Colonul reprezintă un segment al tubului

digestiv, de mare importanţă în digestia

chimului intestinal şi formarea materiilor fecale.
Colonul este alcătuit din:
-cec cu apendice,
-colon ascendent,
-colon transvers,
-colon descendent
-colon sigmoid
-rect
 Reprezintă o herniere a mucoasei colice produsă
prin disocierea peretului muscular al intestinului.
 Diverticulii colonici sunt pungi de dimensiuni
variabile, de la câţiva mm la câţiva cm, formate
prin hernieri sau protruzii sacciforme în afara
lumenului, a mucoasei colonice
 Hernia diverticulară se formează în special în
zonele slabe ale peretului colic.
 Diverticulii apar în număr mare pe toată
suprafaţa colonului, dar frecvenţa maximă (70%)
se constată la nivelul sigmoidului.
Se disting două tipuri de diverticuli:
- adevăraţi (congenitali), ce implică toate
straturile peretelui colonie normal. De obicei
sunt unici, rar întâlniţi, localizaţi la nivelul
cecului sau pe colonul ascendent;
- falşi (dobândiţi), rezultaţi prin hernierea
mucoasei printre fibrele musculare ale
peretelui intestinal. Aceasta este forma cea mai
frecventă.
Diverticulita se referă la prezenţa
inflamaţiei la nivel diverticular.
 Etiopatogenie
◦ peste 40 ani
◦ mai ales la femei
◦ mai frecventă în ţările dezvoltate decât în ţările în
curs de dezvoltare, probabil prin dieta mai scăzută
în fibre vegetale în dieta occidentală.
 Cauze:
◦ incarcarea grasă a subseroasei şi a ciucurilor
epiploici
◦ slăbirea tonicităţii musculaturii intestinale
◦ acţiunea neconcordantă a musculaturii circulare şi
longitudinale determină formarea unor presiuni
înalte în lumenul colic, care duc la hernierea
mucoasei. Creşterea presiunii colice este mai
frecventă la bolnavul cu “colon spastic”,colon iritabil
şi la cei cu tendină de constipaţie.
 Simptomatologie:
 La inceputul bolii, poate fi asimptomatic
 Cand devine clinic manifest apar:
◦ dureri abdominale difuze, mai accentuate în fosa
iliacă stangă
◦ astenie fizică
◦ greată,
◦ meteorism
◦ constipaţie,
◦ scaunul are aspect normal, uneori cu mucus în
exces sau striuri de sânge
 Diagnostic paraclinic
◦ Examen radiologic (irigografia) : evidenţiază imagini
de bile sau balonaşe suspendate de peretele
intestinal
◦ Colonoscopia
 Tratament
 -înaintea tratamentului este obligatoriu să
facem un examen coproparazitologic
 A. Tratamentul medical
◦ -regim alimentar fără alimente dure
(nuci,struguri,seminţe de fructe,etc.), cu un aport
celulozic corespunzător, pentru a evita constipaţia
 B. Tratamentul chirurgical
◦ -se practică colectomie segmentară în funcţie de
întinderea leziunilor
Indicatiile tratamentului chirurgical:
-forma abcedată,
-forma pseudotumorală,
-fistulele colovezicale sau colovaginale
 Complicaţii
1. Diverticulita reprezintă inflamaţia
diverticulilor colonici.
ü Clinic – tablou asemănător cu apendicita
acută, dar cu durere pe stânga:
ü Durerea este deosebit de intensă, localizată în partea
stângă a abdomenului (flanc şi fosa iliacă stangă) şi care
se accentuează la mişcări.
ü diaree sau constipaţie,
ü greaţă, vărsături,
ü balonare, senzaţie de plenitudine,
ü flatulenţă,
ü scaderea apetitului alimentar,
ü febră şi frisoane.
 Complicaţii:
2. Abcesul diverticular
ü este o complicaţie a diverticulitei
ü poate fi rareori rezolvat doar prin tratament
medicamentos ( şi atunci doar în fazele incipiente).
ü abcesele constituite, în cele complicate cu
sindrom septic, tratamentul chirurgical devine
obligatoriu
 Complicaţii:
3. Peritonita diverticulară
ü se produce prin perforarea peretelui extrem de
subţire al diverticulului afectat
ü reprezintă o mare urgenţă chirurgicală.
