi,

procidenti, etc
 Boala hemoroidala - tablou clinic
a. Hemoroizii externi
- Subiectiv:
• asimptomatici timp indelungat, daca nu apare tromboza +/- usor discomfort/prurit
ano-perineal ;
• nu sangereaza, nu sunt durerosi
• nu jeneaza defecatia
- Obiectiv:
• La inspectie: moi, culoare rosie/alb-roz/cafenie pe tegumentele anale, bleu-violacei pe
mucoasa anala
• Dispusi in coroana/ semicoroana sau la orele 2, 4, 8 in pozitie genupectorala
• Tuseul rectal + explorari suplimentare (anuscopia, rectoscopia, irigografia) obligatorii
pentru a exclude o patologie asociata: hemoroizi interni, cancer rectal/recto-sigmoidian
(hemoroizi simptomatici)
• Nu necesita tratament in absenta trombozei
b) Hemoroizii interni:

-Simptomatologia zgomotoasa cu:

•hemoragii (rectoragii): initial minore, la intervale mari, apoi frecvent, mai ales in cazul
hemoroizilor procidenti; striuri sanguinolente de culoare rosu-aprins pe suprafata scaunului (la
sfarsitul defecatiei) si nu se amesteca cu acesta;
•scurgeri sero-muco-purulente: determinate de inflamatiile mucoasei anale ce insotesc
hemoroizii procidenti/prolapsurile permanente;
•umiditatea permanenta a regiunii perianale determina iritatia tegumentelor vecine si aparitia
dermatitelor
•prolapsul mucos: temporar/permanent, reductibil/ ireductibil prin taxis; exteriorizarea prin
orificiul anal a hemoroizilor interni impreuna cu mucoasa anala
•durerea anala: la defecatie - instalarea unei complicatii inflamatorii locale (fisura anala,
tromboza, anita hemoroidala); caracter pulsatil – abces perianal
•tulburari gastrointestinale induse de grija permanenta pt ritmicitatea si calitatea scaunului (
constipatie prin restrictie alimentara sau diaree prin abuz de laxative)
• TR, anuscopia, rectoscopia – pt depistatea unei patologii asociate
Hemoroizi interni – aspecte endoscopice
 Boala hemoroidala – complicatii

• Tromboza hemoroidala:
a) externa:
- debut drusc dupa un scaun consistent, efort fizic sau abuz alimentar cu condiment
/alcool;
- durere vie si aparitia unei formatiuni dure, violacee, nereductibila de 2-3 mm, situata
perianal;
- evolutie spre ulceratie cu evacuarea trombului sau inflamatie cu abces;
- sub tratament corect – dupa disparitia trombului si reducerea inflamatiei – cicatrizare -
(pliuri cutanate de la cativa mm -1-2 cm restante: igiena locala dificila, umiditate
permanenta, discomfort local );
• Tromboza hemoroidala:
b) interna:
- a hemoroizilor de grad I-II: durere anala, senzatie de corp strain intraanal; la TR –
una/mai multe tumefactii dureroase indurate submucoase;
- a hemoroizilor interni de grad III-IV (prolabati): durerea violenta si cresterea brusca de
volum a prolapsului care devine ireductibil, violaceu, cu zona de edem albicios-rozat la
periferie;
- complicatii: ulceratii, sfaceluri, secretii fetide, gangrene, supuratii locale, embolii
septice, pileflebite;

c) tromboflebita suprahemoroidala: extensia procesului pe ramurile eferente ale plexului

hemoroidal superior, cu dureri mai profunde ano-rectale si aparitia unui cordon dur,
dureros palpabil la TR pe peretele rectal
 Boala hemoroidala – complicatii

• Anemie feripriva cronica rezistenta la tratament – consecinta hemoragiilor mici si repetate

• Supuratii anale si perianale
• Polipi si pseudopolipi hemoroidali
• Tulburari de tranzit (constipatie prin reducerea alimentatiei si amanarea voluntara a
(defecatiei)
• Complicatii prostato-urinare (retentie acuta de urina, tenesme vezicale)
• Tulburari psihice la pacientii labili psihic ( anxietate, sindroame nevrotice)
 Tratament

