Sunteți pe pagina 1din 38

ADN

SUBSTRATUL MOLECULAR
AL EREDITĂŢII

(stocarea şi exprimarea informaţiei)


Importanţa biomedicală a acizilor
nucleici: baza chimică a eredităţii
• Un călugăr din secolul XIX pe nume Gregor
Mendel a introdus pentru prima oară noţiunea de
genă: unitate de bază responsabilă pentru
deţinerea şi transmiterea a unei caracteristici
unice.

• Iniţial s-a crezut că proteinele cară informaţia


genetică, pînă la mijlocul secolului XX, când s-a
descoperit că ADN-ul este baza eredităţii, datorită
faptului că este capabil de auto-replicare.
Acizii nucleici = ADN-ul şi ARN-ul
ADN ARN
• sediul principal al • diferitele tipuri de
localizării ADN-ului ARN sunt localizate în
este nucleul celulelor. nucleu, citoplasmă,
• sedii secundare : mitocondrii, ribozomi.
mitocondriile şi
cloroplastele (în celula
vegetală).
Dogma Centrală a geneticii moleculare

Propusă de către Francis Crick în


1958 pentru a descrie fluxul
DNA Acid dezoxiribonucleic informaţiei genetice în celulă.

Informaţia depozitată în ADN este


transferată ARN-ului, care mai
departe o transferă proteinelor.

Dogma Centrală propusă de Crick a


RNA Acid ribonucleic
suferit numeroase revizii în ultimii 47
de ani.

Protein
Dogma Centrală a Geneticii
• ADN ARN proteine

Transcriere Traducere
• transcrierea = transferul informaţiei genetice de la
ADN la ARN (sinteză de ARN pe matriţă de ADN)
• traducerea = transferul informaţiei genetice de la
ARN la proteinele functionale, a căror secvenţă de
aminoacizi este codificată în structura ADN-ului.
• replicarea = transferul informaţiei genetice de la
celula mamă la celulele-fiice prin copierea ADN-
ului parental cu formarea a două molecule de ADN
cu structură identică ADN-ului parental
Dogma Centrală Revizuită
• Recombinarea=
reaaranjarea
materialului genetic
Recombination

Mutation/Repair
• Mutaţii/Reparare =
lezarea ADN cu
alterarea informaţiei
genetice/ corectarea
leziunilor ADN

• Revers- transcrierea =
transferul informaţiei
genetice de la ARN la
ADN
Acizii nucleici (ADN/ARN)
• polinucleotide = produşi de policondensare a unor unităţi
denumite nucleotide

• nucleotidele = unitatea monomerică a ac. nucleici compuse din:


- o bază azotată heterociclică:
- purine: adenină (A) şi guanină (G)
- pirimidine: citozină (C) şi timină (T) pt ADN
citozină (C) şi uracil (U) pt ARN
- o pentoză:
- dezoxiriboza (ADN)
- riboza (ARN)
- fosfat
Pirimidine
Citozina Timina Uracil
NH2 O
O
4
5 3 H3C
N NH
NH
2
6
NH O NH O
1 NH O

• atomii heterociclului pirimidinic sunt numerotaţi de la 1


la 6 astfel încât atomii de N din ciclu să primească
indicele minim
Purine

Adenina Guanina
NH2 O
6
4 7 N
1
N N HN

2 8
N 5 H2N N NH
NH
3 9

• atomii heterociclului purinic sunt numerotaţi de la 1 la 9


astfel încât atomii de N din ciclu să primească indicele
minim
Pentoze
Riboza Dezoxiriboza
HO CH
5’ 2 OH HO CH2 OH
O O
4’ 1’
3’ 2’
OH OH OH lipseşte
2’-OH

• atomii de carbon ai pentozelor sunt numerotaţi de la 1’ la


5’
• ADN - dezoxiriboza (fără gruparea hidroxil 2’-OH)
• ARN - riboza.
Nucleotid = nucleozid + 1, 2, 3 gr.fosfat
(leg. esterică între fosfat şi 5’-OH)
• Mononucleotide (nucleozid-monofosfat) = nucleozid + 1 fosfat
• Nucleozid-difosfat = nucleozid + 2 fosfat
• Nucleozid-trifosfat = nucleozid + 3 fosfat
STRUCTURA ADN