ü Clinic de manifestă prin:
 durere abdominală intensă şi generalizată,
 abdomen de lemn
 ocluzie intestinală dinamică (vărsături, lipsa
tranzitului pentru fecale şi a gazelor),
 alterarea stării generale
 paloare, anxietate,
 tahicardie
 Complicaţii:
4. Hemoragia digestivă inferioară:
ü coprolitul din diverticul erodează peretele intestinal,
generând hemoragii,
ü poate fi de mică intensitate şi repetată = anemie
cronică,
ü rareori, ea se manifestă prin exteriorizarea transanală
a unor cantităţi mari de sânge (de regulă închis la
culoare) şi cheaguri sangvine - tratament chirurgical
ü modern, operaţia poate fi evitată prin emobolizarea
vasului efracţionat (printr-un cateter special se
injectează în arteriola ruptă o substanţă care va
acţiona ca un dop )
 Complicaţii:
5. Stenoza colonului
ü după episoade repetate de diverticulită →
peretele intestinal se ingroaşă → constipaţie →
ocluzie intestinală joasă ( în stadiile
avansate) → tratament chirurgical
 Ocluzia intestinală reprezintă oprirea
tranzitului pentru gaze şi materii fecale:
- balonare,
- dureri puternice, care evoluează în crize şi sunt
urmate de perioade de acalmie,
-oprirea evacuarii materiilor fecale şi a gazelor
- greaţa,
-regurgitaţii, Mai tarziu
-vărsături,
 Complicaţii:
6. Fistula:
ü -se formează în timp, datorită
diverticulitelor repetate, care provoacă
lipirea intestinului de organele vecine, cu
erodarea ulterioară a pereţilor acestora
ü -este o comunicare anormală dintre două
organe cavitare: între colon şi vezica urinară
(fistula colovezicală), între rect şi vagin
(fistula rectovaginală)
ü -necesită tratament chirurgical.
 reprezintă o boală inflamatorie intestinală,
caracterizată prin atacuri recurente de diaree
cu mucus şi sânge, alternând cu perioade de
acalmie.
 Alte denumiri sunt: rectocolita hemoragică
sau colita ulcerativă.
 Cauze
◦ -incerte,
◦ - s-a stabilit că nu este produsă de stres, deşi
acesta poate să agraveze simptomele.
1. Sistemul imunitar:
anumite virusuri sau bacterii pot duce la
apariţia rectocolitei ulcerohemoragice, la
anumite persoane → sistemul imunitar
încearcă să lupte cu agenţii patogeni şi
intestiul devine sensibil, iritabil şi predispus
sângerărilor.
 Cauze
2. Ereditatea.
ü susceptibilitatea în faţa bolii creşte atunci
când pacientul are o rudă apropiată cu
acelaşi diagnostic,
ü există şi numeroşi pacienţi cu colită
ulcerativă fără un istoric familial care să
cuprindă boala.
 Clinic:
 I. Perioada de debut, apare brutal prin:
◦ tenesme ,
◦ rectoragii,
◦ scaune cu mucus (glera)
◦ febră,
◦ astenie
 II.Perioada de stare:
a)simptome digestive
ü Semnul major: diareea : 4-15 scaune /zi,
sangvinolente, gleroase, uneori purulente
ü Dureri abdominale sub forma de colici
intense ,localizate periombilical ,in flancul si
fosa iliaca stg.
ü Tenesme urmate de scaune muco-
sangvinolente
II.Perioada de stare:
b) semne generale
üfebra 39-40 - în formele acute
üastenie
üscădere ponderală mare până la 15-20 kg
 Forme clinice:
◦ -manifestarile clinice ale rectocolitei
ulcerohemoragice se pot clasifica în mai multe
categorii stabilite în raport cu localizarea
inflamaţiei:
 a. Proctita ulceroasa.
◦ - inflamaţia apare la nivelul rectului şi poate
determina sângerări rectale
- unii pacienţi pot prezenta doar dureri rectale şi o
necesitate constantă de defecaţie.
 b. Colita stângă:
◦ Inflamaţiile se extind de la nivelul rectului, până la
colonul sigmoid şi descendent.
◦ Clinic:
 diareea cu sânge,
 crampele abdominale,
 dureri în partea stangă a abdomenului
 pierdere în greutate nejustificată.
 c. Pancolita:
 - afectează întregul colon
◦ Clinic:
 episoade agresive de diaree sangvinolentă,
 dureri abdominale severe,
 crampe,
 oboseală,
 pierdere semnificativă în greutate.
 d. Colita fulminanta:
 - formă rară şi cu potenţial letal de colită,
care afectează întregul colon, cauzând dureri
severe, diaree abundentă, deshidratare sau
şoc.
