1.Apendicita acuta : etiologie, clasificare, tablou clinic.

Este o inflamatie a apendicelui vermicular.Apendicele vermicular face parte din compartimentul segmentului
ileocecal.
Etiologie: factorul mecanic in urma diferitor obstacole apare obstructia partiala sau totala a lumenului
apendicelui cu formarea cavitatii inchise
factorul chimic patrunderea sucului intestinului subtire in rezultatul antiperistaltismuului cecului duce la
alterarea mucoasei apendicelui;
factorul neurogen tulburarile neuroreflexe corticale pot produce modificari neurotrofice in apendice.
CLASIFICARE: apendicita catarala; apendicita flegmonoasa; apendicita gangrenoasa; apendicita
perforativa
TABLOUL CLINIC: Cel mai frecvent si constant semn al apendicitei acute este durerea. Ea apare spontan,
brusc, uneori este precedata de un discomfort usor. De la bun inceput durerea poate fi localizata in epigastru si e
suportabila. Peste 4-6 ore ea se deplaseaza in fosa iliaca dreapta si creste in intensitate. Bolnavul pierde pofta de
mincare, suprimarea gazelor si maselor fecale, t* 37-37,5,tegumentele roz palide, pozitia bolnavului activa,puls
accelerat ,limba saburala umeda cu depuneri albicioase. Prezenta triada DELAFOY : rezistenta musculara, hiperestezie
cutanata,, dureri in fosa iliaca dreapta.
2,3.COMPLICATII PRE SI POSTOPERATORII (HEMORAGII, PERITONITE, PLAGI,
HEMATOAME, FLEBITE SEPTICEMII,FISTULE)
Prin limfangita transparietala sau prin leziunea perforativa unica sau multipla apendicita acuta se poate complica
cu:
peritonita localizata; peritonita difuza; abcese regionale sau la distanta; flebite; septicemie
Peritonita localizata ( plastronul apendicular) apare la a 3-5 zi dupa debutul bolii. Bolnavul acuza dureri surde in fosa
iliaca dreapta care se intetesc in timpul mersului. In evolutia plastronului apendicular distingem 3 faze:a) faza
infiltrativa b) faza de abcedare c) faza de fistularizare.
Abcesele regionale sau la distanta sunt: abcesul periapendicular, abcesul retrocecal, abcesul hepatic, abcesul
subhepatic, abcesul subfrenic, abcese ale spatiilor parieto-colice, mezentericocolice si intermezenterice.
Tromboflebita venei porte (pileflebita) o complicatie grava care incepe cu tromboflebita venelor
apendiculare si prin intermediul venelor ileo-colica si mezenterice ataca vena porta.
Septicemia apendiculara poate imbraca forma unei septicopioemii cu localizari supurative pluriviscerale
(abcesul plamnului, gangrena plamnului, carbunculul renal, abcesul ficatului, abcesul intracranian, etc.).

4.Diagnosticul diferential al apendicitei acute.

-Pancreatita acuta difera de apendicita prin dureri de-o intensitate maximala, care sunt localizate in epigastru cu
o iradiere sub forma de centura si asociate cu varsaturi neintrerupte. Starea generala este mult mai alterata de ct
in apendicita acuta. Abdomenul este balonat, in traiectul pancreasului depistam incordare (semnul Krte).
-Colecistita acuta se deosebeste prin antecedente de colica hepatica; debutul bolii coincide cu intrebuintarea a
grasimilor, mincarurilor prajite, alcoolului. Durerile sunt concentrate in hipocondrul drept, iradiaza in omoplatul
drept, umarul drept si sunt insotite de greturi, senzatia amarului in gura, varsaturi repetate si febra elevata.
5. PARTICULARITATI CLINICE AL APENDICITEI ACUTE LA COPII,VIRSTNICI SI GRAVIDE.
Apendicita acuta la copii : La copiii tabloul clinic, cu dureri violente, 39-40C si vome multiple, diaree (12%),
hiperleucocitoza. Durerile mai mult sunt localizate in regiunea ombilicala sau pe tot abdomenul
Apendicita acuta la batrni: Boala decurge mai lent, Gratie reactivitatii scazute; semnele clinice sunt la inceput
atenuate: durerea nu este att de pronuntata, temperatura este putin elevata, contractarea musculara slaba.
Durerea provocata de palpare in regiunea ileo-cecala si meteorismul insotit de dureri abdominale.
Apendicita acuta la gravide: Se intlneste mai frecvent in prima jumatate a sarcinei, intre luna a II si a V. Din cauza
relaxarii peretelui abdominal si indepartarii apendicelui contractarea musculara este slab pronuntata. Durerile si
voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii. Insa este cunoscut faptul ca in apendicita acuta durerile si
varsaturile sunt insotite de o stare febrila si tahicardie. Durerile au un caracter continuu si progresiv.

6. Tabloul clinic al apendicitei acute in functie de localizare.

Apendicita retrocecala: durerile ramn putin intense, varsaturile pot lipsi, nu exista aparare musculara sau ea
este slaba. In zilele urmatoare persista o stare subfebrila si o usoara durere in dreapta.
Odata cu progresarea procesului in apendice se inrautateste starea generala: devine mai pronuntata durerea,
temperatura atinge 39-40C. Concomitent creste leucocitoza cu neutrofiloza.
Apendicita pelviana: Durerile de inceput sunt in hipogastru, suprapubian. Tulburarile vezicale si rectale sunt
foarte frecvente (tenezme, diaree, retentie de urina, dizurie, polaxiurie). Durerea provocata este localizata mult
mai jos si corespunde punctelor ovariene. Apararea musculara un timp oarecare lipseste, pe urma apare
suprapubian si se raspndeste de jos in sus.
Apendicita mezoceliaca: predomina durerea cu sediul sub- si paraombilical. Sunt prezente semnele Kummel aparitia durerii la presiunea abdomenului in triunghiul Iacobovici in punctul situat la 2 cm mai jos si spre dreapta
de ombilic si Crasnobaev - incordarea si durerea muschiului drept mai jos de ombilic.
Apendicita subhepatica: La copii mai fregvent din cauza pozitiei subhepatice la acestea a cecului ei a
apendicelui. Evolueaza ca o colecistita acuta. Apararea musculara si durerea maxim sunt localizate in regiunea
subhepatica. Poate aparea un subicter.Diagnosticul clin se sprijina de obicei pe vrsta bolnavului si pe lipsa
antecedentelor hepatice.
7.TRATAMENTUL APENDICITEI ACUTE
Principiile de baza in tratamentul apendicitei acute sunt: spitalizarea tuturor bolnavilor cu apendicita acuta (si a
celor cu suspiciune) in sectia chirurgicala; efectuarea imediata (primele 1-2 ore dupa internare si stabilirea
diagnosticului) a apendicectomiei de urgenta.
APENDICECTOMIA se executa dupa mobilizarea si deplasarea cecului si apendicelui in plaga, si presupune
urmatorii timpi: ligaturarea si sectionarea mezoului apendicular (cu nylon); ligaturarea cu catgut si sectionarea
apendicelui la baza; infundarea bontului apendicular in bursa legata cu fir neresorbabil.
Drenajul cavitatii peritoneale este obligatoriu in apendicitele acute cu peritonita localizata sau difuza utiliznd
drenuri de silicon, exteriorizate in afara plagii.

8.Manifestarile clinice si diagnosticul bolii ulceroase a stomacului si duodenului

Boala ulceroasa este o afectiune digestiva care se caracterizeaza printr-o ulceratie a mucoasei stomacului sau
duodenului.
Manifestari clinice: Durerile pot fi mate,colicative,intepatoare
*sindromul dispeptic(caracterizat de reflux gastro esofagian si iritarea mushciului esofagian ,senzatie de arsura)
*voma si greturi(din cauza maririi tonusului vagal,hipermotrica si hipersecretia gastrica)
In timpul acutizarii la palparea abdomenului se determina dureri in regiunea epigastrala sau in hipocodrul drept
in caz de UG shi UD. Percutor se determina zone algice ce corespund localizarii .
9.PRINCIPII DE TRATAMENTCONSERVATIV SI CHIRURGICALAL ULCERULUI GASTRIC SI
DUODENAL. Indicatii Abolute si relative.
Se bazeaza pe inlaturarea actiunii agresive a factorului acido-peptic asupra mucoaasei gastrice.
Conservativ : se exclude din alimentatie: alimente picante,cafea,alcool,fumat
Timp de 3 luni sistematic se folosesc: inhibitori de secretie; Blocatatori ai pompei; Antiacide ce imbunatatesc
starea stratului de protectie a mucoasei; Antibiotice
Indicatiile pt tratament chirurgical
Absolute: perforarea ulcerului,hemoragii gastroduodenale; stenoza piloro-duodenala,dereglarea stomacului a
functiei evacuarii; malignizarea alcerului
Relative: ulcer recidivant rezistent la tratamentul conservative; hemoragii repetate in anamneza; ulcer gastric
penetrant ce nu se cicatrizeraza la tratament conservativ timp de 6 luni; ulcer recidivant dupa suturarea ulcerului
perforat; ulcere multiple ku hiperaciditatea suc gastric

10.Tipurile de interventie chirurgicala in boala ulcereoasa

Tratamentul chirurgical trebuie sa contribuie la scaderea indicelui de secretie a HCl si se utilizeaza rezectia
gastrica si metode nerezectabile cind se pastreaza stomacul

In caz de rezectie gastrica Bilrot 1(pasajul alimentar se efectueaza prin anastamoza gastro duodenala) si Bilrot
2(anastamoza gastro jejunala)
Din metode nerezectionale se utilizeaza vagotomia si anume: tronculara cu piloroplastie, proximala fara
piloroplastie, proximala cu piloroplastie(daca e prezenta stenoza)
Vagotomia tronculara- transectia tronculara a nervului vag in jurul esofagului pina la ramificatia hepatica si
ciliaca
Vagotomia selectiva-transectia n.vag mai jos de ramificatia hepatica si ciliaca