• Tratamentul profilactic:
regim alimentar bogat in fibre vegetare; evitarea sedentarismului, constipatiei, alcoolului,
condimentelor, conservelor;

• Tratamentul curativ:
a) medical (conservator):
- indicatii: hemoroizii interni de grad I-II necomplicati, hemoroizii simptomatici, hemoroizi de
orice grad la pacienti cu tare organice ce contraindica interventia chirurgicala
- masuri igieno-dietetice: igiena locala riguroasa urmata de bai de sezut caldute cu
dezinfectante usoare (permanganat de potasiu, betadina, ceai de galbenele)
- aplicatii locale de unguente cu diverse combinatii de antibiotice, cortizon, oxid de zinc , talc,
anestezice locale, cicatrizante
- combaterea constipatiei (laxative)
- tratamentul afectiunilor asociate: hepatice, cardiace, DZ
b) Tratamentul sclerozant:
-ligaturi elastice sclerozante aplicate succesiv
-injectii sclerozante in submucoasa (glucoza 30-50%, salicilat de sodiu 30%)
-numeroase complicatii: necroze, ulceratii, abcese submucoase, abcese/flegmoane perianale

c) Tratamentul chirurgical: radical, in afara crizelor inflamatorii sau congestiv-trombotice;

Indicatii: hemoroizii cu prolaps de grad II, III, IV, cu complicatii in antecedente (sangerari
repetate, crize dureroase, tromboze)

• Tratamentul complicatiilor:

- Hemoroizi trombozati: in primele 24-48 ore se poate incerca trombectomia (incizia si

evacuarea cheagului), sub anestezie locala;
- Prolapsul hemoroidal trombozat ireductibil: tratament conservator cu : repaos la pat; bai
de sezut, aplicari locale cu cortizon+antibiotice+anticoagulante, tratament general (pe
cale orala) cu antibiotice si antiinflamatorii local: dupa infiltrarea sfincterului anal cu
xilina 1% se urmareste reducerea manuala a prolapsului
 Fisura anala

• Definitie: solutie de continuitate longitudinala muco-cutanata situata la nivelul portiunii

distale a canalului anal
• Localizare:
- cel mai frecvent la nivelul comisurii posterioare, doar 10-15% la nivelul comisurii
anterioare;
- daca apar lateral se suspecteaza alte afectiuni: b. Crohn, tbc, sifilis, gonoree, SIDA,
carcinom anal
• Etiopatogenie: - tipic: traumatismul prin bol fecal mare si solid (constipatie cronica) +
vascularizatie deficitara la nivelul comisurii posterioare
- mai rar – dupa episoade de diaree
- alti factori favorizanti: hemoroizi (staza venoasa), inflamatii de vecinatate, colectii de
vecinatate (abcese/flegmoane), regim de viata neadecvat: sedentarism, obezitate, dieta
bogata in condimente, paine alba, alimente conservate prin afumare
a) Fisura acuta (simpla, superficiala);
b) Fisura cronica (profunda, complicata, veche >2 luni)
 Fisura anala – semne clinice:

- durerea – semn cardinal: initial de scurta durata, in timpul defecatiei, ulterior se

prelungeste (ore) sau se permanentizeaza cu paroxisme in timpul defecatiei;
“frica de scaun”
- abstinenta alimentara cu scadere ponderala, insomnie, iritabilitate; daca
durerea devine intensa si continua – suspiciune complicatie infectioasa (fisura
infectata, abces perianal) sau tromboza hemoroidala asociata
- sangerare dupa defecatie: minima, repetitiva, rar abundenta
- ulceratie (la TR, anuscopie – alaturi de posibile leziuni asociate: hemoroizi,
fistule perianale)
- spasm sfincterian (la TR)
 Fisura anala – dg pozitiv si diferential

• Dg. pozitiv: clinic + investigatii (TR, anuscopie, rectosigmoidoscopie) pt

excluderea unei patologii asociate benigne sau maligne

• Dg. diferential:
- Cancerul anal ulcerat
- Sancrul sifilitic
- Abcesul anal – faza de congestie
Fisura anala - tratament
• Fisurile recente, simple: tratament medical:
- masuri igieno-dietetice: evitarea alimentelor condimentate, constipante sau care produc
diaree; laxative usoare; bai de sezut calde;
- combaterea durerii si spasmului sfincterian: unguente anestezice, relaxante sfincteriene
(nitroglicerina, diltiazem), infiltratii anestezice locale, injectie de toxina botulinica tip A
bilateral de fisura (paralizie temporara a sfincterului anal)