 - prezintă un risc crescut de complicaţii,
inclusiv de ruptură a colonului sau de
megacolon toxic, o condiţie medicală prin
care colonul se dilată rapid.
INVESTIGATII
 Radiografia abdominală simplă - la bolnavii cu
stare generală alterată şi semne de abdomen
acut chirurgical (pneumoperitoneu prin perforaţia
colonului)
 Irigografia şi irigoscopia :
- în forma acută -lumen colonic mult îngustat, cu
dinţături fine pe interior datorită ulceraţiilor şi
lizereu mucos marginal dispărut
- în formele cronice - colonul apare ca un “tub de
sticlă” - relieful mucos este şters, fără haustraţii,
cu unghiurile rotunjite
 Rectosigmoidoscopia, colonoscopia + biopsie
-în faza acută - mucoasa este de aspect
pseudopolipoid, friabilă, cu ulceraţii multiple
-în faza cronică –mucoasa este atrofiată,
pseudopolipoidă, cu lumen îngustat şi
haustraţiile dispărute
 Complicatii
◦ Dilatatia acuta toxica a colonului,
◦ Perforatia colonului,
◦ Abcese peritoneale,
◦ Hemoragii masive,
◦ Pseudopolipoze,
◦ Stenoze rectale si colonice,
◦ Malignizarea leziunii.
 Tratament
Ø tratamentul formei acute:
◦ Spitalizare si repaus la pat
 Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite
mucoasa colica;
 sunt interzise laptele, varza, fasolea, telina,
afumaturile, tocaturile si conservele
 Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica
 Administrare de sange si derivati
 Medicamentele antiinflamatorii sunt primul
pas in tratarea colitei ulcerative mesalamina,
balsalazida, olsalazina sau corticosteroizii.
 În functie de simptome sau complicatii, mai
pot fi administrate si antibiotice, antidiareice,
analgezice si suplimente cu fier.
 Apendicita acuta este afectiunea in care
apare o inflamatie a apendicelui.
 Este cea mai frecventa urgenta chirurgicala
abdominala.
 Intereseaza in special sexul masculin,la
pubertate.
 Etiopatogenie
◦ Obstructia lumenului datorita:
 Fecalitilor
 Hipertrofiei tesutului limfoid
 Bariului neeliminat in urma explorarilor radiologice
ale tractului digestiv
 Mic corp strain (sambure, samanta)
 Viermilor intestinali(ascarizi)
Tablou clinic
 durerea - are initial sediul in epigastru
(capul pieptului) si periombilical, pentru ca
ulterior sa-si modifice sediul in fosa iliaca
dreapta, frecvent iradiind la radacina
membrului inferior drept;
 inapetenta;
 greata si varsaturile;
 constipatia sau diareea ;
 subfebrilitatea ;
 Bolnavul prefera pozitia in supinatie, cu
piciorul drept flectat pentru a ameliora
durerea.
 Semne fizice:
◦ Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dreapta
◦ Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
◦ Sensibilitate maxima abdominala in punctul
McBarney (situat la intersectia 1/3 externe cu cele
2/3 interne ale liniei ce uneste spina iliaca antero-
superiora cu ombilicul)
◦ Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dreapta cand
se exercita o presiune palpatorie in fosa iliaca
stanga (semn de iritatie peritoneala)
 EXAMEN DE LABORATOR:
- leucocitoza moderata – leucocitoza ajungand la
valori de 10.000/mmc dar putand ajunge si la
20-30.000/mmc in cazurile grave
- mai pot fi evidentiate modificari in cadrul
ionogramei in cazurile cu varsaturi si
deshidratari
- sumarul de urina - este un examen de
laborator uzual pentru un diagnostic diferential
cu o afectiune a tractului urinar
- testul de sarcina pentru femeile tinere ce
prezinta aceasta simptomatologie.
 Imagistica:
◦ Ecografie – pentru excluderea patologiilor
infectioase ale anexelor sau microlitiaza renala.
