Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Explorari morfologice
1. Radiologice tranzit esofagian tranzitul gastro-duodenal tranzitul intestinal cu dublu contrast enteroclisma irigoscopia irigografia defecografia
Explorarea motorie
Manometria esofagiana de scurta si lunga durata (24h) pH-metria esofagiana Scintigrafia esofagiana Studiul golirii stomacului Manometria colon Masurarea timpului de transit colic Manometrie anorectala expulzia provocata contentia lichidelor electromiografia sfincter anal extern
Explorarea scintigrafica
scintigrafie cu sulf coloidal-Tc99 hematii marcate cu Tc-99 scintigrafie cu pertechnetat Tc-99 scintigrafie cu leucocite marcate 111In si cu 67Ga
Pneumoperitoneu
Tranzitul esofagian
Cu substanta de contrast BaSO4 sau substante iodate. Se urmaresc: studiul umplerii esofagului studiu in strat subtire studiu in dublu contrast (mucografie) In comparatie cu endoscopia este inferior in toate afectiunile esofagului si este superioara numai in studiul stenozelor
Tranzitul esofagian
Spasm esofagian
Acalazia
Inel Schatzky
Tranzit esofagian
Cancer esofagian
Tranzitul esofagian
Esofagul Barrett
Tranzit gastroduodenal
cu contrast moderat se obtine parietografie de umplere prin care se evidentiaza leziunea unui perete prin pozitii si incidente multiple si prin compresii dozate dublu contrast necesita bariu dens si fluid cu insuflare de aer si hipotonie (antispastic sau glucagon).
Tranzit gastroduodenal
Tranzitul gastroesofagian efectuat in acest mod are sensibilitate de 95-98% si specificitate de 96% pentru ulcerul gastric Tranzitul gastric conventional da 25% rezultate fals negative pentru ulcerele gastroduodenale
Tranzit gastroduodenal
Tranzitul intestinal
Ramane examenul cheie pentru explorarea intestinului subtire deoarece endoscopia ramane practicabila numai in cazurile selectionate. Se realizeaza si se interpreteaza cu dificultate necesita radiolog motivat si experimentat
Tranzitul intestinal
Scopul examenului este: Testarea posibilitatii de distensie a fiecarei anse intestinale Studierea reliefului de mucoasa Necesita: obtinerea unei umpleri perfecte a anselor degajarea uneia de cealalta prin incidente diverse pozitionarea pacientului folosirea compresiei dozate
Enteroclisma
Irigografia
Pacientul este pregatit cu 48 ore inainte prin regim alimentar fara reziduu si in ziua precedenta se administreaza un laxativ Xprep iar in dimineata examinarii se efectueaza clisma evacuatorie. Inaintea examinarii se administreaza un antispastic sau glucagon.
Irigografia
Este mai sensibila decat lavajul baritat conventional pentru diagnosticul polipilor si carcinoamelor mici. (colonoscopia ramane mai sensibila, pot scapa detectarii leziuni mari, diferentierea de resturile stercorale este dificila) Ramane metoda preferata pentru diagnosticul colitelor inflamatorii
Irigografia
CONTRAINDICATII: Biopsia recenta Colita acuta Diverticulita acuta Suspiciune de perforare colica
Irigografia
Boala Crohn
Colita ulcerativa
Megasigmoid
Defecografia
Dupa administrarea intrarectala a 300 ml pasta baritata se obtin radiografii seriate in repaus si in timpul eliminarii pastei baritate. Se calculeaza unghiul ano-rectal in repaus (normal 110) si in defecatie (normal = 135). Evidentiaza: Invaginarea recto-rectala Rectocelul Prolapsul recto-anal mucos sau complet Contractia paradoxala a muschiului puborectal in timpul efortului de defecatie.