11.Complicatiile bolii ulceroase

1)Perforatia -Perforatia se intlneste mai ales in ulcerul duodenal. Ea survine atunci cnd leziunea ulceroasa
erodeaza peretii stomacului sau al duodenului.
2)Stenozarea-reducerea calibrului lumenului stomacului sau al duodenului, in functie de localizarea stenozei
sau de reducerea diametrului orificiului piloric atunci cnd procesul patologic are loc in vecinatatea sa.
3)hemoragia
4)penetratia-modificare a perforatiei,avind o evolutie mai lenta.patrunderea ulcerului prin toate straturile
peretelui gastro sau duodenal shi penetrarea definitiva cu patrunderea in organul adiacent.
5)malignizarea- caracteriztic UG, durerile isi pierd violenta dar devin permanente ,inclusiv si noaprea, apare
inapetenta,slabirea bolnavului, anemie, repulsia fata de carne.
.
12. PERFORATIA ULCERELOR GASTRO-DUODENALE
Perforatia este cea mai acuta complicatie a ulcerului
CLASIFICAREA:
Dupa origine: perforatia ulceroasa; perforatia hormonala.
Dupa localizare: perforatia ulcerului gastric; perforatia ulcerului duodenal
Dupa evoluare: perforatie in peritoneu liber; perforatie inchisi sau oarba; perforatie atipica; perforatie acoperita.
TABLOUL CLINIC:
In evolutia perforatiei tipice se disting clar 3 perioade: de soc; de pseudoameliorare; de peritonita difuza .
Cel mai caracteristic semn al perforatiei este durerea, care survine brusc si brutal, fata este palida, exprima
suferinta, bolnavul este nelinistit, are ochi anxiosi, pupile dilatate, transpiratii reci. Se constata hTA, temperatura
scazuta sau normala. Sediul durerii la inceput este epigastrul sau epigastrul si hipocondrul drept. Uneori durerea
iradiaza in clavicula si omoplatul drept (simptomul Eleker), cnd perforatia este situata in zona piloro-duodenala
sau in stnga, cnd avem o perforatie in regiunea fundului si corpului stomacului.
Examenul radiologic evidentiaza pneumoperitoneul vizibil in pozitie verticala ca o imagine gazoasa, clara, in
forma de semiluna, situata intre umbra convexa a ficatului si convexitatea hemidiafragmului drept.
TRATAMENTUL ulcerului gastroduodenal perforat este chirurgical cel mai frecvent suturarea ulcerului
perforat(miculiez,policarov) . La bolnavi tineri se efectueaza vagotomie tronculara cu excizia ulcerului si piloro
plastie. Cind bolnavul refuza operatia sau nu permit conditiile, se face tratament conservativ- aspiratia
nazogastrica permanenta , antibiotice cu spectru larg , corectia dereglarii hidro electrice ,drenare laparoscopica a
cavitatii abdominale.

13. HEMORAGIA ULCEROASA

Este cea mai grava si mai frecventa complicatie a ulcerului gastric si duodenal.
Mecanismul hemoragiei se explica, prin erodarea unui vas parietal la nivelul leziunii, de asemenea hemoragia
poate proveni din suprafata mucoasei congestive periulceroase sau din mugurii de tesut de neoformatie de la

baza ulcerului.
Severitatea tabloului clinic depinde si de forma clinica a sngerarii.
Clasificarea hemoragiilor ulceroase dupa Forrest:
Stadiul Ia sngerare arteriala in get;
Stadiul Ib sngerare lenta, continua;
Stadiul IIa sngerarea este oprita tromb moale, flotant;
Stadiul IIb vas vizibil in craterul ulceros, hemoragie oprita;
Stadiul III ulcer fara semne de hemoragie, la figurnd in anamneza.
Diagnostic si tratamentul pacientilor cu hemoragii acute se efectueaza in sectiile de terapie intensiva unde se
administreaza: 1)cateterizarea venei subclave pentru restituirea deficitului volumului de singe circulant;
2)Aplicarea sondei gastrice pentru lavajul gastric si controlul recidivei hemoragiei; 3)EGDSimediata
4)determinarea gradulu de hemoragie; 5)cateterizarea permanenta a vezicii urinare cu scop de control al diurezei
6)oxidenoterapia ; 7)terapie hemostatica; 8)clistere evacuatorii cu scop de inlaturarea singelui din intestin

14. STENOZA ULCEROASA

Stenoza este rezultatul cicatrizarii ulcerului si se datoreste in primul rnd tesutului de scleroza periulceroasa,
ireversibila, la care ca elemente secundare se adauga edemul si spasmul.
Pot fi: in dependenta de situatia procesului ulceros: pilorica, bulbului duodenal, postbulbara.
Dupa gradul de ingustare a zonei piloroduodenale deosebin 3 stadii:
1)compensata(stare generala putin dereglata,stare de nutritie satisfacatoare ,se face simtita distenzia
epigastrica,vomele poarta un caracterapizodic
2)subcompensata (greutate permanenta in epigastru, voma repetate de citeva ori pe zi cu continut gastric
amestecat ku resturi alimentare)
3)decompensata(staza si atonie in crestere, durerile se atenueaza starea bolnavului se agraveaza esential
depistam semne de deshidratate.
Diagnostic definitiv se concretizeaza cu endoscopia si radioscopia.
Metoda chirurgiala depinde de starea bolnavului gradul de stenoza si gr deshidratarii.
-cind starea bolnavului permite rezectia a 2/3 a stomacului
- stare grava, viirsta inaintata + boli asociate gastroenteroanastmoza combinata.
16. PENETRAREA ULCERULUI
Este o modifacare a perforatiei acoperite, o perforatie in organ cu o evolutie lenta.
3 faze de penetrare: faza patrunderii ulcerului prin toate straturile pereteului gastric sau duodenal;
faza concresterii fibroase cu organul adiacent; faza penetrarii definetive cu patrunderea in organul adiacent.
Ulcerul gastric de cele mai dese ori penetreaza in omentul mic, corpul pancreasului, ficat, colonul transvers,
mezocolon si rareori in splina sau diafragma.
Ulcerul duodenal, ca regula, penetreaza in capul pancreasului, ligamentul hepato-duodenal, mai rar in vezica
biliara.
Clinic ulcerele penetrante se manifesta printr-un sindrom dureros insistent si aproape permanent. In penetrarea
in pancreas durerile iradieaza in spate. Sunt foarte caracteristice durerile nocturne. O alta particularitate a
ulcerelor penetrante este disponibilitatea lor inalta catre hemoragie. Periodic poate avea loc formarea
infiltratului (plastronului) in jurul ulcerului penetrant cu elevarea temperaturii corpului, accelerarea RSH,
cresterea numarului de leucocite, acutizarea durerilor.

17.Semiologia chirurgicala in COLECISTITA ACUTA : etiopatogenie,tablou clini,

diagnostic.
Colecistita acuta este una din cele mai frecvente complicatii ale litiazei veziculare si poate fi
calculoasa(95%) si necalculoasa. Pentru aparitia ei este necesara prezenta infectiei si stazei biliare in
rezultatul obstructiei cailor biliare. De cele mai dese ori cauza obstructiei este calculul care a migrat din

regiunea cisticului, bila densa cu mucus, helminti etc. Agentii patogeni (Escherichia coli) pot patrunde in
vezicula pe cale hematogena, limfogena.
CLASIFICARE: catarala, flegmonoasa, gangrenoasa
CLINIC: Colecistita calculoasa debuteaza prin colica hepatica,se pot observa antecedente cu dureri timp de
cteva zile, insotite de greturi si disconfort, febra (38-390), cu frisoane, voma repetata fara ameliorare,
hiperleucocitoza, cresterea VSH si alte semne de intoxicatie.
DIAGNOSTICUL: Diagnosticul este inlesnit prin examenul de laborator si cel instrumental. Printre
investigatiile instrumentale de mare folos sunt: ultrasonografia si tomografia computerizata, care
evidentiaza edemul, deformarea si calculii veziculei biliare si a cailor biliare extrahepatice, precum si starea
pancreasului si a ficatului.
18. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL al colicistitei acute
Colecistita acuta este una din cele mai frecvente complicatii ale litiazei veziculare.
Diferentierea trebuie efectuata mai inti de toate cu: apendicita acuta, ulcerul perforat gastric si duodenal,
pleuropneumonia din dreapta, infarctul cordului.
In toate cazurile dificile ultrasonografia si laparoscopia scot ultimele dubii diagnostice, confirmnd o
patologie si excluznd alta.
Ulcer - Durerea pongitiva cu efect de soc la unii bolnavi, antecedente de ulcer, lipsa vomei, bradicardia, paloarea
fetei, lipsa febrei, respiratie superficiala fara participarea abdomenului, dureri difuze si semnul Blumberg pe tot
intinsul abdomenului, disparitia matitatii hepatice.
Pancreatita acuta difera de apendicita prin dureri de-o intensitate maximala, care sunt localizate in epigastru cu o
iradiere sub forma de centura si asociate cu varsaturi neintrerupte, uneori chinuitoare. Abdomenul este balonat, in
traiectul pancreasului depistam incordare.
19. COMPLICATIILE COLECISTITEI ACUTE
Colecistita acuta este una din cele mai frecvente complicatii ale litiazei veziculare.
Colecistita acuta, fiind ea singura o complicatie a colecistitei cronice, in lipsa unui tratament adecvat si la
timp efectuat, precum si in virtutea altor circumstante (vrsta inaintata, patologie grava asociata din partea
altor organe si sisteme) poate avea consecinte grave. Se cer mentionate mai inti de toate: perforatia
veziculei cu declansarea peritonitei biliare, icterul mecanic, colangita, pancreatita acuta ,abces(plastron)
vezicular ,malignizarea,empiem vesicular.
20. TRATAMENTUL colecistitei acute.
Colecistita acuta este una din cele mai frecvente complicatii ale litiazei veziculare.
In majoritatea cazurilor este chirurgical - colecistectomie cu drenarea spatiului subhepatic, iar uneori si a
coledocului in primele 24-48 ore de la debutul bolii. Numai in cazurile cnd sunt prezente contraindicatii
pentru interventia chirurgicala se aplica un tratament medicamentos (infuzii, substante spasmolitice,
analgezice, antibiotice, punga cu gheata, regim alimentar).

21. Colecistita cronica calculoasa: tabloul ,metode de investigare a pacientilor

Colecistita este o afeciune inflamatorie a veziculei biliare.
Poate decurge asimptomatic sau rar colica hepatica
Crizele dureroase apar dupa erori dietice,efort fizic,stres si sunt intense continue lancinante, injunghi de la
citeva minute pina la citeva ore.Durerile sunt loCalizate in hipocondrul drept sau regiunea epigastrala

propagind in regiunea lombara, omoplatul drept ,umarul drept. Apar greturi,vome repetate cu bila ce nu
aduc usurare . Bolnavii sunt agitati activi, temperatura nomala ,tahicardie moderata,
Examenul radiologic. Vizualizarea cailor biliare prin administrarea unei substante de contrast pe cale orala
sau pe cale intravenoasa reprezinta metoda de rutina. Prezenta calculilor in vezicula biliara este marcata de
imaginile lacunare obtinute prin umplerea veziculei cu substanta de contrast, opaca la razele Roentgen. 2.
Tubajul duodenal poate evidentia o bila tulbure, alteori de culoare mult inchisa, iar in sediment prezenta
leucocitelor in cantitate mare. Hipercolesterolemia este aproape constanta.
Ultrasonografia si tomografia computerizata investigatii ce sunt pe larg folosite in prezent la
diagnosticarea litiazei biliare.