◦ radiografia abdominala simpla (irigografia este
contraindicata)
◦ tomografia computerizata
TRATAMENT
-antibioticoterapie pre si postoperatorie pentru
a evita complicatiile infectioase
Tratament chirurgical
 Apendicectomia clasica
-in caz de perforatie sau gangrena, pielea si
tesutul subcutanat se pot lasa nesuturate
cateva zile si se monteaza un tub de dren
 Apendicectomia laparoscopica - este utila la
femeile tinere de varsta fertila si la bolnavi
obezi
 Oprirea completa si persistenta a tranzitului
intestinal cu imposibilitatea evacuarii de
materii fecale si a gazelor.
 Clasificare
 1.mecanice - date de obstruarea lumenului
intestinal
 2.functionale (paralitice)- au ca substrat
stimuli nervosi determinati de cauze variate
1.Ocluzii mecanice-
Obstacole intrinseci - tumori intestinale, corpi
straini, procese tuberculoase intestinale,
fecaloame
Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie care
poate inconjura o ansa intestinala ca intr-un lat,
stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea anselor
intestinale
 Ocluzia paralitica se datoreaza unor afectiuni
inflamatorii, dar poate avea si un mecanism
reflex(ex in colica renala), remisiunea ei
obtinandu-se prin medicatie.
 CLINIC:
ü Dureri abdominale, de regula sub forma unor
crampe intestinale, care debuteaza in jurul
ombilicului. Intensitatea lor este mai mare daca
se asociaza cu strangularea intestinului.
ü Varsaturile de aspect verzui daca obstructia este
situata in prima parte a intestinului subtire si de
culoare maronie daca obstructia este situata in
partea distala a intestinului subtire sau colon.
- Constipatia si disparitia tranzitului pentru gaze.
Daca obstructia este incompleta poate aparea
diareea.
- Distensia abdominala cu zgomote de tonalitate
inalta care se pot auzi la nivel abdominal, in jurul
ombilicului.
- prezenta unei tumori la palparea abdomenului
 Examenele de laborator:
In functie de timpul scurs de la debut:
- Hemoconcentratie (cresterea hemoglobinei)
- Hipoproteinemie si hipocloremie (secundara
varsaturilor)
- Alcaloza metabolica (secundara varsaturilor)
 IMAGISTICA:
- examenul radiologic al abdomenului, care
poate arata prezenta unor zone in care aerul
din intestin stagneaza deasupra unor zone cu
continut lichidian (nivele hidroaerice)
- examenul computer tomografic (CT)
diferentiaza o obstructie totala de una
partiala si arata daca aceasta este produsa de
o tumora.
TRATAMENT
 Obiective
◦ Reechilibrarea hidroelectrolitica pre si postoperator
◦ Decompresiunea abdominala
◦ Rezolvarea cauzei de ocluzie
◦ Profilaxia recidivelor
 Decompresiunea abdominala-are in vedere
scaderea presiunii intraluminale,ridicarea
obstacolului si reluarea tranzitului;ea se
realizeaza:
◦ Preoperator-prin instalarea unei sonde de aspiratie
nazogastrica sau prin intubare rectosigmoidiana cu
un tub Faucher,in caz de volvulus sigmoidian
◦ Intraoperator-prin golirea anselor de continutul
serolichidian
◦ Postoperator-prin mentinerea sondei de aspiratie
gastrica
 Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
◦ Sectionari de bride sau aderente, asociate sau nu cu
rezectii de anse
◦ Devolvulari de anse
◦ Rezolvarea cauzelor de strangulare
◦ Rezectii de intestine cu anastomoze diverse in caz
de tumori, stenoze.
◦ Extragerea obstacolelor intraluminale (calculi biliari,
ascarizi)
 Profilaxia recidivelor
 Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in
pozitie anatomica si acoperirea lor cu
epiploon
 Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o
noua volvulare si asigura peristaltica normala
 Sutura breselor si a spatiilor decolate ce
reduc posibilitatea de telescopare si
strangulare
 Factorii de risc pentru cancerul colorectal pot fi:
- varsta (la persoanele in varsta riscul este mai
mare);
- polipii
- antecedente in familie de cancer de colon si rect;
- alimentatie saraca in fructe si legume si
predominant axat pe grasimi si carne;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- consumul exagerat de alcool;
- colita ulceroasa sau boala Crohn;
- tabagismul.
 Tabloul clinic
Cancerul colorectal este de obicei asimptomatic in
stadiile incipiente.