• Fisuri cronice, complicate, recidivante: tratament chirurgical

- Fisurectomia (excizia ulceratiei si tesutului patologic din jur) + dilatatie anala sau
sfincterotomia interna (sectionarea sfincterului anal intern hiperton fibrozat )
- Tratament chirurgical al patologiei asociate: hemoroizi, abcese, fistule
 Fistulele perianale

• Etiopatogenie:

• forma cronica de evolutie a supuratiilor perianale neglijate sau incorect tratate chirurgical,
ingijire postoperatorie deficitara: se mentine prea mult drenajul cu tuburi ce determina scleroza
hipertrofica a tesuturilor cu organizare de traiecte fistuloase
• alte cauze (rare): infectii tbc, actinomicoza, boala Nicolas Favre (limfogranulomatoza
perineala), boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica, carcinom anorectal coloid fistulizat
• Orice bolnav cu fistula perianala trebuie complet investigat prin: TR, rectoscopie, clisma
baritata, ex. bacteriologic!
Fistulele perianale
• Anamneza: supuratii/alte afectiuni perianale in antecedente
• Subiectiv: scurgeri locale purulente neregulate, tenesme rectale, dureri, mici hemoragii
• Obiectiv: - la nivel cutanat: orificul fistulos+ secretii purulente spontan sau la exprimare -
TR: zona indurata pe peretele canalului anal
• Investigatii:
- anuscopie: dupa injectarea orificiului extern (cutanat) cu albastru de metilen se vizualizeaza
orificiul intern (endoanal)
- fistulografia: injectarea orificiului extern cu lipiodol - se vizualizeaza traiectul (fistule
complexe, recidivate)
 Tratament

Excizia traiectului fistulos (fistulectomia) + ramificatii colaterale + tesut sclerolipomatos

inconjurator (fistulectomia in bloc), drenaj corect a plagii ce se lasa “a plat”

Interventii chirurgicale adaptate particularitatilor anatomo-clinice ale fistulei:

- fistule superficiale (submucoase/subcutane) : fistulotomia
- fistule transsfincteriene: fistulectomie+ sfincterotomie
 Boala pilonidala sacrococcigiana

• Afectiune dobandita/congenitala localizata la nivelul santului interfesier, cu evolutie cronica,

trenanta, cu acutizari cu caracter de supuratie acuta

Factori favorizanti:
o unele profesiuni (soferi, motociclisti, biciclisti): stat mult in sezut, microtraumatisme,
transpiratie abundenta, umiditate permanenta
o igiena locala defectuoasa

Tablou clinic: 3 forme

•Chistul pilonidal (7%):mica formatiune tumorala interfesiera care creste progresiv si se
deschide la exterior printr-un orificiu prin care se scurge un lichid seros
•Abcesul acut pilonidal (28%): infectie acuta localizata in santul interfesier; evolutie spontana
spre fistulizare cu evacuare de puroi gros, cremos, cu miros de E. coli, fire de par, detritusuri
celulare
•Fistula cronica pilonidala (65%): consecinta formelor abcedate, fistulizate netratate; supuratie
cronica similara fistulelor anale
Tratament:
•In abces: linistirea procesului inflamator, urmat de tratament chirurgical radical de excizie a
tesuturilor patogene
•In fistule: -dupa pregatire cutanata, excizia in tesut sanatos a traiectelor fistuloase pana la
fascia retrosacrata, cu sau fara sutura primara a tegumentelor –abord minim invaviz
(fistuloscopic): drenajul colectiei, cauterizarea si indepartarea tesuturilor patologice cu abord
endoscopic; lasarea unor gauri de drenaj la exterior
Hemoragiile digestive superioare
- Gastrice: - ulcerul gastric;
- tumorile meligne şi benigne;
- diverticuli;
- gastrite hemoragice, toxice, caustice, medicamentoase;
- hernii hiatale şi iatrogene;
- angiodisplazii, corpi străini,
- Duodenale:
- ulcer duodenal;
- diverticuli,
- tumori,
- teleangiectazii,
- polipoze;
- iatrogene.
- Căi biliare: - traumatisme hepatice,
- tumori hepetice şi a CBP;
- pancreatite acute.
Afecţiunile extradigestive:
- ulcer de stres (traumatisme, arsuri, şoc);
- HTP (ciroză);
- boli ale sângelui (hipocoagulabilitate);
- boli sistemice: amiloidoza, mielomul, sarcoidoza, insuficienţa renală, infecţii grave,
insuficienţa cardiacă, parazitoze ş.a.
 Diagnostic clinic şi paraclinic