22.COMPLICATIILE colicistitei cronice calculoase

Colecistita este o afeciune inflamatorie a veziculei biliare.
Complicatiile litiazei biliare pot fi impartite conventional in 3 grupuri: mecanice, infectioase si
degenerative.
Complicatiile mecanice sunt determinate de migratiunea calculilor:
Hidropsul vezicular se instaleaza dupa inclavarea unui calcul in regiunea infundibulocistica.
Litiaza secundara de coledoc este conditionata de volumul mic al calculilor si permeabilitatea cisticului,
care le favorizeaza migrarea.
Complicatiile infectioase. Se asociaza cu afectiuni ale altor organe: pancreasul, afectiunea purtnd
denumirea de colecistopancreatita. Manifestarile clinice sunt variabile in dependenta de aceea leziunile
carui organ predomina.
Complicatiile degenerative.
Litiaza trebuie considerata ca o boala precanceroasa. 8-10% din intreg lotul de colelitiaza se malignizeaza,
iar 90% din cancerele veziculei se depisteaza la vechii litiazici in vrsta de peste 60 de ani.

23.ICTERUL MECANIC
Clasificarea: icter parenchimatos; icter mecanic; icter hemolitic.
TABLOUL CLINIC: Durerea este localizata mai ales in zona pancreatico-coledociana. Ficatul este marit de
volum. Prezenta calculului in coledoc este resimtita si de alte organe si in primul rnd de pancreas.
In icterul mecanic de origine canceroasa durerea de asemenea este prezenta, insa aparitia ei este treptata, se
localizeaza in epigastru cu iradierea in spate, in regiunea lombara.Printre alte plngeri bolnavii acuza
slabiciune, inapetenta, greturi, vome, constipatii.
TRATAMENTUL
Un bolnav cu icter mecanic de origine litiazica are indicatie operatorie. Interventia chirurgicala trebuie
executata dupa o pregatire prealabila pentru remontarea starii generale, si ameliorarea constantelor biologice.

24.Ocluzia intestinala: etiopatogenie,clasificare

Ocluzia intestinala este un sindrom clinic in care are loc oprirea patologica, dar persistenta a tranzitului
intestinal natural la un nivel oarecare.
Etiopatogenie: Factorii predispozanti si determinanti: particularitatile anatomo-patologice a tractului digestiv
anomalii congenitale, aderente, bride, calculi biliari; sexul barbatii sufera de 1 - 2 ori mai des;

vrsta; efortul fizic; factorul sezonier;

Clasificare : Ocluzie mecanica in care intreruperea tranzitului intestinal este secundara unui obstacol.
Ocluzie dinamica sau functionala, caracterizata prin oprirea tranzitului, secundar unei tulburari in dinamica
intestinala, fara obstacol.
Cea mecanica se mai imparte in: Ocluzie prin strangulare; Ocluzie prin obstructie
Ocluzia dinamica: Ileus dinamic spastic; Ileus dinamic paralitic
Dupa locul obstacolului si nivelul ocluziei intestinale: Ocluzia inalta, proximala, (intestinul subtire); Ocluzia
joasa distala (colonul).
In raport de timpul scurs dupa debutul bolii: Ocluzie precoce (pna la 24 ore); Ocluzie tardiva (dupa 24 ore)
In functie de criteriul clinico-evolutiv: acute; subacute; cronice.

25.Ocluzia intestinala mecanica: diagnostic,Tabloul clinic

Ocluzia intestinala este un sindrom clinic in care are loc oprirea patologica, dar persistenta a tranzitului
intestinal natural la un nivel oarecare.
Semne : dureri colicative,vome,balonare,constipatie absenta scaunelor,proeminarea anselor
intestinale,timpanism la percutie.
In ocluzie inalta tabloul clinic evolueaza violent, starea generala se agraveaza progresiv, voma este
frecventa, chinuitoare, moartea survine repede. In ocluzie joasa, obstacolul fiind situat in intestinul gros
semnele clinice evolueaza lent, voma apare mai trziu, starea generala ramne un timp oarecare
satisfacatoare.
Localizarea durerii spontane initiale, variabil in functie de nivelul ocluziei, poate indica locul obstacolului:
De regula, in ocluziile intestinului subtire durerile se reflecta in epigastru si periombilical, iar in cele ale
intestinului gros in regiunea subombilicala. Varsaturile, al doilea semn caracteristic. Primele vomismente,
de obicei alimentare, gastrice sau biliare, urmeaza imediat debutul si sunt reflexe. Ulterior, apar varsaturile
de staza cu continut intestinal, de culoare inchisa, iar in formele avansate cu caracter fecaloid.
Intreruperea tranzitului intestinal este un semn comun si defineste sindromul.

27.Tratament al ocluziei intestinale mecanice

Ocluzia intestinala este un sindrom clinic in care are loc oprirea patologica, dar persistenta a tranzitului
intestinal natural la un nivel oarecare.
Scopul principal in tratamentul ocluziei intestinale mecanice este indepartarea cauzei si restabilirea functiei
normale a intestinului fapt ce poate fi asigurat numai prin intermediul operatiei.
Tratamentul operator: Se efectueaza sub anestezie generala cu relaxare musculara si are drept scop
depistarea si inlaturarea cauzei si restabilirea functiei normale a intestinului.
Calea de acces este laparotomia medie mediana, care totdeauna trebuie sa fie larga si sa inlesneasca revizia
intraabdominala.

28. Ocluzia dinamica :semiologia chirurgicala,diagnostic si principii de tratament

Ocluzia intestinala este un sindrom clinic in care are loc oprirea patologica, dar persistenta a tranzitului
intestinal natural la un nivel oarecare.
Modificari: - putrefactia, substante toxice cu aparitia gazelor, dilatarea enorma a intestinului, subtierea
peretelui intestinal, apare factorul presiunii osmotice (apa din singe trece in intestin) dereglari
electrolitice,iritarea si pigmentarea mushcilor

Simptomatologia este caracteristica prin distensie si intreruperea tranzitului intestinal. Distensia abdominala
este putin dureroasa, relatata de bolnav mai mult ca o senzatie de tensiune. Intreruperea tranzitului este totala
si varsaturile de staza, la inceput de volum moderat, ulterior devin abundente si fecaloide. Starea generala se
altereaza initial lent prin pierderile de apa si electroliti, ulterior mai rapid, prin abundenta varsaturilor.
La examenul clinic se constata un abdomen destins si suplu, nedureros sau foarte putin sensibil.
Diagnosticul diferential: El trebuie facut un principiu cu toate afectiunile care produc un sindrom abdominal
acut caracterizat prin dureri, varsaturi, distensie abdominala si tulburari de tranzit intestinal, cum sunt:
ulcerul gastroduodenal perforat.
29. Volvusul intestinal:semiologia diagnostic,principii de tratament
Volvulusul intestinului subtire consta din rasucirea in jurul axei mezenterice, total sau partial. La copilul mic
este vorba aproape intotdeauna de un volvulus al ansei ombilicale primitive, datorat lipsei de acolare a
mezenterului comun. La aceasta ocluzie participa alaturi de intestinul subtire, cecul, colonul ascendent si
treimea dreapta a transversului.
La adult se intilneste volvulusul partial, secundar unui obstacol, care fixind intestinul favorizeaza rasucirea
sa. Cel mai frecvent este vorba de una sau mai multe bride congenitale sau cistigate postoperator sau
postinflamator, viscero-viscerale sau viscero-parietale. Rasucirea isi are sediul la nivelul segmentului
mijlociu sau inferior al jejunoileonului.
Simptomatologia: Durerea este vie, varsaturile sunt precoce, oprirea tranzitului este completa. In primele ore
se poate observa o balonare discreta cu sediul paraombilical, cu sonoritate timpanica, renitenta la palpare. In
volvulusul sigmoidului constatam o balonare asimetrica, cu axa mare orientata dinspre fosa iliaca
stnga spre hipocondru drept.
30.SEMIOLOGIA IN PANCREATITELE ACUTE ,ETIOPATOGENIE,CLASIFICARE
Pancreatita acuta este un sindrom abdominal grav, provocat de necroza hemoragica si aseptica a
pancreasului insotita de citosteatonecroza parenchimatoasa si peritoneala. Ea rezulta dintr-un proces de
autodigestie a glandei si a seroaselor invecinate, printr-o activare patologica brutala a fermentilor
pancreatici. ETIOPATOGENIE: Orice agresiune (canalara, alergica, infectioasa, vasculara, nervoasa,
traumatica si toxica) poate sa duca la aparitia unor leziuni de pancreatita acuta.cel mai frecvent litiaza
biliazra si abuzul de alcool,alimente grase,traumatisme.
CLASIFICARE: pancreatita acuta interstitiala (edematoasa); pancreatita acuta necrotica (cu sau fara
component hemoragic); pancreatita infiltrativ-necrotica si supurativ-necrotica.
Dupa evolutie forma abortiva usoara (85%) si progresanta grava (15%); dupa raspndire forma locala,
subtotala (plurifocara) si fatala.

31.EVOLUTIA SI TRATAMENTUL PANCREATITEI ACUTE

Pancreatita acuta este un sindrom abdominal grav, provocat de necroza hemoragica si aseptica a
pancreasului insotita de citosteatonecroza parenchimatoasa si peritoneala.
SIMPTOMATOLOGIE:
Durerea- este violenta, insuportabila, continua si rezistenta la antialgice obisnuite. Este durere de necroza
ischemica, descrisa variabil de bolnavi ca o senzatie de sfsiere, torsiune, strivire.
Sediul durerii este abdomenul superior epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si stng, la baza
hemitoracelui stng si in regiunea scapulo-umerala (semnul Bereznigovski).