Principalele simptome sunt:
- durerea abdominala (frecvent periombilicala)
- scaune sanghinolente sau inchise la culoare,
negricioase (melena)
- tulburari ale tranzitului intestinal (scaune frecvente,
constipatie cronica sau senzatia de defecatie
incompleta)
- fatigabilitate marcata (oboseala accentuata)
- scaderea in greutate, apare relativ rar (cateva
kilograme in ultimele luni)
 Simptomele depind in majoritatea cazurilor
de localizarea anatomica a tumorii la nivelul
intestinului gros:
- neoplasmul colonului drept evolueaza mai
frecvent cu complicatii hemoragice ( cel mai des cu
hemoragii oculte care duc la sindrom anemic)
- neoplasmul colonului stang evolueaza mai
frecvent cu tulburari de tranzit intestinal (diaree,
constipatie sau diaree alternand cu constipatie),
care duc in final la ocluzie intestinala
INVESTIGATII
 tuseul rectal este o examinare de rutina
 rectoscopia,
 Colonoscopia + biopsie,
 examenul baritat (irigografia)
-3 imagini sunt tipice:
• lacuna,
• stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )si
• stopul(cand tumora obstrueaza complet lumenul)
 colonoscopia virtuala este o metoda de
investigatie imagistica, ce foloseste un computer
si un aparat care emite raze X si care permite
vizualizarea radiologica a lumenului intestinal.
ü computer tomografia (CT) - poate identifica
determinarile secundare (metastazele) la nivelul
ficatului, plamanilor sau abdomenului
ü rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate
oferi informatii asupra eventualei raspandiri a
neoplasmului colorectal la nivelul organelor
toracice, abdominale sau pelvine
ü ecografia este o metoda usor de realizat,
indicata in special in cazul pacientilor cu cancer
colorectal care acuza durere abdominala sau in
cazul pacientilor la care se suspicioneaza
raspandirea cancerului la nivel abdominal
Preoperative CT. Cecal wall thickening
and infiltration of the pericolic fat.
Ultrasound scan demonstrating
intussuscepting cecal carcinoma.
 Stadializarea cancerului colorectal este clasificata
astfel:
 Stadiul I: tumora este localizata strict la nivelul
stratului mucos (interior) al colonului, respectiv a
rectului
Stadiul II: tumora invadeaza stratul muscular al
intestinului gros
Stadiul III: tumora depaseste peretele colic si
invadeaza ganglionii limfatici adiacenti (regionali)
Stadiul IV: tumora are diferite determinari
secundare (metastaze) cu diferite localizari,
precum ficatul, plamanii sau sistemul osos.
Evoluţie şi complicaţii
-în evoluţie cancerul de colon poate da
complicaţii locale şi generale.
Complicaţii generale:
-anemia cronică datorită sângerărilor
reduse şi repetate din tumoare;
-extensia regională şi la distanţă a leziunii
(metastaze hepatice, pulmonare, osoase,
cerebrale);
-abcese hepatice, abcese pulmonare,
septicemie.
Complicaţii locale:
-infecţia peritumorală cu reacţie sclerolipomatoasă,
hipertrofică sau cu abcese peritumorale (împăstare locală
dureroasă, contur şters, febră, hiperleucocitoză);
-peritonită generalizată prin deschiderea abceselor
peritumorale în cavitatea peritoneală, prin perforaţii la
nivelul tumorii sau în amonte de aceasta (diastatice);
-fistulele colonice interne sau externe;
-subocluzii sau ocluzii intestinale;
-hemoragii digestive inferioare;
-tromboze ale teritoriului portal sau ale axului venos
ileofemural;
-compresii pe organele învecinate.
Endoscopic view of cecal lesion
showing narrowed lumen
circumferential lesion with ulceration.
 Tratamentul cancerului de colon este
complex, chirurgical şi adjuvant.
Tratamentul chirurgical rămâne
tratamentul de bază, depinde de stadiul
evolutiv al tumorii, de complicaţiile existente şi
de starea generală a bolnavului.
Pregătirea preoperatorie
- urmareste aducerea pacientului în cea
mai bună stare fizică şi mentală înainte de
operaţie
- vizează o pregătire generală şi una
locală
1.Pregătirea generală se adresează tarelor
organice, dezechilibrelor hidro-minerale,
anemiei, hipoproteinemiei etc.
2.Pregătirea locală (pregătirea colonului) urmă-
reşte diminuarea cantitativă a conţinutului
intestinal (pregătirea mecanică) şi scăderea
septicităţii colonice prin reducerea numărului şi
a virulenţei germenilor (pregătirea antiseptică).