1. structura primară
2. structura secundară
3. structura terţiară
James Watson
Francis Crick
1962 Nobel Prize

http://www.sciencemag.org/cgi/content/full/300/5617/255
http://www.lecb.ncifcrf.gov/~toms/icons/Watson.Crick.Nature.jpg
STRUCTURA PRIMARĂ A
ADN-ULUI
O
Guanine Lanţul polinucleotidic al ADN
HN N
(structura primară/covalentă)
H2N N N • ADN este un
polidezoxiribonucleotid:
5' end HO CH2
O
1’
NH2
Cytosine gruparea 3’OH a unui
N
dezoxiriobonucleotid este
legată la gruparea 5’OH a
O
3’linkage N O dezoxiriobonucleotidului vecin
O P O CH2
printr-o legătură fosfat
O
O diesterică.
• Lanţul polinucleotidic este
5’linkage
O
polar = prezintă două capete
distincte.
O P O • Capătul 3’este cel cu gruparea
O O 3’-OH liberă.
Thymine
H3C • Capătul 5’este cel cu gruparea
NH
5’-OH liberă sau fosforilată.
NH O
• Lanţul polinucleotidic al ADN
CH2
este încărcat negativ la pH-ul
O P O
O fiziologic.
O

OH
3' end
Reprezentare simplificată a lanţului ADN
O
Guanine
HN N
Pentoza: linie orizontală
H2N N N
OH
5' end HO CH2
Baza: litera corespondentă
O NH2
Cytosine 5’ 3’ G
N
Leg. fosfodiesterică:
O
N O linie oblică şi P la mijloc P
O P O CH2
O
O 5’ 3’ C
O
P
O P O
O
O
Thymine
H3C
NH

NH O P
O P O CH2

O
O 5’ 3’ T
OH
OH
3' end

Prin convenţie o catenă de ADN se scrie în direcţia 5’- 3’


ex. GCT înseamnă 5’GCT 3’
Exemplu de secvenţă nucleotidică

1 gggcccggat catggcagtg cactccagcc tgagcaagag agtaagcctc tgactctatt


61 tttaaaaatg tgtgtgtgtg tgtataagtg atttgataac caaatcaaaa ttttacataa
121 tctttgacct agtagttcca cttccagaaa tttaacctta ggaaataaac atgaatatga
181 ataaagaggt atctataggc agcatgtgta taaaaacaag gggaaaagct gggaggccaa
241 catttttcca aaaataaggg gtggggagaa aatagaaaat aaagtaggca cattaatagg
301 ataaagaact atgaatccat gaaagtaatg atgtaaaaga atatttaaag acatggagag
361 atgtttacat gatgttacta aattgaaaaa taaaaaatat ggtctaattt tagttttata
421 aaagatacac atacatacac acagtgaaaa aggattataa acttaagcac atcataaatg
481 tgattacctg tggatactag gactagaatg aaatatttca tttatttatt tggagacgga
541 gtcttgctct gtcaaccctg gctagagtgc agtggcacaa tctcggttca ctgcaacctc
601 cacctcccgg gttcaagcaa ttcttgcacc tcagcctccc gcgtagctgg gattacaggt
...........

STOCAREA INFORMAŢIEI
STRUCTURA SECUNDARĂ
A ADN
Dublu helixul ADN
• Watson şi Crick au decoperit că structura
secundară a ADN este un dublu helix –formată
din două catene de ADN asociate prin
împerecherea bazelor
• Inelele glucidice legate prin resturi fosfat
constituie scheletul extern al dublu helixului, în
timp ce bazele azotate hidrofobe sunt orientate
spre interior şi perpendicular pe axa helixului.
• ADN-ul uman conţine aproximativ 3,5 x 109
“perechi de baze”.
Dublul helix al ADN
(structura secundară)

Stabilitatea ADNdc este


asigurată de:
- interacţiunile hidrofobe
dintre bazele azotate
suprapuse (stivuite) de pe
aceeaşi catenă
- leg. de hidrogen ce se
stabilesc între bazele
azotate de pe o catenă şi
cele complementare de pe
cealaltă catenă.
Cele două catene de ADN
sunt complementare și
antiparalele.
ADN dublu helix
(structura secundara)

G-C are 3 legături de H.


A-T are 2 legături de H.

Cele două catene sunt


complementare (G e
complementară C, A e
complementară T).

nr. A = nr. T
nr. G = nr. C
Întrebare

1. Scrieţi catena ADN complementară cu următoarea


catenă: ATTTTAAGCTAAGGCCCTTT

2. Calculaţi numărul de legătuiri de H existent între


cele două catene de ADN complementare.

3. Specificaţi ce bază există la capătul 3’al fiecărei


catene.
Există mai multe confomaţii ale
ADN:

- conformaţia B (Watson şi Crick):


dublu helix de dreapta, pasul
dublu helix = 34 Å (3,4 nm),
diametrul 2 nm, nr. perechi baze
per tur este 10; cea mai
răspândită.

- conformaţia A: dublu helix de


dreapta dar mai compact, pasul
elicei = 2,8 nm, nr. perechi baze
per tur este 11.