Greturile si varsaturile -al doilea semn clasic al pancreatitelor acute.Varsaturile sunt la inceput alimentare,
apoi bilioase. Ele nu aduc usurare, ba, dimpotriva, sunt chinuitoare.
Pulsul este accelerat, tahicardie.
Palparea abdomenului scoate la iveala unele semne caracteristice: rezistenta musculara in proiectia
pancreasului, absenta pulsatiei aortei abdominale (semnul Voscresenski).
TRATAMENTUL
Toti bolnavii cu semnele de pancreatita acuta cu o evolutie severa vor fi internati in sectiile de chirurgie, in
salonul de terapie intensiva. Aceasta este dictata de faptul, ca tratamentul conservativ poate cere a fi
schimbat pe cel operativ in caz de ineficacitate si progresarea pancreonecrozei.
La ora actuala terapia conservativa a pancreatitei acute urmareste urmatoarele scopuri:
combaterea durerii, lichidarea spasmului si ameliorarea microcirculatiei in pancreas
32 COMPLICATIILE PANCREATITELOR ACUTE: DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
Pancreatita acuta este un sindrom abdominal grav, provocat de necroza hemoragica si aseptica a
pancreasului insotita de citosteatonecroza parenchimatoasa si peritoneala.
Complicatiile pancreatitei acute se impart in felul urmator:
Dupa factorul etiopatogenetic: enzimatice; inflamator-infectioase; trombo-hemoragice; mixte.
Dupa substratul patomorfologic: a ) functionale; b ) organice.
Dupa situarea topografica: a) pancreatice si parapancreatice; b) intraabdominale; c) extraabdominale.
Dupa timpul aparitiei: a ) precoce; b) tardive.
Diagnostic: Durerea- este violenta, insuportabila, continua si rezistenta la antialgice obisnuite.
Greturile si varsaturile -al doilea semn clasic al pancreatitelor acute; Palparea abdomenului scoate la iveala
unele semne caracteristice: rezistenta musculara in proiectia pancreasului, absenta pulsatiei aortei
abdominale
TRATAMENTUL
Toti bolnavii cu semnele de pancreatita acuta cu o evolutie severa vor fi internati in sectiile de chirurgie, in
salonul de terapie intensiva. Aceasta este dictata de faptul, ca tratamentul conservativ poate cere a fi
schimbat pe cel operativ in caz de ineficacitate si progresarea pancreonecrozei.
La ora actuala terapia conservativa a pancreatitei acute urmareste urmatoarele scopuri:
combaterea durerii, lichidarea spasmului si ameliorarea microcirculatiei in pancreas

34.P E R I T O N I T E L E: etiologie clasificare si diagnostic

Peritonita cuprinde totalitatea tulburarilor locale si generale provocate de inflamatia septica, chimica sau
combinata a peritoneului venita in urma afectiunilor si traumatismelor organelor abdominale.
ETIOPATOGENIE
Caile de infectare ale cavitatii peritoneale sunt: perforatia; calea hematogena; calea limfatica.
CLASIFICARE: Deosebim peritonite primitive si secundare; acute si cronice. Acestea din urma in
exclusivitate au un caracter specific de origine tuberculoasa, parazitara, canceroasa etc.
Peritonita acuta in raport de capacitatea peritoneului si a epiplonului de localizare a procesului infectios se
mai poate subimparti in peritonita acuta localizata si peritonita acuta generalizata. La rndul sau peritonita

locala poate fi limitata si nelimitata.

Peritonita generalizata se imparte in peritonita generalizata difuza si totala.
Dupa caracterul exudatului deosebim peritonite: seroase, serosofibrinoase, fibrinozo-purulente, purulente,
bilioase, stercorale, fermentative etc.
35. PERITONITELE DIFUZE PURULENTE: SIMPTOMATOLOGIE
Peritonita cuprinde totalitatea tulburarilor locale si generale provocate de inflamatia septica, chimica sau
combinata a peritoneului venita in urma afectiunilor si traumatismelor organelor abdominale.
Simptomatologie: Durerea este cel mai constant semn. aparitia (brusc, lent), localizarea (epigastru, fosa
iliaca dreapta etc.), iradierea - in forma de centura, in omoplatul drept s.a.
Varsaturile sunt frecvente
Oprirea tranzitului intestinal se produce initial prin ileus dinamic reflex
Sughitul
B. Semnele fizice abdominale.
Contractarea abdominala este simptomul cel mai stabil si sigur al peritonitei. Limitata la inceput, se
generalizeaza rapid, are diverse intensitati mergnd pna la "abdomenul de lemn". Palparea abdomenului
evidentiaza apararea musculara. Prin palpare se evidentiaza de asemenea si prezenta semnului Blumberg
(decomprimarea brusca a peretelui abdominal dupa apasarea progresiva a acestuia declanseaza o
durere pronuntata).
36. PERITONITELE DIFUZE PURULENTE:TRATAMENT
Peritonita cuprinde totalitatea tulburarilor locale si generale provocate de inflamatia septica, chimica sau
combinata a peritoneului venita in urma afectiunilor si traumatismelor organelor abdominale.
Tratamentul peritonitei acute raspndite include urmatoarele componente terapeutice (curative):
1) interventia chirurgicala; 2) terapia cu antibiotice; 3) corectia modificarilor grave metabolice;
4) restabilirea functiei tractului digestiv.
Operatia in peritonita purulenta difuza include urmatoarele etape consecutive:
evacuarea exudatului purulent; lichidarea cauzei peritonitei; asanarea cavitatii peritoneale; drenajul cavitatii
peritoneale.

37. PERITONITELE ACUTE LOCALIZATE

Peritonita cuprinde totalitatea tulburarilor locale si generale provocate de inflamatia septica, chimica sau
combinata a peritoneului venita in urma afectiunilor si traumatismelor organelor abdominale.
La baza lor sta apendicita distructiva, in 9% colecistita distructiva, in 5% - pancreonecroza, in 4% diverticuloza colonului etc.
Pentru a se produce sunt necesare 2 conditii: Reactivitatea buna a organismului; Virulenta slaba a
germenilor.
Simptomatologia peritonitei acute localizate este mai atenuata dect in peritonitele generalizate: aspectul
clinic de intoxicatie peritoneala este mult mai atenuat. Temperatura, in schimb, poate fi ridicata, chiar
mai mult dect in formele generalizare, cu frisoane, mai ales atunci cnd infiltratul abcedeaza. Leucocitoza
si neutrofilia sunt mai evidente.

Tratamentul peritonitelor localizate are ca scop principal evacuarea continutului septic si evitarea
intinderii procesului la restul cavitatii peritoneale.
38.HERNIILE abdominale:definitie ,etiopatogenie,clasificare.
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Cauzele aparitiei si dezvoltarii herniilor peretelui abdominal pot fi separate in 2 grupuri:
1)locale; (de particularitatile anatomo-patologice a peretelui abdominal)
2)generale ( factori predispozanti:ereditar, vrsta, genul, constitutia si starea musculaturii, obezitatea)
Factori determinanti:care duc la cresterea presiunii intraabdominale: dereglari a tranzitului intestinal
(constipatie sau diaree), bronsitele si pneumoniile cronice insotite de tuse permanente;
care favorizeaza slabirea musculaturii peretelui abdominal: graviditatea, imbatrnirea
CLASIFICAREA
1)anatomo-topografic(inghinale, femurale (crurale), ombilicale, epigastrale)
2)Etiopatogenic( hernii congenitale si capatate (cstigate); postoperatorii; recidivante; patologice.
3)clinic: simple, reductubile (libere); ireductibile; hernii strangulate.
4)In afara de aceasta herniile se mai impart in: hernii externe; hernii interne (hernie diafragmatica,
paraesofagiana, paraduodenala; hernii veritabile; pseudohernii in care lipseste sacul herniar
39. HERNIILE:ELEMENTE ,SEMNE CLINICE,DIAGNOSTIC.
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
In orisice hernie putem intlni 3 componente: sacul herniar; portile herniare; continutul herniei.
Sacul herniar este format din peritoneu. De cele mai dese ori sacul se formeaza prin alungirea si alunecarea
treptata a peritoneului impins de organul care herniaza.
Continutul herniilor este format, in marea majoritate a cazurilor, de intestinul subtire si epiploon.
Simptomatologie: Pacientii, purtatori de hernii, acuza dureri, care pot fi simtite in 3 puncte: in locul de
iesire a herniei, in adncul abdomenului si in regiunea lombara. Durerea e mult mai pronuntata la
inceput de hernie cu formarea definitiva a herniei durerile isi diminueaza intensitatea. Durerile isi maresc
intensitatea si la eforturi fizice, in timpul mersului
Uneori sunt necesare examene paraclinice, ca: tranzitul baritat, irigoscopia si irigografia, cistoscopia sau
cistografia, etc.

40.HERNIILE :PRINCIPII DE TRATAMENT

Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Singura metoda veritabila de tratament al herniilor este cea chirurgicala.
Operatia de hernie (herniotomie) prevede 3 timpi operatori:
1.punerea in evidenta si izolarea sacului herniar de celelalte invelisuri, pna la nivelul
colului;deschiderea sacului, 2.tratarea continutului (reintroducerea in cavitatea abdominala, rezectie
partiala de epiplon, intestin strangulat si necrozat s.a.) si 3.rezectia sacului pna la nivelul inelului
herniar; refacerea peretelui abdominal printr-o tehnica care variaza in functie de tipul herniei si in functie
de starea peretelui abdominal si a tesuturilor adiacente.
42.HERNIE STRANGULATA: MECANISMUL STRANGULARII,TIP DE STRANGULARE
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Dupa mecanismul strangularii, deosebim:

1.strangulare elastica(compresia mezoului si a anselor intestinale are loc spontan, brusc si din exterior)
2.strangulare stercorala.(are loc in herniile cu portile largi, Masele fecale se acumuleaza in ansa aferenta si
cea centrala provocnd coprostaza. La un moment dat distingerea ansei aferente poate atinge dimensiuni
enorme, fapt ce duce la compresia si flexia ansei eferente cu includerea elementului de strangulare elastica)
Formele de strangulare:
1.Uneori intestinul subtire se angajeaza numai partial, prin marginea sa libera intr-o mica hernie cu coletul
strmt. Atunci se produce strangularea partiala prin pensarea laterala; aceasta este hernia Richter, care mai
des se intlneste in hernia femurala.
2.O alta forma este hernia Littr cnd are loc strangularea diverticulului Meckel. Particularitatile sunt
aceleiasi ca si in hernia Richter.
3. hernie Brock pseudostrangulare: In afectiuni chirurgicale ale abdomenului in forma sa acuta exudatul
inflamatoriu nimereste in sacul herniar si provoaca inflamatia lui secundara. In acest caz hernia devine
ireductibila, se mareste in volum, apar durerile si alte semne ale inflamatiei locale asemanatoare cu cele
din strangulare.
43.HeRNII STRANGULATE:SEMIOLOGIE,TRATAMENT
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Leziunile intestinului strangulat trec prin 3 stadii evolutive:
1.Stadiul de congestie determinat de jena sau oprirea circulatiei venoase - edemul peretilor intestinali,
distensia paralitica a ansei, hipersecretie in lumen si transudat in sacul herniar.
2.Stadiul de ischemie prin intreruperea circulatiei arteriale urmeaza stadiul de congestie;
3.Stadiul de gangrena si perforatie este ultimul, cu ansa de aspect brun-inchis, foarte subtire, cu zone de
sfacel, plutind intr-un lichid purulent fecaloid.
Tabloul clinic este determinat de 3 factori de baza: dereglarea circulatiei sangvine in organul
starngulat; dereglarea functiei organului; fenomene cu caracter general, declansate de strangulare.
In debut depistam 3 semne: durere brusca, violenta in regiunea herniei; cresterea rapida a volumului
herniei si incordarea tegumentelor; ireductibilitatea fulgeratoare a herniei.
Tratament in herniile strangulate: dupa punerea in evidenta a sacului herniar, acesta din urma este fixat
de catre asistent, pna a se elibera inelul de strangulare, pentru a evita disparitia anselor strangulate in
abdomen fara inspectie respective.