Defecografie
Repaus
Endoscopia digestiva
Foloseste fibroscopia sau videoscopia capsula endoscopica Este examenul de prima intentie in cazul leziunilor suspectate in tubul digestiv superior Nu trebuie efectuata ca examen de rutina in mod sistematic pentru orice simptomatologie digestiva, dar va fi prescris in urma unui examen clinic minutios
Cancer esofagian
Cancer esofagian
Esofagita
Ulcer esofagian
Inel Schatzki
Sindrom Plummer-Vinson
Varice esofagiene
Stent esofagian
Ulcer gastric
Ulcer duodenal
Leziuni Dieulafoy
Polipi gastrici
Cancer gastric
Enteroscopia
Prin impingere: foloseste colonoscopul pediatric pentru jejun; permite explorarea primelor anse jejunale si a ileonului terminal; se pot obtine biopsii videoendoscoape semilungi de 200-260 cm permit explorarea intregului intestin la 35% din pacienti Enteroscopia totala chirurgicala in care accesul endoscopului in intestinul subtire se poate face pe cale anala, orala sau prin enterotomie Ecoendoscopia
Videocapsula endoscopica
Videocapsula endoscopica
Videocapsula endoscopica
Angiom
Boala celiaca
Adenocarcinom jejunal
Colonoscopia
Necesita pregatirea colon cu solutii saline cu polietilen-glicol 4000 ca: Colopeg, Fortrans, KleanPrep, X-prep Are sensibilitate si specificitate net superioare irigografiei in dublu contrast Permite obtinerea de biopsii ale mucoasei colonului Are utilitate terapeutica: polipectomie hemostaza dilatare
Complicatiile colonoscopiei
COMPLICATII: Perforarea (0,3-0,5%) depinde de : experienta operatorului prezenta diverticulilor boala Crohn rectocolita ulcero-hemoragica fixarea sigmoidului de interventii chirurgicale insuflarea excesiva de aer coagularea electrica sau fotonica Risc hemoragic dupa polipectomie endoscopica (1,5%) si la majoritatea cazurilor hemoragia este imediata bacteriemie (2%) atentie la pacientii care au risc de EBS Mortalitate (0,01%)
Colonoscopie
Tuberculoza intestinala
Colita ischemica
Colonoscopia
Colita ulcerativa
Colonoscopie
Boala Crohn
Colonoscopie
Carcinom sigmoidian
Colonoscopie
Cancer al cecului
Sigmoidoscopie
Carcinom rectal
Ecoendoscopia
Combina endoscopia cu ultrasonografia Mijloc de diagnostic si stadializare a leziunilor benigne si maligne ale tract digestiv si ale structurilor invecinate
Ecoendoscopul
Ecoendoscopia (EUS)
EUS poate detecta leziuni cu marime de 2-3 mm si este cea mai buna metoda pentru determinarea celor 5 straturi ecogenice ale stomacului. Cele 5 straturi sunt corelate histologic:
mucoasa (stratul 1) mucoasa profunda (stratul 2) submucoasa (stratul 3) muscularis propria (stratul 4) seroasa or adventitia (stratul 5)
EUS insulinom
Ecoendoscopia
Ecoendoscopia
Tomografia computerizata
Tomografia computerizata
Aduce ameliorarea imaginilor tract digestiv prin timp de scanare mai rapid (2-3 sec) si rezolutie spatiala mai buna Modalitate importanta de investigare a posibilelor tumori: Hepatice Pancreatice Adenopatiilor retroperitoneale Contribuie la recunoasterea abdomenului acut in situatii neclare ca: Pancreatita acuta Ischemia intestinala Boala Crohn
Tomografia computerizata
Diagnosticheaza obstructia intestinala evidentiind sediul si cauza acesteia Detecteaza abcesele extraluminale produse de apendicita acuta sau diverticulita, situatii in care contribuie la luarea deciziilor terapeutice:
Interventie chirurgicala, sau Tratament medical
Detecteaza:
Retropneumoperitoneul Peritoneul
Tomografia computerizata
Vizualizeaza excelent mezenterul Modalitatea cea mai buna de vizualizare a complicatiilor pancreatitei: Necroza Abcesul Pseudochistul Ajuta la evaluarea si diagnosticarea inflamatiei: Colonului Mezenterului
Tomografia computerizata