- conformaţia Z: dublu helix de


stinga, pasul elicei = 4,56 nm, nr.
perechi baze per tur este 12.
STRUCTURA TERȚIARĂ A
ADN
De la ADN la cromozomi
• In eucariote ADN-ul este stocat în nucleu.
Deoarece nu este suficient spaţiu iar molecula
ADN-ului este extrem de mare (lungimea ADN de
la o singură celulă umană e 2 m!!!), ADN-ul
trebuie compactat.
Cum se împachetează 2 metri de ADN
în cromozomii metafazici? 6 nivele de impachetare:

1. NUCLEOSOMUL
2. FIBRA DE 10 nm
3. FIBRA DE 30 nm
4. FIBRA DE 300 nm
5. FIBRA DE 700 nm
6. CROMOZOMUL
(1400 nm)

În urma împachetării, o moleculă de ADN


- se îngroaşă de 700 de ori
- se scurtează de 10 000 de ori
Nivelele de compactare
a ADN în nucleu
-Primul nivel-

r • Dublul helix de ADN se


înfăşoară în jurul unui octamer
proteic format din histone-
fiecare unitate de ADN
spiralată de 1,75 ori în jurul
unui compelx histonic se
numeşte nucleozom.

• Histonele = proteine bazice cu


masă moleculară mică (max.
20.000), bogate în aa bazici
(Arg pt.H2A, H2B şi, Lys pt
H3, H4).
Nivelele de compactare
a ADN în nucleu
-Primul nivel-
• În jurul octamerului histonic
(H2A H2B H3 H4) x 2 este spiralat
r ADN-ul nucleozomic fomat din 140
perechi de baze.

• Nucleozomii sunt legaţi între ei prin


ADN internucleozomic sau ADN
linker format din 30 perechi de
baze).Histona H1 interactionează cu
ADN linker, având rol în
superspiralizarea nucleozomilor.

• Polinulceozomul seamănă cu nişte


“mărgele pe aţă” (= fibrile de
cromatină de 10nm ).
r

Aparenţa de
“mărgele pe aţă ” a
ADN
Nivelele de compactare
a ADN în nucleu
-al doilea nivel-
• Polinucleozomul se
superspiralează pentru a
forma structura de solenoid.

• Solenoidul conţine 6-7


nucleozomi per tur.Pasul e de
10 nm, diametrul de 30 nm.

• Solenoidul formează fibrele


de cromatină de 30 nm.
Nivelele de compactare
a ADN în nucleu
-nivelele 3,4 şi 5-

r
- Fibrele de cromatină se compactează
şi mai mult form domenii în formă de
buclă.

- Aceste domenii în buclă sunt


superspiralizate şi organizate în
structuri distincte numite cromozomi.

- ADN -ul uman nuclear ( genomul)


constă în 23 perechi de cromozomi.
NIVELE DE ÎMPACHETARE A ADN

ADN Nucleosom fibra de 10 nm fibra de 30 nm

Fibra de 300 nm fibra de 700 nm cromozom metafazic


EXPRIMAREA INFORMAŢIEI ARE LOC
TRANSCRIPŢIA ÎN NUCLEU
transcrierea informaţiei de pe catena ADN
pe o catenă ARN nou-sintetizată, numită ARN mesager (ARNm)
Enzima ARN polimeraza ADN dependentă

ARE LOC TRANSLAŢIA


ÎN CITOSOL SAU TRADUCEREA
LA NIVELUL Sinteza de proteine
RIBOZOMULUI(înlănţuirea aminoacizilor
conform informaţiei din ARNm
şi CODULUI GENETIC
codon ARNm
3 nucleotide

anticodon

ARNt

Un aminoacid
dipeptid
CODUL GENETIC Khorana şi Nirenberg, NOBEL 1968
PROPRIETĂŢILE CODULUI GENETIC

• Este triplet (43 = 64 combinaţii)


• Are un codon Iniţiator/Start (AUG), trei codoni Stop
(UAA,UAG,UGA) – codoni nonsens şi 61 de codoni sens
• Este degenerat (redundant) Codoni sinonimi, excepţie Met şi Trp
(mutaţii silenţioase)
• Este nesuperpozabil şi fără virgule mutaţii misssens (un singur aa)
mutaţii nonsens (codon STOP)
frame-shift (şir de aa)
• Este lipsit de ambiguitate
• Este universal Excepţie codul genetic mitocondrial
Inginerie genetică
Diferenţa dintre celulele diploide şi
celulele haploide

• Majoritatea celulelor eucariote conţin


perechi de cromozomi şi sunt astfel
denumite diploide.

• Celulele care conţin cromozomi nepereche


sunt denumite haploide.

S-ar putea să vă placă și