45.HERNIILE INGHINALE: anatomia canalului inghinal,clasificare,diagnostic,tratament

chirurgical.
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Sunt situate in triunghiul lui Venglovski: inferior ligamentul inghinal; superior linia orizontala care
uneste intretaierea segmentului extern cu cel mediu al ligamentului inghinal cu muschiul rect; medial
latura externa a muschiului rect.
Deosebim hernii inghinale oblice (externe :congenital si dobindita) si directe (mediale).
Hernia inghinala oblica dobindita apare la nivelul fosetei externe si in dezvoltarea sa ea repeta traiectul
canalului inghinal trecnd prin orificiul intern, prin canal si orificiul extern.
Hernia inghinala oblica externa congenitala se caracterizeaza prin persistenta canalului peritoneo-vaginal.
HERNIA INGHINALA DIRECTA, se formeaza prin punctul slab la nivelul fosetei inghinale mijlocii; se
observa mai frecvent la batrni si la adultii cu peretele slab, si este considerate hernie de slabiciune.
CHIRURGIA HERNIILOR INGHINALE
Lichidarea portilor herniare in herniile inghinale poate fi executata prin intarirea peretelui anterior sau a celui
posterior al canalului inghinal. Intarirea peretelui posterior este mai indicat in herniile directe, pe cnd a
celui anterior in cele externe (indirecte).

46.HERNIA FEMURALA (crurala):anatomia, manifestari,diagnostic,tratament

Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Apare mai jos de ligamentul Pupart, trecnd prin orificiul intern al canalului femural constituit anterior de
bandeleta ilio-pubiana, posterior de creasta pectiniana a ramurii orizontale a pubisului, medial de
ligamentul lacunar Gimbernat si lateral de vena femurala.
Sacul herniar este format din peritoneu si acoperit de fascia transversalis si de tesutul conjuctiv-adipos. Colul
sacului este intotdeauna foarte strmt, orificiul fiind inextensibil, cu exceptia portiunii laterale, unde vena
femurala se poate lasa comprimata si deplasata. Continutul sacului cel mai frecvent este epiplonul sau
intestinul subtire si mult mai rar colonul, vezica sau apendicele.
Pacientii, purtatori de hernii, acuza dureri, care pot fi simtite in 3 puncte: in locul de iesire a herniei, in
adncul abdomenului si in regiunea lombara. Durerea e mult mai pronuntata la inceput de hernie cu
formarea definitiva a herniei durerile isi diminueaza intensitatea. Durerile isi maresc intensitatea si la eforturi
fizice, in timpul mersului.
TRATAMENT: Calea de acces preferabila este prin incizie crurala vertical, aproape perpendiculara pe
arcada femurala, care este depasita cranial sau orizontala.
Tehnica Parlavecchio presupune intarirea orificiului femural cu ajutorul muschilor oblic intern si
transvers, suturati cu ligamentul Cooper posterior de ligamentul Poupart.
47.HERNIILE OMBILICALE:manifestari,tratament
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Traiectul lor este direct, traversnd peretele abdominal la nivelul ombelicului. Se intlnesc 3 varietati ale
herniilor ombilicale: hernia ombilicala a nou-nascutului; hernia ombilicala a copilului; hernia
ombilicala la adult.
In herniile mici se utilizeasa incizia verticala cu ocolirea si pastrarea ombilicului. In herniile voluminoase
incizia este transversala sau eliptica si circumscrie ombilicul si tegumentele modificate care sunt
obligatoriu exterpate. Orificiul ombilical poate fi sectionat transversal sau longitudinal. Plastia peretelui
abdominal se efectueaza prin suturarea segmentelor aponeurotice in pliu.

48.HERNIILE LINIEI ALBE:MANIFESTARI,TRATAMENT

Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
Majoritatea lor este situata in spatiul xifo-ombilical, deaceea se mai numesc hernii supraombilicale sau
epigastrice. Spre deosebire de cele ombilicale se intlnesc aproape in exclusivitate la barbati (94%).
Semnul principal este durerea in regiunea epigastrica, insotita uneori de greturi, vomismente, tulburari
dispeptice. Durerea este exacerbata in efort si mai ales dupa mese, cnd stomacul se destinge si presiunea
intraabdominala creste. Erorile diagnostice pot avea si caracter inrers caci in 15% cazuri hernia
epigastrica se asociaza cu boala ulceroasa. Faptul acesta dicteaza necesitatea investigatiilor tractului
digestiv (radioscopia, fibrogastroduodenoscopia inainte de operatie). La palparea cu vrful degetului,
hernia epigastrica este foarte dureroasa, mai ales atunci cnd are sac mic cu epiplon.
49.HERNII ventrale: evisceratii eventratii.anatomie patologica,diagnostic
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
O eventratie este, in general, legata de un defect de cicatrizare dupa o interventie chirurgicala. O eventratie
se traduce printr-o proeminenta rotunjita, uneori vizibila doar din pozitia in picioare sau cand pacientul face
un efort. O eventratie supraombilicala sau subcostala, daca este mica, nu necesita decat o simpla
supraveghere. Daca e mai mare, ea poate uneori sa fie sustinuta de o centura abdominala. Totusi, de indata ce
o eventratie devine prea voluminoasa sau dureroasa, ea trebuie sa fie operata. Interventia consta fie in
apropierea si suturarea muschilor si aponevrozelor, fie in inlocuirea lor cu o proteza din material sintetic,

denumita placa..
Eviscerarea este indepartarea viscerelor (organelor interne, in special cele in cavitatea abdominala).
50.BOALA VARICOASA a membrelor inferioare.
Prin boala varicoasa subintelegem o venopatie cronica a venelor superficiale si a comunicantelor
membrelor inferioare, caracterizata prin dilatatii venoase permanente. BV se intilneste la mai mult de
50% de bolnavi in virsta de 20-30 de ani.
Clasificarea: Deosebim varice primare si varice secundare; cu suficienta sau insuficienta a valvulelor
venelor superficiale, profunde si comunicante. deosebeste stadiul de compensare si decompensare.
Etiopatogenia:
a)Factori endogeni: antropologic (statiune bipeda); anatomo-fiziologic; genetic; tipul constitutional; sexul;
virsta; factori endocrini; sarcina; obezitatea,
b)Factori exogeni: fizici (geografic, microclimat); sociali.
Tabloul clinic: Debutul BV e lent, uneori zeci de ani.In stadiul de compensare apar unele dilatatii cilindrice
si sinuoase ale unor trunchiuri venoase. Dilatarea venoasa e insotita de avalvulare axiala limitata. Starea
satisfacatoare a bolnavilor explica adresarea lor tardiva la chirurg. Apar asa fenomene ca: senzatie de
neliniste in gamba; jena dureroasa in gamba; senzatie de greutate; senzatie de tensiune in molet;
prurit pe traiectul trunchiului venelor safene, interna sau externa.
Metodele paraclinice: Flebografia; Fotopletizmografia; Limfografia; Ultrasonografia;
51. Tratamentul bolii varicoase
Prin boala varicoasa subintelegem o venopatie cronica a venelor superficiale si a comunicantelor
membrelor inferioare, caracterizata prin dilatatii venoase permanente.
Tratamentul de baza si cel mai radical este tratamentul chirurgical, prin care se inlatura venele varicoase.
Astfel se exclude staza venoasa, hipertenzia, are loc restabilirea functiei venelor si extremitatii.
Operatia Babcock, care prevede efectuarea unei rezectii ostiale a safenei, urmarind deconectarea
safeno-femurala. Se atinge acest scop practicind crosectomia, la care se adauga extirparea safenei cu
ajutorul stripingului. Acesta poate fi complet crurogambier sau limitat la nivelul coapsei, constituind asa
numitul striping scurt. Operatia Babcock poate fi sintezata din doua etape: crosectomia si stripingul
Efectuarea crosectomiei: 1)incizia tegumentelor; 2)disectia crosei safene; 3)disectia colateralelor.
Stripingul este manevra chirurgicala prin care se extirpa venele subcutane pe cale subcutanata.
Stripingul poate fi retrograd, antegrad si bipolar.
52. Complicatiile Boalei varicoase pot fi urmatoarele:
Prin boala varicoasa subintelegem o venopatie cronica a venelor superficiale si a comunicantelor
membrelor inferioare, caracterizata prin dilatatii venoase permanente.
Ruptura varicelor. Rupturile varicelor sunt interne si externe. Rupturile externe apar dupa contuzii de
intensitate redusa, care determina o tromboza locala. Rupturile interne survin dupa eforturi fizice mari in
ortostatizm.
Flebita superficiala se intilneste mai frecvent la varicosi decit flebita superficiala pe vene .Ea se poate
localiza in oricare din segmentele SV superficial . Bolnavii acuza dureri locale si impotenta functionala de
grade diferite.
Ulcerul de gamba poate aparea spontan sau dupa traumatisme minore, fiind mai frecvent localizat
supramaleolar intern, acoperit cu muguri de granulatie si adesea fara tendinta de vindecare spontana.
Tromboza periferica se intilneste relativ frecvent. De regula tromboza periferica apare in venele mici ale
regiunii maleolare interne.
53.Gusa simpla: clasificarea guselor sporadice si endemice, simptomatologie,metode de diagnostic
Gusa simpla- marirea si alterarea glandei tiroide
Gusa sporadica- apare la pacienti inafara zonei endemice, persista factorul genetic ce determina absorbtia
insuficienta de iod in intestin si deregleaza procesele de asimilare..
Gusa tine de o lipsa de iod de care tiroida are nevoie zilnic 100-200g.