Pregătirea mecanică reduce riscul infecţiei, a
fistulelor de anastomoză şi nu produce modificări
semnificative ale echilibrului hidro-electrolitic şi
acido-bazic.
a) Metoda standard: cu o săptămână înainte de
operaţie se instituie bolnavului o dietă lipsită de
rezidii celulozice şi bogată în proteine. Purgativele
se administrează în zilele 4,3,2 înainte de ziua
operaţiei, iar în preziua intervenţiei se fac 3 clisme.
Prin această metodă s-a diminuat mult riscul com-
plicaţiilor septice şi anastomotice, dar prezintă in-
convenientul unei pregătiri de durată, cu creşterea
numărului de zile spitalizare.
b) Metoda de ingestie a soluţiilor saline (Wash-
out): pe o sondă naso-gastrică timp de 4-6 ore, se
administrează o soluţie salină în cantitate variabilă
(6-12 I). După 3O'-45' apar primele scaune, iar
evacuarea de lichid clar dovedeşte eficienţa
metodei.
Se contraindică la bolnavii cardiaci, hipertensivi,
renali sau cu afecţiuni hepatice.
Inconveniente: disconfortul bolnavilor, retenţie
salină, edem al pereţilor intestinali şi mezourilor,
colici abdominale, meteorism, greţuri şi vărsături.
c) Metoda ingestiei soluţiei de Manitol: soluţia
hiperosmolară de Manitol accelerează tranzitul
intestinal, obţinând o bună evacuare a colonului şi o
reducere a septicităţii.
d) Metoda cu Fortrans. Soluţia nu se absoarbe
în intestin, nu atrage apa şi electroliţii în lumenul in-
testinal, nu produce edem în peretele colonului sau
mezourilor, nedegradabil şi nemetabolizabil de flora
intestinală, asigură o pregătire comodă şi rapidă,
reduce zilele de spitalizare. Trei-patru pungi de
Fortrans se dizolvă în 3-4 litri de apă şi se ingeră în
după amiaza ce precede operaţia. Eliminarea de scaun
sub formă de lichid clar indică o pregătire eficace.
Profilaxia antimicrobiană - se făcea concomitent
cu pregătirea mecanică prin administrarea de anti-
biotice (neomicină, eritromicină, Metronidazol etc.)
per oral cu scopul reducerii numărului şi virulenţei
germenilor. Această metodă prezintă inconvenientul
administrării (se elimină rapid odată cu materiile fe-
cale) şi riscul apariţiei unor enterocolite muco-mem-
branoase. Astăzi, profilaxia complicaţiilor infec-
ţioase se realizează prin administrarea pre-, intra-
şi postoperator a unei doze/24 h de cefalosporină
de generaţia lll-a.
Profilaxia trombozei venoase profunde şi a
emboliei pulmonare
Bolnavii cu cancer colorectal prezintă un risc
crescut pentru a face tromboze venoase profunde
şi embolii pulmonare datorita urmatorilor factori:
-vârsta înaintată a pacienţilor,
-un grad de imobilizare preoperatorie
necesară pregătirii în vederea intervenţiei
chirurgicale,
-poziţia pe masa de operaţie
-leziunea canceroasă
Preventia trombozei venoase profunde se face
prin doua metode:
- prin metode fizice
- prin administrare de anticoagulante.
Metodele fizice includ: exerciţii fizice, drenaj
postural al membrelor inferioare, înfăşări cu
faşă elastică, mobilizare precoce postoperator.
Profilaxia anticoagulantă se face prin
administrarea de heparina fractionata (Clexan,
Fraxiparina etc).
Tratamentul chirurgical
Operaţiile pentru cancerul de intestin gros se
clasifică în:
-curative,
-paliative,
-nedefinite.
Operaţiile curative (cu intenţie de radicalitate)
sunt executate în raport cu topografia vaselor
sangvine şi limfatice şi constau în exereza tumorii
cu un segment de intestin, împreună cu teritoriile
limfatice de drenaj.
Operaţiile paliative sunt acelea în care tumoarea,
metastazele sau ţesutul tumoral rămân pe loc în
urma procedeului chirurgical folosit. Sunt împărţite în
două grupe:
1. Operaţii paliative datorită prezenţei metasta-
zelor la distanţă;
2. Operaţii paliative datorită prezenţei tumorii
primitive inoperabile sau a ţesutului tumoral local
rezidual postoperator.
Obiectivul operaţiilor paliative este îmbunătăţirea
confortului pacienţilor, prevenirea unor complicaţii
acute şi ameliorarea prognosticului.