Reprezinta metoda cea mai buna pentru studiul fistulei aorto-mezenterice la pacientii cu hemoragie gastrointestinala si care sunt purtatorii unei grefe aorto-femurale Ghideaza punctia-biopsie pentru diagnosticul: Carcinomului pancreatic Tumorilor primare sau secundare ale ficatului Incriminarii ganglionilor limfatici de catre tumori
Tomografia computerizata
Desi pot apare rezultate fals-pozitive, CT are valoare in indicarea laparotomiei exploratorii
Unui abces care are aspect radiologic variabil si nespecific Drenarea percutanata a unui abces intraabdominal sau pelvic (optiunea terapeutica nechirurgicala paliativa pentru unii pacienti pana se poate interveni chirurgical)
Tomografia computerizata
CT poate inlocui irigografia ca studiu diagnostic initial al colonului. Examenul baritat al colonului poate da detalii despre mucoasa si delimiteaza conturul intraluminal, dar nu poate demonstra ingrosarea peretelui colonului. Daca CT se practica dupa irigografie, bariul din colon produce artefacte si exclude posibilitatea studiului diagnostic corect.
Tomografia computerizata
CT poate diagnostica afectiuni gastrointestinale nesuspectate:
Evaluarea ingrosarii peretelui esofagului, stomacului si intestinului si in plus sunt evaluate si organele invecinate in cazul proceselor inflamatorii ca diverticulita, apendicita, boala Crohn, pancreatita si posibila perforare a unui ulcer.
CT are valoare limitata in stadializarea regionala a neoplaziilor gastrointestinale din cauza acuratetei limitate in determinarea invaziei tumorale in tesuturile adiacente.
RMN utilitati
pentru imagistica pancreasului, mezenterului si segmentele fixe ale tub digestiv: esoagul distal si rectul sensibilitate mai mare pentru tumori primare decat pentru metastazele hepatice comparativ cu US, CT si medicina nucleara diferentiaza hemangioamele cavernoase de neoplasmul hepatic primar si secundar imagistica vasculara si este utila pentru evaluarea sunturilor portosistemice chirurgicale in hipertensiunea portala.
RMN utilitati
detecteaza hemosideroza si hemocromatoza (fierul feric modifica timpii de relaxare T1 si T2 si astfel modifica intensitatea semnalului; administrarea i-v de fier feric sporeste detectarea metastazelor hepatice si splenice. utilizarea Gadolinium-DTPA ca substanta de contrast face din RMN o metoda utila pentru imagistica vezicii biliare, litiazei biliare, diferentiaza bila concentrata de bila neconcentrata.
Cancer pancreas
Scintigrafia
Detectarea mucoasei gastrice ectopice: Mucoasa gastrica secreta 99m-Tcpertechnetat administrat i-v si deci devine utila in detectarea mucoasei gastrice ectopice din
diverticulul Meckel esofagul Barrett (uneori)
Scintigrafia
Detectarea hemoragiei digestive acute si cronice
Inaintea efectuarii arteriografiei vaselor abdominale in hemoragii cu debite de <0,05 ml/min scintigramele cu radioizotopi sunt mai sensibile decat arteriografia care deceleaza hemoragii de 0,5 ml/min. In perioada hemoragica scintigrafia cu hematii marcate cu Tc99m precede arteriografia selectiva. Sensibilitatea scintigrafiei cu hematii marcate cu Tc-99m este nula in anemia feripriva fara hemoragie exteriorizata. Hematii autologe marcate cu 99mTc 99mTc-sulf coloidal pentru hemoragia activa
Scintigrafia
Detectarea leziunilor infectioase si inflamatorii: Scintigrame cu 111Iod si Scintigrame cu 67Ga
Scintigrafie hepatosplenica
Arteriografia
Este mijlocul cel mai adecvat pentru diagnosticul:
leziunilor vasculare digestive hipertensiunii portale sediului cauzei unei hemoragii digestive inexplicabile
Arteriografie hepatica
Dilatare cu balonas
Arteriografie hepatica
Angiografie digestiva
Portografie transhepatica
Papilosfincterotomie endoscopica
Papilosfincterotomie endoscopica
Stentarea coledoc
Dozarea gastrinemiei
Radioimunologic a jeun (normal < 100 pg/ml) si uneori dupa un pranz standardizat. Interpretarea rezultatelor se face in functie de secretia gastrica acida.