Clasificare guselor spradice si endemice

dupa gr de marire: 0-normala, 1-glanda nu se vizualizeaza iar istmul se palpeaza si se vizualizeaza la
deglutitie,2-gl se vizualizeaza se palpeaza la deglututie forma gitului deschimbata, 3- gl marita , se
vizualizeaza,git gros,4 gusa bine determinata,5-gl enorma ce comprima esofagul cu dereglari de deglutitie si
respiratie.
Forma:noduloasa,difuza, combinata
Simptomatologia: ingrosarea gitului poate aparea dispnee disfagie, jena in circulatia venoasa
Tratament 1)masuri igienico- sanitare 2)profilaxia cu iod (sari iodate 20mg K la ikg)
3)mijnloace curative(pastile,iodomarin) Chirurgical-tiroidectomie
Metode de examinare: ispectia, palpare, scintigrafia, ECF, biopsia, laringoscopia
53.Gusa simpla:tabloul clinic,diagnostic si tratament,profilaxie
Gusa simpla sau netoxica poate fi definita ca orice marire a glandei tiroide care nu este datorata unor procese
inflamatorii. Gusa simpla este intalnita cu incidenta maxima in regiunile geografice sarace in iod - regiuni
endemice.
Simptomul principal este reprezentat de cresterea in volum a tiroidei, glanda tiroida devenind enorma, intrun efort de a compensa insuficienta producerii de hormoni. Aceasta crestere in volum poate fi simetrica, cu
suprafata neteda in gusile difuze, sau asimetrica, cu suprafata lobulata in gusile multinodulare. Daca tiroida
nu poate acoperi insuficienta hormonala , se instaleaza hipotiroidia cu simptome de neatentie, oboseala,
incetineala..
Cu timpul apar si semnele de compresiune dispnee (respiratie dificila, efectuata cu effort), disfagie
(dificultate la inghitire), jena in circulatia venoasa.. Obiectivul tratamentului este reducerea dimensiunilor
gusii tiroidiene si poate fi medicamentos sau chirurgical.

54. Indicatii catre tramanetul chirurgicalal gusei,tipuri de operatie,complicatii precoce

si tardive a tratamentului chirurgical
Gusa simpla- marirea si alterarea glandei tiroide
Indicatii: toate formele severe a gusilor toxice rezistente la trat conservator; gusa simpla, cancerul glandei
tiroide
Tipuri: hemitiroidectomia, tiroidectomia subtotala, tiroidectomia totala cu inlaturarea gg cervicali.
Se va efectua o incizie de 5-7 cm, arcuata , la nivelul regiunii cervicale anterioare (regiunea anterioara a
gatului). Chirurgul va evita lezarea glandelor paratiroide , a nervului laringeu superior si a nervului recurent,
aflate in vecinatatea glandei tiroide. Glanda tiroida va fi detasata de aceste structuri anatomice precum si de
trahee, urmind a fi indepartata total sau partial.
Complicatii Modificari ale vocii (raguseala); Sangerarea dupa operatie; Amorteli la nivelul plagii
postoperatorii; Dificultati de inghitire; Infectia plagii postoperatorii;
56. Tiroiditele acute si cronice(strumitele)etiologie,simptomatologie,tratament
Tiroiditele acute:Apare mai des la femei 20-40 ani, ca urmare a unei infectii directe sau pe cale
hematogena. Simptome: brusc febra si frisoane, dupa 1-2 zile apare tumefactia gl.tiroide,dureri vii cu
iradiere spre ceafa, stare generala alterata, dispnee, raguseala. Poate evolua spre vindecare sau supuratie,
pielea este hiperemiata infiltrata edematiata.Tratament perioada infiltrativa: antibioticoterapie,
hormonoterapie, radioterapie, antiinflamatoate;
Supuratie- deschiderea si drenare, inlaturarea lobului afectat

Tiroiditele cronice: 1)tiroidita limfomatoasa - parenchimul tiroidei este inlocuit cu foliculi limfatici si tesut
fibros. Etiologia este necunoscuta apare deobidei la femei in menopauza , fiind dura,simetrica nodulara si nu
depaseste limitele glandei. Nu e insotita de o simptomatologie toxica .uneori hiper/hipotiroidism. Tratament:
radioterapie,hormono terapie,in forme voluminoase rezectia glandei
2)Lemnoasa - proces inflamator cronic cu dezvoltarea uni tesut fibros ce intereseaza parenchimul si
capsula,extinzinduse si asupra organelor vecine dind tulburari respiratorii, de fonatie, deglutitie. Gg
limfaticinu sunt mariti. Tratament tiroidectomie subtotala.
57.Cancerul gl.tiroide
Cancerul gla.tiroide apare 80% pe fondalul gusei in uma transformarii gusei nodulare sau adenom.
Sunt 2 stadii: intacapsular si extracapsular
Simptomatologia initial e stearsa, cancerul creste rapid contii mai ales 50 ani, concomitent se modifica
consistenta gusei-mai dura pierzind mobilitatea,in faza inaintata apar neuralgii cervicale, faciale, dispnee,
cianoza. Diagnostic: inspectie, palpare, laringoscopie, biopsie, scintigrafie
Tratament: tiroidectomie totala cu inlaturarea gg cervicali, radioterapie.

58. Endarterita obliteranta:etiologie,patogenie, tablou, examinare

Endarterita obliteranta - boala grava caracterizata prin afectarea vaselor sangvine si subalimentarea
progresiva cu singe a membrelor inferioare. Este intilnita mai frecvent la barbati;
Etiologie: raceala indelungata a picioarelor, traumele neuropsihice, intoxicarea cronica cu nicotina.
Primele manifestari ale endarterita obliteranta sint dureri acute in muschii gambei, aparute in timpul
mersului, picioarele ii devin reci, palide, pe alocuri apar pete rosii sau vinete, pulsul arterelor la piciorul
bolnav abia se simte sau dispare cu totul. In continuare durerile cresc, devenind insuportabile chiar in stare
de repaus, din care cauza bolnavul sufera de insomnie, asociata cu o stare nevrotica grea. Pielea piciorului
afectat devine lucioasa cu descuamarea straturilor superficiale, apar ulceratii, iar in cele din urma se produce
gangrena degetelor, talpii.

59. Tratamentul endarteriitei obliterante

Endarterita obliteranta - boala grava caracterizata prin afectarea vaselor sangvine si subalimentarea
progresiva cu singe a membrelor inferioare.
In formele incipiente: tratamentul igienico-dietetic. Membrele inferioare trebuie sa fie totdeauna
calde( ciorapi de lna schimbati zilnic); evitarea oricarei raniri; bolnavul nu va sta picior peste picior; regim
sarac in carne, bogat in vegetale si fructe; sare in cantitate mica;. Se interzice complet tutunul.
Calmarea durerii: se poate face prin aplicarea de comprese calde: afin, aloe, ceapa
60.Ateroclezoza obliteranta a membrelor inferioare: etiopatogenie
Arteriopatia obliteranta este o boala arteriala care determina reducerea progresiva a diametrului arterelor, cu
scaderea fluxului sanguin ce ajunge la tesuturi.
Arteriopatia obliteranta este mai frecventa la persoanele vrstnice (>70ani ). De asemenea este mai frecventa
la barbati. Boala afecteaza in primul rnd arterele membrelor inferioare si mai rar arterele membrelor
superioare.
Factorii de risc pentru dezvoltarea acestei boli: fumatul, diabetul zaharat,hipertensiunea arteriala.
Ateroscleroza inseamna depunerea de grasime in peretele arterelor ducnd la ingustarea acestora si chiar
obstructia lor. Ateroscleroza este un proces generalizat la nivelul arterelor, putnd afecta si alte teritorii
vasculare: coronare cu aparitia anginei pectorale sau a infarctului miocardic.

61.Ateroscleroza obliteranta : tablou, tratament

Arteriopatia este o boala arteriala care determina reducerea progresiva a diametrului arterelor, cu scaderea
fluxului sanguin ce ajunge la tesuturi.
In stadiile initiale, durerea este resimtita ca o "crampa musculara" care apare in diferite grupe musculare, cel
mai frecvent in gamba , dar si in coapsa, sold sau fese sau in picior. In mod caracteristic, durerea apare la
efort, si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incetarea efortului. Alte simptome - amorteli,
furnicaturi, senzatie de raceala a membrului afectat.
Scopul tratamentului medical este ameliorarea simptomelor si incetinirea evolutiei bolii.
Tratamentul medical include: controlul factorilor de risc, antrenamentul fizic si tratamentul medicamentos.
Paientul trebuie sa abandonez fumatul, dieta, control asupta TA, greutatii corporale.
Din medicamente : statine(scad colesterolul) ; inhibitori ai absorbtiei de colesterol,
Chirurgical : angioplastia percutana(dilatarea vaselor), trombendarterectomie, simpatectomia, amputatia
62.Tromboflebita venelor superficiale a membrelor inferioare :etiologie, tabloul clinic,tratament
Tromboflebita superficial este o afeciune trombotic inflamatorie, n care un tromb se dezvolt n reeaua
venoas imediat adiacent pielii.
Etiopatogenia: I. Factori favorizanti:
a)endogeni - virsta innaintata, cardiopatii decompensate, obezitatea, hipoproteinemii etc;
b)exogeni - tratamente indelungate cu antibiotice, cortizon, vitamina K;
b)traumatici - traume, operatii; c)infectiosi - stari septice, infectii puerperale.
F. determinanti: tulburarile de coagulare; leziunile endoteliale; staza sau incetinirea circulatiei venoase
Trombozele venelor incepe in majoritatea cazurilor la nivelul gambei si al plantei.
Tabloul clinic: aparitia edemului, durerii, hiperemiei la nivelul unei vene superficiale, care se transforma intr-un cordon dur, sensibil la palpare. Apare febra, mai frecvent temperatura fiind subfebrila\
Tratamentul
Chirurgicala: doua metode: inlaturarea venelor trombate superficiale cu metoda de tunelizare si flebectomia
venelor superficiale pe tot parcursul cu tesutul adiacent periflebitic schimbat.
Tratamentul conservativ: terapia antiinflamatoare (butadiona, reoperina, aspirina). Administrarile
intravenoase de acid nicotinic (1% - 5-10 ml). Local se aplica ungvent cu heparina, troxevazina.