Operaţiile nedefinite: când nu avem siguranţa
că am îndepărtat toată tumoarea sau aria
limfatică de drenaj.

Scopurile tratamentului chirurgical sunt:

- exereza largă a tumorii şi segmentului
colonic purtător;
- îndepărtarea ariei ganglionare de drenaj;
- restabilirea continuităţii tubului digestiv.
Operatii de exereză:
•Radicale:
-Hemicolectomia dreapta si stanga;
-Colectomia totală;
-Colectomii cu rezecţii în bloc de organ
invadat.
•Paleative sunt acelea in care tumora,
metastazele sau tesutul tumoral raman pe loc
-Operatii derivative:
-Interne: anastomoze colo-colice,
ileo-colice
-Externe: anus iliac
-Rezectii segmentare de colon
Hemicolectomie dreaptă Hemicolectomie stângă
Îngrijiri postoperatorii
-combaterea durerii prin administrarea
antalgicelor în perfuzie,
-mobilizarea precoce a bolnavului pentru
a preveni complicaţiile tromboembolice,
-examinarea zilnică a pacientului, plăgii şi
secreţiilor prin tubul de dren,
-îngrijirea cateterului vezical,
-reechilibrarea hidro-electrolitică şi
aportul caloric necesar.
 Tranzitul intestinal se reia în ziua a lll-a a
IV-a postoperator, uneori sunt necesare
supozitoarele de glicerina.
Clismele sunt contraindicate.
Odată cu reluarea tranzitului intestinal se
începe alimentarea per os cu reducerea
cantităţii de lichide administrate parenteral.
 Hemoroizii reprezinta dilatatia anormala,
varicoasa a venelor hemoroidale.
Etiopatogenie
Factori favorizanti:
o tulburările de transit (constipatie,diaree)
o graviditatea
o modul de viaţă - sedentarism, poziţia în şezut
prelungit
o obiceiuri alimentare - consumul exagerat de
alcool, condimente, cafea, sare
o practicarea anumitor sporturi - călărie, moto-
ciclism
Clasificare
 Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul
sfincterului anal-sunt vizibili direct
 Hemoroizi interni-deasupra sfincterului
anal,pot fi vazuti doar cu ajutorul
rectoscopului
STADIALIZARE:
 gradul I – nu prolabeaza prin orificiul anal
extern la defecatie;
 gradul II – prolabeaza la defecatie dar se
reduc spontan;
 gradul III – prolabeaza la defecatie si trebuie
redusi manual;
 gradul IV – prolabeaza permanent (prolaps
mucos).
SIMPTOMATOLOGIE
 prurit anorectal;
 scurgere sero-purulenta,mucoasa
 prezenta bureletelor hemoroidale interne si
externe
 rectoragia,durere moderata
 prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale
INVESTIGATII
 tuseu rectal
 rectisigmoidoscopie
Cand apar complicatiile bolii se instaleaza si
durerea:
-durere vie, cu caracter de arsura sugereaza o
fisura anala sau o tromboza asociata;
-durerea cu caracter pulsatil poate semnifica
asocierea unui abces perianal;
-durerea continua si intensa este sugestiva
pentru o tromboza hemoroidala acuta;
TRATAMENTUL MEDICAL
 va combate factorii care au dus la aparitia
bolii si vor ameliora simptomele.
 regim alimentar →combaterea constipatiei
 igiena regiunii anale, spalarea zonei dupa
fiecare scaun, evitand utilizarea substantelor
iritante.
 Utilizarea cremelor sau supozitoarelor
(hemorzon, ultraproct etc)
TRATAMENTUL SCLEROZANT
 desi evita spitalizarea este grevat de
disconfort local si numeroase complicatii:
necroze, ulceratii, abcese sau flegmoane.
 Se fac ligaturi elastice sclerozante ce se
aplica succesiv sau se pot face injectii
sclerozante in submucoasa hemoroidala.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 se face la hemoroizii voluminosi, exteriorizati,
care sangera in mod repetat sau in cazul
complicatiilor.
 ligatura hemoroizilor si rezectia acestora
 Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara
localizata in 90% din cazuri la nivelul
comisurii posterioare anale.
Etiopatogenie
-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la femei
-factori implicati:
◦ preexistenta hemoroizilor
◦ traumatismele,
◦ infectiile locale cronice
SIMPTOME:
• durere lancinanta (ascutita, intepatoare) sau o
durere arzatoare in timpul defecatiei. Poate fi
scurta sau poate dura mai multe ore dupa
defecatie.