Hipergastrinemie + aclorhidrie = atrofie gastrica (boala Biermer) Hipergastrinemie + secretie gastrica acida normala sau scazuta: Vagotomie eficienta Tratament antisecretor cronic Insuficienta renala severa Hipergastrinemie + hipersecretie gastrica acida Sindrom Zollinger-Ellison Stenoza pilorica Ulcer duodenal cu hiperfunctia celulelor G antrale
Steatoree > 30g/24 h se suspecteaza: insuficienta pancreatica daca reprezinta > 10% din greutatea scaunelor afectare difuza a intestinului Cauzele cele mai frecvente ale subestimarii grasimilor fecale sunt ingestia insuficienta recoltarea deficitara a scaunelor
Testul cu D-xiloza
Exploreaza absorbtia in intestinul proximal; D-xyloza este pentoza absorbita 50% in intestinul subtire si nu sufera metabolizare, fiind eliminata in urina. 25 g D-xyloza in 250 ml apa si dupa 2 ore este dozata xylozemia. Xylozemia normala > 1,67 mmol/l (0,25g/l) la 2 h Testul este perturbat in caz de : leziuni ale mucoasei intestinale colonizare bacteriana cronica a intestin subtire
TESTUL SCHILLING
Exploreaza capacitatea ileonului de a absorbi vit B12 ingerata singura sau asociata cu factor intrinsec secretat de celulele parietale gastrice. Foloseste vit B12 marcata cu 58Co; excretia urinara normala de vit B12 marcata > 10% din cantitatea ingerata in 48 ore Malabsorbtia de vit B12 prin adaugarea de factor intrinsec reprezinta carenta de factor intrinsec:
boala Biermer gastrectomie
TESTUL SCHILLING
Malabsorbtia de vit B12 necorectata de factor intrinsec traduce: afectarea ileonului colonizare bacteriana a intestin subtire insuficienta pancreatica exocrina severa daca apare corectie dupa administrarea de enzime pancreatice
Cresterea hidrogen expirat de > 2 ori valoarea bazala sau > 20ppm traduce malabsorbtia lactozei.
PRANZUL LUNDH
Este metoda cea mai simpla de explorare a secretiei enzimatice pancreatice exocrine si eventual a secretiei biliare. Implica introducerea unei sonde cu dublu lumen pana la nivelul primei anse jejunale. In lichidul duodenal se dozeaza: tripsina / chemotripsina si lipaza bilirubina sarurile biliare conjugate si neconjugate.