63. TROMBOFLEBITA VENELOR PROFUNDe: tablou clinic tratament

Tromboflebita superficial este o afeciune trombotic inflamatorie, n care un tromb se dezvolt n reeaua
venoas
Tromboza acuta a venelor profunde a extremitatilor inferioare e observata dupa operatii chirurgicale :
traumatologice; urologice; operatii de reconstructie a aortei abdominale si arterelor iliace.
Tabloul clinic.
A.Semne generale: - semne de neliniste; - puls frecvent, in discordanta cu temperatura; - subfebrilitati
B.Semnele locale: - durerea spontana, mai ales in musculatura moletului; - obiectiv durerea e produsa prin
palparea directa a venei trombozate, cel mai frecvent in molet; - sensibilitate la apasarea marginii interne a
plantei;
T r a t a m e n t u l urmareste: 1) impiedicarea extinderii flebitei si prevenirea emboliei pulmonare;
2) dezobstructia venei prin tromboliza sau trombectomie; 3)combaterea stazei venoase prin aplicarea
compresiei externe, care vizeaza reducerea sindromului posttromboflebitic.
64. Tromboza si embolia arterelor
Embolia - vehicularea unui corp strain prin sangele circulant si oprirea lui intr-un vas.
Tromboza - boala provocata de astuparea unui vas sangvin cu un cheag de singe.
Etiologie: Direct: contuziile sau plagile vasculare; leziunile chirurgicale ale vaselor; tratamente
endovasculare; conditii termice extreme - arsuri, degeraturi
Indirect: prin complexe imune; prin derivati de nicotina; prin nivel ridicat de colesterol seric
Simptome: durere, absenta pulsului, paliditatea extremitatii, parestezii, paralizie. Durerea este difuza, nu

este ameliorata prin schimbarea pozitiei. Absenta pulsului obligatorie pentru diagnosticul de embolie sau
tromboza. Paloare tegumentele sunt mai palide in zona afectata. Parestezii senzatia de amorteala se
instaleaza precoce. Sensibilitatea tactila fina este afectata primordial.
Tratament: Prima masura administrarea imediata de heparina:
- previne propagarea proximala si distala a trombului; - mentine permeabila circulatia colaterala;
- reduce efectele ischemiei tisulare
65. Profilaxia specifica si nespecifica a complicatiilor trombemolicein perioada post operatorie
Medicamentele cu actiune anticoagulanta - HEPARINA, WARFARINA - sunt eficiente in profilaxia
trombozelor postoperatorii
- sunt eficiente in tratamentul trombozei active deoarece inhiba cresterea, propagarea si embolizarea
trombului constituit
Agentii antiplachetari - ASPIRINA, TICLOPIDINA - sunt eficienti in profilaxia trombozelor in conditii de:
- pierderea continuitatii endoteliului vascular
66. Sindrom postcolicistectomic:metode de investigatie si tratament
Sindrom postcolecistectomic descrie prezenta simptomelor dupa colecistectomie. Aceste simptome pot
reprezenta fie continuarea simptomelor cauzate de catre vezicula biliara sau de dezvoltarea unor simptome
noi atribuite normal veziculei biliare.
Durerea de tip biliar: Se prezinta ca durere abdominala superioara penetranta, severa si localizata in
epigastru. Alte simptome cuprind intoleranta la alimentele grase, balonarea si dispepsia.
Investigatii: hemoleucograma, radiografia toracica,USI,CT
Tratament: medicamentos: folosirea antispasmodicelor sau a sedativelor.
Chirurgical: Cea mai folosita procedura este Colangiopancreatografia retrograda, aceasta este diagnostica si
terapeutica. Chirurgia este indicata cind o cauza identificabila a sidnromului care raspunde la operatie a fost
stabilita.

67. Traumele inchise

Trauma este rezultatul actiunii asupra organismului a agentilor externi ce provoaca in organism si tesuturi
dereglari ale structurilor anatomice, functiilor fiziologice insotit de reactia locala sau generala a organismului
traumatizat.
Clasificare:
Inchise: Trauma cu lezarea peretelui anterior: contuzia peretelui abdominal anterior; hematomul; ruptura
muschiului
Trauma cu lezarea organelor interne: organe cavitare; organe parencimatoase
Deshise : Nepenetrante(nu implica peritoneul parietal); Penetrante: lezarea organelor interne; fara lezarea;
Clinic sunt prezente 2 simptoame: hemoragic(in lezarea organelor parenchimatoase ) si peritoneal(lezarea
organelor cavitare)
Pacientii acuza dureri in abdomen de diferita intensitate,in primele minute trauma fiind simtita pe tot
abdomenul,apoi fii localizata intro regiune,prezinta slabiciuni,vertij.
Tratament: lavaj peritoneal; revizia organelor; hemostaza; refacerea leziunilor depistate.
68. Semiologia si tratamentul contuziei peretelui abdominal fara leziunea organelor cavitare
Hematomul supra-aponevrotic al peretelui abdominal apare de obicei dupa impactul tangential al agentului
traumatic cu peretele abdominal profund.
Clinic: bombarea intinsa a tegumentelor, fluctuenta si echimoze cutanate.
Tratamentul: consta in punctia evacuatorie cu un ac gros in zona decliva, urmata de evacuare, eventual
introducere de antibiotice si pansament compresiv local.
Hematomul subaponevrotic apare de obicei prin actiunea perpendiculara a agentului traumatic pe ul

muscular si se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza. Localizarea cea mai frecventa a
hematomului subaponevrotic este in teaca muschilor drepti abdominali.
Tegumentele supraiacente pot fi normale sau bombeaza discret, echimozele cutanate aparand la 6-l2 ore de la
traumatism, cand s-a rupt lama anterioara a tecii dreptului abdominal sau tardiv, la 3-4 zile, cand teaca este
intacta. Durerea spontana, accentuata de contractia peretelui abdominal, durerea la palpare. Clinic, la nivelul
zonei contuzionate se descopera o tumefactie dureroasa, cu echimoze tegumentare, mobila si reductibila la
manevrele de taxis.
69. Traumatism inchis a abdomenuliu cu leziunea organelor parenchimatoase
Include: ficat, splina, pancreas, rinichi
sindrom de hemoragie interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) manifestat prin hipotensiune,
tahicardie, paloare, transpiratii reci, cu sau fara pierderea constiintei. Apare in leziunile sangerande
-rupturi superficiale; rupturi profunde; mai frecvent afectate sunt ficatul si splina;
Consecinta leziunilor depinde de organ:
-splina,ficat->hemoperitoneu; -rinichi,pancreas->hematom retroperitoneal.
-ruptura particulara = ruptura in 2 timpi
-dupa traumatism se produce un hematom subcapsular-> in dimensiuni->dupa un interval liber se rupe
capsula->hemoperitoneu->cel mai frecvent la nivelul ficatului,splinei
a)Semnele clinice ale socului hemoragie se manifesta prin tendinta la colaps, sete, tegumente si mucoase
palide, abdomen balonat cu matitate decliva, deplasabila. Frecventa pulsului creste.
b) Sindromul peritoneal se manifesta clinic: abdomen excavat cu contractura sau aparare musculara,
matitate hepatica absenta.
Tratament: laparatomie larga(lavaj peritoneal); revizia organelor; hemostaza; refacerea leziunilor depistate.

70. Traumatismul inchis cu lezarea organelor cavitare:

cavitare stomacul, duodenul, intestinul subtire si colonul, vezica urinara
-aspect asemanator la nivelul intestinului subtire->mica ruptura a unei anse intestinale, acoperita initial cu
epiplon si anse din jur-> presiunii intraintestinale->revarsarea continutului intestinului ->peritonita
-ruptura organelor cavitare este data de compresiunea pe coloana vertebrala->este influentata de gradul de
plenitudine
-cel mai frecvent este afectat intestinul subtire.
Prezenta singelui in lumenul rectal indica perforatia intestinului; matitate la percutie determina singe sau
lichid in abdomen
Tabloul clinic contuziilor gastrice este dominat de durerea epigastri; sindrom de iritatie peritoneala, apare in
momentul in care un organ cavitar s-a rupt in cavitatea peritoneala si a deversat continutul in aceasta. Clinic
se manifesta prin aparare si contractie musculara, durere intensa;
71. Traumatismul deschis
Agentii vulneranti responsabili pentru acest tip de leziuni abdominale sunt variati: cutit, arme, foarfec etc.
Clinic se manifesta prin aparare si contractie musculara, durere intensa; La inspectie se observa o intrerupere
a continuitatii tesuturilor,observam prezenta sau lipsa corpilor straini,se va depista si hemoragii, marginile
plagii, regiunea afectata dimensiunile, organelle vizibile.
Diagnostic: se examineaza urina; hemoleucograma; radiologia; USG; TC; angiografia
74. Diagnostic diferential al hemoragiilor gastro intestinale de etiologie ulceroasa de hemoragiile din
venele dilatate ale esofagului si de sindromul malory veis
1)Hemoragiile gastrointestinal de etiologie ulceroasa- se manifesta prin exteriorizarea prin voma cu singe;
sau mase fecale cu singe

2)cauza de aparitie a sindromului Mallory-Weiss este reprezentata de efortul intens de voma sau tuse, aceasta
afectiune aparand in special la tusitorii cronici. Ruptura mucoasei poate sa apara si in cadrul convulsiilor
epileptice. Hematemeza, melena. Pacientul poate resimti fatigabilitate, astenie.
3)Varice esofagiene- Aproximativ 1/3 din pacientii cu varice esofagiene vor dezvolta hemoragii digestive.
Semnele: Hematemeza; Melena;hTA Diureza redusa;Senzatie de sete, deshidratare; Ameteli;Paloare.
In cadrul bolii hepatice pot sa apara: Greata, varsaturi; Discomfort si durere abdominala; Icter;
Edeme, ascita; Prurit; Anorexie; Crampe musculare;
75. Clasificarea hemoragiilor de etiologie ulceroasa- clasificarea Forest
Clasificarea hemoragiilor ulceroase dupa Forrest:
Stadiul Ia sngerare arteriala in get;
Stadiul Ib sngerare lenta, continua;
Stadiul IIa sngerarea este oprita tromb moale, flotant;
Stadiul IIb vas vizibil in craterul ulceros, hemoragie oprita;
Stadiul III ulcer fara semne de hemoragie, la figurnd in anamneza.
76. Manifestari clinice al UGD perforat in functie de faza procesului pathologic: soc,ameliorare
In evolutia perforatiei tipice se disting clar 3 perioade: de soc; de pseudoameliorare; de peritonita difuza
Cel mai caracteristic semn al perforatiei este durerea, care survine brusc si brutal, asemanata cu o lovitura
de pumnal; fata este palida, exprima suferinta, bolnavul este nelinistit, are ochi anxiosi, pupile dilatate,
transpiratii reci. Se constata hTA, temperatura scazuta sau normala, bradicardie. Fiecare miscare sau respiratie
profunda exacerbnd durerea imobilizeaza bolnavul, acesta din urma prefera nemiscarea in atitudine fortata,
antalgica. Sediul durerii la inceput este epigastrul sau epigastrul si hipocondrul drept.
Palparea: contractura muschilor abdominali, determinata de iritatia peritoneului.
77. Diagnosticul icterului mecanic: metoda instrumental si de laborator
1)analiza singelui(fara schimbari,VSH marit); 2) in masele fecale lipseste stercobilina
3)in primele 8-10 zile transaminazele normale sau usor marite; 5)USG(pereti ingrosati, calculi,cai biliare
intrahepatice dilatate, pancreasul marit); 6)CT; 7)RMN; 8)colangiografia directa(substanta de contrast)
9)colangiografia indirect(per os); 10)Colangiopancreatografia retrograde;
78. Complicatii rare a herniilor: hernie tip Maidl; Brok; Rihter,Litre
Iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul sau normal se numeste hernie.
1) Maydl: Forma speciala de strangulatie, apare mai frecvent in hernia prin alunecare strangulata. In aceste
cazuri hernia contine doua anse de intestin aranjate in forma de W. Tratamentul este chirurgical.
2)Brok - exudatul inflamatoriu nimereste in sacul herniar si provoaca inflamatia lui secundara. In acest caz
hernia devine ireductibila, se mareste in volum, apar durerile si alte semne ale inflamatiei locale
asemanatoare cu cele din strangulare.
3)Rihter - Uneori intestinul subtire se angajeaza numai partial, prin marginea sa libera intr-o mica hernie cu
coletul strmt. Atunci se produce strangularea partiala prin pensarea laterala , care mai des se intlneste in
hernia femurala. Particularitatile herniei: pastrarea tranzitului intestinal si rapiditatea evolutiei spre ultimul
stadiu al leziunilor parietale intestinale
4)Litre - cnd are loc strangularea diverticulului Meckel. Particularitatile sunt aceleiasi ca si in hernia
Richter
79. Manifestari in stadiille piloro-duodenale
Diagnostic definitiv se concretizeaza cu endoscopia si radioscopia.
FEGDSevidentiaza:
St1.-deformatia ucerocicatriciala pronuntata a canalului pilric cu o stenoza a lui de pina la 1-0,5 cm
St2si 3- distenzia stomacului cu o ingustare totala a canalului piloric.