La examinarea clinică se constată:

- Hematemeză, melenă sau hematochezie (sânge proaspăt şi cheaguri pe cale rectală);
- sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii;
- antecedente patologice personale : hepatită, ulcer, boli hematologice, medicaţii (aspirină,
trombostop);
- extremităţi reci, transpiraţii, tegumente palide, scade TA, creşte AV
Investigaţiile paraclinice vor cuprinde:
a) Examenul de laborator prin care se va stabili:
- hemoglobina, hematocritul, teste de coagulare;
- investigaţia funcţiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraze.
- investigaţii renale: uree, creatinină, ionograma.

Criteriile de gravitate sunt date de : AV>100; TA<100; Hb<8; Ht<30%; Diureza <40ml.

b) Examene imagistice:
- endoscopia, metoda cea mai sigură (peste 95% diagnostice corecte);
- radiografiere cu substanţe de contrast;
- angiografie selectivă;
- scintigrafie.
Tratament
Tratamentul hemoragiei digestive superioare trebuie efectuat nuanţat, în funcţie de gravitatea
cazului.
În principiu cuprinde două categorii de măsuri obligatorii: resuscitative, de susţinere a funcţiilor
vitale şi de oprire a hemoragiei. La acestea se adaugă uneori şi tratamentul patologic al bolii de
fond. Modalităţile terapeutice sunt: medicale şi chirurgicale.
Tratamentul medical constă din:
1) Reechilibrare, în hemoragiile grave:
- poziţionarea bolnavului în decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor ridicate
(Trendelenburg);
- monitorizarea constantelor vitale (TA, AV, ritm respirator);
- cateterizarea a 1-2 vene, pe care se recoltează: grup sangvin, Hb, Ht, trombocite, eritrocite,
teste de coagulare, uree;
- oxigenoterapie;
- sondă nasogastrică;
- monitorizarea diurezei;
- reechilibrare volemică;
- repaos digestiv absolut.
2) Corectarea coagulării, se face cu: plasmă proaspătă, vitamina K, calciu gluconic, masă
trombocitară (în trombocitopenii);
3) Antiacide, mai ales în HDS ulceros şi în gastrite hemoragice;
4) Prostaglandinele E şi A sunt puternici inhibitori ai secreţiei gastrice;
5)Vasopresina este un vasoconstrictor puternic care opreşte HDS în 75% cazuri;
6) Somatostatina, provoacă vasoconstricţie splahnică şi scade presiunea portală;
7) Hipotermia gastrică (lavaj gastric cu ser fiziologic rece);
8) Propanololul are rol în prevenirea hemoragiilor prin varice rupte sau gastrită erozivă;
9) hemostază endoscopică;
10) hemostază angiografică prin embolizare, injectare de vasopresină;
11) sonde de compresie cu dublu balonaş, în varice esofagiene rupte
Aproximativ 90% din cazurile de HDS se opresc sub tratament medical. 10% din cazuri însă
necesită de urgenţă tratament chirurgical.

Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele cazuri: hemoragie cataclismică, hemoragie

gravă mai ales asociată cu hipotensiune, hemoragie care nu se opreşte în ciuda tratamentului
medical, hemoragie care se repetă după ce iniţial s-a oprit, situaţii speciale (pacienţi care
refuză transfuzia, sau cu o grupă de sânge rară).

VĂ MULȚUMESC!