PRANZUL LUNDH
Rezultate: concentratie normala a enzimelor pancreatice sau a sarurilor biliare depinde de compozitia si tonicitatea pranzului in caz de steatoree prin insuficienta pancreatica sau biliara, concentratia enzimelor pancreatice este < 10% din normal si concentratia sarurilor biliare conjugate de 4 mmol/L
Examenul coproparazitologic
Principii: fiecare parazit este pus in evidenta prin tehnica specifica: originea geografica, semne clinice esentiale, rezultatele altor examene paraclinice prelevarea scaunului se face mai bine in laborator rezultatul negativ nu are valoare de eliminare se repeta la interval de 2-3 zile
-glutamiltranspeptidaza (GGT)
Este prezenta in ficat, pancreas si rinichi. Niveluri crescute in boli hepatice, tract biliar si pancreas cu obstructia coledoc. Nivelurile GGT sunt paralele cu cele ale FAL si 5nucleotidazei in colestaza. Poate diferentia boala hepatobiliara in sarcina si copilarie deoarece nu creste in sarcina si copilarie. Alcoolul si drogurile induc enzime microzomale si cresc GGT, dar trebuie folosita impreuna cu transaminazele ca marker al alcoolismului.
ALT
Test screening relativ pentru boli hepatice ALT > 500 U/L sugereaza: hepatita virala acuta sau toxica ICC severa (hepatita ischemica) ocazional in litiaza coledociana. ALT fiind gasita in principal in hepatocite are specificitate mai mare pentru bolile hepatice. AST/ALT <1 in bolile hepatice Hepatopatia alcoolica raportul >2 AST/ALT>3 cu crestere a GGT >2xFAL sugereaza injuria hepatica alcoolica.
Lactic dehidrogenaza
insensibila ca indicator al injuriei hepatocelulare Marker mai bun al hemolizei IM embolism pulmonar neoplaziilor care incrimineaza ficatul.
Proteinele serice
Ficatul sintetizeaza majoritatea proteinelor serice: Albumina 10-15 g/zi (=3% din depozit total al corpului); semiviata de 20 zile Factorii coagularii si globuline; ! -globulinele sunt produse de limfocitele B 1-antitripsina ceruloplasmina (redusa in boala Wilson) transferina si feritina
-fetoproteina
Este sintetizata de ficatul fetal, deci este crescuta la mama si nou-nascut valori normale adult = <20ng/ml. Creste marcat in carcinom hepatocelular si nivelul se coreleaza cu marimea tumorii. AFP este test screening fiind produsa de putine conditii la un nivel >400ng/ml: teratocarcinoame embrionare, hepatoblastom, metastaze hepatice din tract digestiv, unele colangiocarcinoame. Hepatitele fulminante: >1000 ng/ml; 100-400 ng/ml in hepatite acute si cronice si reprezinta regenerarea hepatica
Timpul de protrombina
Incrimineaza actiunea factorilor care sunt sintetizati de ficat: I (fibrinogen) II (protrombina) V, VII si X TP poate fi exprimat in secunde sau masurat ca raport PT/PT control = INR; Vit K este necesara pentru conversia protrombinei si vit K necesita saruri biliare pentru absorbtie intestinala si in colestaza poate fi deficitara
In malabsorbtie PT este corectat dupa 24-48 ore de administrare de vit K 10 mg s-c si nu se corecteaza in boli parenchimatoase. PT are valoare prognostica in hepatitele acute si PT>5 sec peste valoarea de control este indicator precoce de insuficienta hepatica fulminanta.
Markerii tumorali
Tumori ale celulelor germinale AFP si -gonadotropina corionica umana (BHCG) Hepatocarcinomul AFP Prostata PSA Fosfataza acida
Ovarul (epitelial) CA 125 Colon antigenul carcinoembrionic (CEA) San CA 15-3 CEA Carcinom medulara tiroida calcitonina Pancreas CA 19-9
Antigenele si anticorpii virusurilor hepatitice Autoanticorpii Ecografia hepatosplenica Examenul ecoDoppler al venei porte Punctia biopsie hepatica
Ciroza micronodulara
Cap de meduza
Ascita? Sarcina?
Ascita? Obezitate?
Ficat normal
Ficat normal
Hepatita cronica
Ciroza hepatica
Ciroza hepatica
Gata
Carcinom scuamos
Ulcer gastric
Ciroza macronodulara
Pneumoperitoneu
Colangiografie
Colangita sclerozanta Litiaza coledociana