La radioscopie distenzia gastrica , stomacul contine o mare cantitate de lichid de staza in care substanta
baritata cade in fulgi de nea.
80.Boala Basedow
Boala Bazedow- dezvoltarea a mai multor simptoame de hipertiroidism cuprinde tetrada : gusa, exoftalmie,
tahicardie, tremor.
Etiologie: mai frecvent la femei din cauza constitutiei neuroendocrinalabila, factori determinanti: frica,
griji, stres
Tablou: insomnii, palpitatii, nelinishte, slabire
Exoftalmie ce apare dupa tahicardie si gusa. Este cauzata de edemul shi proliferarea tesutului celular
retrobulbar, ochii avind luciu special fanta palpebrala este deschisa descoperind o bandaleta de cornee intre
pleeoape. Semnul Moebius- insuficienta convergentei la privire de aproape, semnul Graefe- necoborirea
pleoapelor superioare la privire in jos.
Tratament: Conservativ: repaus psihic, fizic, regim dietic, pastile cu iod ,subs, antitiroidiene.
Chirurgical - tiroidectomie subtotala lasind o lama posterioara bine vascularizata
81.Clasificarea hemoragiilor Gastro intestinale in functie de gradul hemoragiei
Gradul I hemoragie cronica oculta- nivelul hemoglobinei in singe este scazut neinsemnat,dereglari ai
indicelui hemodinamici lipsesc
Gradul II hemoragie oculta neinsemnata-TA stabila,Hb100g/l
Gradul III - hemoragie acuta medie--tahicardie,hTa moderata, indexul de soc>1,0 Hb <100g/l
Gradul IV hemoragie masiva grava-TA<80mm/colHg, puls- 120 b/min, index de soc 1,5,Hb<80 hematocrit
<30%, oligurie <40ml/h
82.Invaginatia intesinala:manifestari,diagnostic,tratament
Invaginatia intestinala este o tulburare grava caracterizata de faptul ca o parte a intestinului patrunde in alta
parte a intestinului. Aceasta telescopare blocheaza de multe ori intestinul si impiedica trecerea alimentelor si
bauturilor prin acesta. Invaginatia limiteaza alimentarea cu sange in partea afectata a intestinului. Invaginatia
intestinala este cea mai frecventa cauza de obstructie intestinala la copii.
Simptome: dureri abdominale intense, care deseori debuteaza brusc. Durerea este, de obicei intermitenta, dar
reapare si poate deveni mai puternica. Alte simptome pot fi: umflarea sau distensia abdomenului; varsaturi varsaturi care contin bila; scaune amestecate cu mucus. Pe masura ce boala progreseaza, copilul poate slabi,
poate avea febra si ar putea intra in stare de soc.
Diagnosticul va fi confirmat cu ajutorul radiografiei, ecografie sau CT. Copilul va fi investigat de catre un
radiolog care va incerca sa impinga inapoi intestinul cu ajutorul unei clisme cu bariu sau aer.
Atunci cand nu este posibila realizarea clismei copilul va avea nevoie de o interventie chirurgicala pentru a
se elimina blocajul. In unele cazuri chirurgul trebuie sa indeparteze o mica sectiune din intestin pentru a face
acest lucru.
83. Colangita
Colangita este favorizata de staza bilei in caile biliare, din cauza obstructiei de diferite cauze. Cea mai
frecventa cauza de obstructie la nivelul cailor bilare este litiaza cailor bilare. Pot reprezenta de asemenea
cauze: interventiile chirurgicale pe caile biliare, cancerele de cai biliare, chisturile biliare.
Pacientul prezinta: febra, icter, durere la nivelul hipocondrului drept.
Tratamentul medicamentos: administrarea antibiotice cu spectru larg pentru a combate infectia. Obstructia
biliara poate determina cresterea presiunii in arborele biliar, fapt care poate impiedica ajungerea
antibioticului in caile biliare. Din acest motiv in unele cazuri este necesara decompresie chirurgicala si
drenajul biliar.
84.Abdomenul acut chirurgical: definitie clasificare

Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta; In absenta tratamentului chirurgical survin alterri fiziopatologice
progresive, care conduc intr-un timp variabil la decesul pacientului.
Clasificare: maladii inflamatorii a organelor abdominal (apendicita acuta,colecistita acuta,colangita,
pancreatita,boala Kohn);
perforarea organului cavitar in cav. peritoneala (ulcer perforat UGD<perforarea unei tumori,vezici
biliare,apendexului);
ocluzia intestinala acuta - stoparea pasajului bolului alimentar pe tractul digestive
hemoragii intraperitoneale
traume (rupture de lien, ficat rinichi mezou vase magistrale)
85.Abdomen acut chirurgical,caracteristica sd. inflamator
Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta.
Tabloul clinic al peritonitei generalizate asociaz durerea abdominal cu semnele de iritatie peritoneal:
contractura muscular, apararea muscular.
La nivelul ombilicului peritoneul parietal e situat cel mai aproape de tegument; ca urmare palparea
ombilicului este o manevr eficace la pacientii cu peritonit generalizat.Alte manevre utile pentru
evidentierea iritatiei peritoneale sunt: s solicitm pacientul s tuseasc (apare durerea) sau s facem o
percutie blind a abdomenului (produce durere semnul colpotelului).
Uneori pancreatita acut determin aprare muscular periombilical putind fi confundat cu
peritonita; ca o precautie pentru evitarea acestei confuzii se recomand determinarea amilazemiei la
toti pacientii cu suspiciunea de abdomen acut.
Cele mai frecvente cauze de peritonit generalizat sunt: perforatia ulceroas, perforatia colic si
apendicita perforat. Toate au indicatie de operatie in decurs de citeva ore.
86. Abdomen acut: caracteristica sd.hemoragic
Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta.
Abdomenul acut hemoragic reuneste afectiunile ce evolueaza cu hemoragie interna. Hemoragia
interna se poate produce in lumenul digestiv - situatie in care se exteriorizeaza prin hematemeza,
melena sau rectoragie si vorbim de hemoragie interna exteriorizata -sau se produce in cavitatea
peritoneala - situatie in care apar numai semnele socului hemoragic. Semnele socului hemoragic
(hipotensiunea, tahicardia, paloarea, ameteala si vertijul, lipotimie in special la trecerea in ortostatism).
Gravitatea acestor situatii clinice este dat de hemoragie. .
87.Abdomen acut: sd.perforativ
Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta.
Cel mai caracteristic semn al perforatiei este durerea, care survine brusc si brutal, asemanata cu o lovitura de
pumnal- este att de pronuntata, ca aduce la stare de soc: fata este palida, exprima suferinta, bolnavul este
nelinistit, are ochi anxiosi, pupile dilatate, transpiratii reci. Se constata hTA, temperatura scazuta sau normala,
puls vagal bradicardie; limba este umeda, curata.
Sediul durerii la inceput este epigastrul sau epigastrul si hipocondrul drept
La inspectie bolnavul este in pozitie antalgica, se observa un abdomen imobil, rigid, plat sau refractat care nu
respira. Palparea pune in evidenta un alt semn major si, anume, contractura muschilor abdominali, determinata
de iritatia peritoneului.
88. Abdomen acut:caracteriztica sd. Dolor
Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta.
Poate fi situate in 3 regiuni: epigastrica(hipocondrul derpt si sting,reg epigastrala); mezogastrica

(periombelical, flancul lateral sting si drept); hipogastric (suprapubian,fosa iliaca stinga si dreapta)
-sub lovitura de pumnal-ulcer perforat; -permanent chinuitoare in centura- pancreatita acuta
-sub forma de crampa- colica hepatica,biliara; -extensie- anevrism disecant al aortei
-in crampa periodica-ocluzie intestinala; -incontinuu intensive- apendicita acuta

89. Metode instrumentale de examinare a pacientilor cu abdomen acut

Desemneaza un grup larg de afectiuni abdominale care se manifesta clinic prin durere si care necesita
un tratament chirurgical de urgenta.
In practic ne folosim de urmtoarele:
-examinri citologice sanguine : H,Hb,Hct, L, VSH; -amilazemia(pancreatite)
-parametrii acido-bazici(peritonita,pancreatita,ocluzie,infarct entermezenteric)
-gonadotrofina corionic uman(sarcina); -examenul sumar de urin: proteinurie, hematurie, leucociturie;
-radioscopia abdominala simpla; radioscopia toracica(pneumoperitoneum si nivele hidroaerice)
-ecografia abdominala -abcese intraabdominale (diverticular, apendicular, pelvin)
-distensia anselor instestinale sau colice, pline cu aer si lichid in ocluzia intestinal;
-hematom hepatic sau splenic in caz de traumatism abdominal
-afectiuni ale sferei genitale (chist ovarian, abces tubo-ovarian, sarcin ectopic etc.)
-computer-tomografia abdominal: -leziuni traumatice ale ficatului, splinei sau rinichilor
90.Coledoholitiaza:
Prezenta calculilor in coledoc. Calculi pot fi: migrant, reziduali, recidivanti, autohtoni.
Tablou clinic: dureri intense in epigastru sau hipocodrul drept, pot iradia in omoplat sau retrosternal; greturi,
vome-ce nu aduc usurare, tahicardie moderata, dupa 24-48 ore apare icter
Diagnostic - colangiopancreatografia retrograde,directa, indirect, colecistcolangiografia,USG
Tratament: papilosfincreotomia, colecistectomia
91. Complicatiile coledocolitiazei
Prezenta calculilor in coledoc. Calculi pot fi: migrant, reziduali, recidivanti, autohtoni.
-Icter mechanic, colecistita acuta
-abces sau plastron inflamator,
-Peritonita, hidrops vezicular
-Malignizarea, empiem vezicular