• mancarimi
• contractura sfincteriana
• rectoragii mici (sangerari in timpul defecatiei)
• la inspectia anusului-se evidentiaza ulceratia
şi prezenta hemoroidului santinela
Diagnostic
 pe baza anamnezei
 tuseu rectal
 rectoscopie
TRATAMENT:
ü Majoritatea fisurilor anale de scurta durata
(acute) se pot vindeca cu tratament la
domiciliu in 4 pana la 6 saptamani.
o baile calde de sezut timp de 20 de minute, de mai
multe ori pe zi,
o cresterea consumului de lichide si fibre in dieta si
o folosirea de laxative pentru ca sa existe defecatii
fara durere.
 O fisura care nu s-a vindecat dupa 6
saptamani este considerata de lunga durata
sau cronica si de obicei este necesar
tratament suplimentar.
Tratament medicamentos
 Medicamentele sunt de obicei primul
tratament pentru fisurile cronice:
◦ crema cu nitroglicerina 0,2% poate relaxa
sfincterului intern anal si permite fisurii sa se
vindece.
◦ unguentele care contin nifedipina si lidocaina pot
ajuta la vindearea fusurilor anale cronice fara sa
apara efecte secundare.
Tratament chirurgical
 Operatia poate fi realizata atunci cand mai
multe tratamente conservatoare nu au reusit
sa vindece o fisura anala.
 Principala operatie pentru fisurile anale
cronice este sfincterotomia interna laterala.
 Este o comunicare anormala intre canalul
anal sau rect si tegumentul perianal.
Cauze
 Cauza principala: obstructia glandei anale
care se va infecta si care se va transofrma
intr-un abces care nu se vindeca.
 interventiile chirurgicale pentru repararea si
eliminarea hemoroizilor,
 Infectii anale cu orice tip de agenti patogeni,
 diverse tipuri de cancer si boli maligne,
 boli inflamatorii si intestinale
 stilul de viata si de igiena
SIMPTOME:
- dureri si o mică tumefacţie perianală pruriginoasă
- sangerari sau scurgeri purulente dintr-un orificiu
perianal
- iritarea pielii din jurul anusului in cazul drenajului
persistent
- febra, frisoane,
- oboseala
Tratament
-este doar chirurgical si consta in:
1. Fistulotomie care implica taierea pielii
si muschilor cu deschiderea traiectului
fistulos pe toata lungimea lui
2. Fistulectomie consta in rezectia
completa a traiectului fistulos
 Abcesul perirectal reprezinta o colectie de
puroi localizata, ce intereseaza tesuturile
profunde perianale.
Cauze
 cauzele de aparitie ale abceselor sunt
infectioase si neinfectioase
 Dintre infectii, cel mai frecvent incriminati
sunt germenii apartinand florei inetstinale:
Escherichia coli, stafilococ, dar si bacilul Koch,
Pseudomonas, Clostridium perfringens.
 Cauze neinfectioase cuprind: boala Crohn,
colita ulcerativa, carcinoame, traumatisme.
 Exista persoane ce au un risc mai crescut de a
dezvolta astfel de abcese (comparativ cu
populatia generala), cum ar fi:
- pacientii diabetici, hipertensivi
- pacientii cu infectie HIV/SIDA (prin
imunitate scazuta)
- pacientii cu boala Crohn sau alte boli
inflamatorii cronice ale intestinului
- pacientii cu tratament imunosupresor
(corticosteroizi: prednison, metilprednisolon)
sau chimioterapie.
Simptome
 durere in zona anala si fesiera, avand caracter
pulsatil, violent si permanent, fiind
accentuata de statul pe scaun si defecatie
- febra, alterarea starii generale, astenie
- transpiratii nocturne
- tulburari de tranzit intestinal (pacientul
poate evita defecatia datorita durerii).
 Examenul fizic evidentiaza regiunea anala si
perianala tumefiata, rosie, calda si intens
dureroasa. Abcesul apare ca o umflatura in
regiunea anala.
 Obiectivul tratamentului chirurgical este de a
evacua puroiul colectat sub presiune in
cavitatea abcesului.
 Se realizeaza prin simpla incizie a pielii care
acopera abcesul, iar cavitatea restanta este
curatata, spalata si mesata.
 Cicatrizare dureaza in jur de 14 zile.