Diverticuloza colonului

Generalitati

herniere (protruzionare) a mucoasei prin disocierea

peretelui muscular al colonului
Incidenta: relativ frecveni (2-8%)
55-70% la nivelul sigmoidului
40% in restul segmentelor colice
5-10%: afectarea ntregului colon

frecvena crete cu vrsta: foarte rari sub 30 de ani,

40% dupa varsta de 60 de ani, 75% peste 75 ani
raport B:F de 2/1
Clasificare:
adevrai"(foarte rari): sac compus din
totalitatea straturilor peretelui intestinal
fali: absena din alctuirea lor a cel
puin unui strat
Sediu:
zona slaba la nivelul punctelor in care
arteriolele ptrund n peretele intestinal
n apropierea franjurilor epiploice, niciodat prin tenii

Anatomie patologica

Diverticulul unic:

congenital (foarte rar), la nivelul cecului sau

colonului ascendent
dobndit (majoritatea): fara tunica musculara
(nu pot expulza materiile fecale stocate)

Diverticulii multiplii:

mprtiai pe tot cadrul colic, cu aglomerarea

maxim pe sigmoid, n zonele populate de flor de
putrefactie i animate de chinetic disecant,
unde sunt condiii optime de formare
Aspect extern:
mici proeminene pe seroasa colica
dimensiuni: mmcm
sesile/pediculate
Aspect intern: (la nivelul mucoasei)
orificiul de comunicare, cu aspect de caruncul
mucos
sacul diverticular

Anatomie patologica

Patogenie

Teorii etiopatogenice:

rolul alimentaiei srace n fibre celulozice

slbirea tonicitii musculaturii intestinale odat cu vrsta
mai frecvent asociati cu colon iritabil, cu colit spastic, constipaie
cronica

Fiziopatogenie:

aciunea neconcordant a musculaturii longitudinale i circulare i

staza materiilor fecale determin presiuni excesive (cca 90 mmHg)
creterea presiunii intraluminale foreaz mucoasa n punctele slabe
ale peretelui colonic
diferenta de presiune e invers proportionala cu raza cilindrului
(legea Laplace): p1-p2 = t/r (r=raza intestinului; t=tens. parietala)
cauza localizarii de elecie la nivelul sigmoidului segmentul cu
raza mai mica

Aspecte clinice

Forma necomplicata:
asimptomatic/necaracteristica
descoperire ntmpltoare (Rx, intraoperator, Ia
necropsie)
aspectul clinic general caracteristic afectiunilor
colice:

dureri abdominale difuze (mai accentuate n FIS)

meteorism, constipaie
grea i astenie fizic
scaunul: +/-exces de mucus i striuri sangvinolente

posibila exacerbare la o schimbare de regim

alimentar
Formele complicate: clinic manifeste
rectoragii abundente (hemoragia)
febr, dureri abdominale
semne de iritatie peritoneala
sd. ocluziv

Explorari paraclinice
1. Examenul radiologic (irigografia)
in stadiul prediverticular:
disparitia haustratiilor
spiculatia fin a sigmoidului.
in stadiul diverticular:
pungi caracteristice (bile sau balonae
suspendate de peretele intestinal), bine
vizibile extracolic, reinnd bariul mult
vreme dup evacuarea sa prin scaun
in formele complicate:
imagini de ocluzie, aspectul de
"teanc de farfurii
imagini de strmtorare a lumenului,
dar cu pstrarea regularitii conturului i a
lizereului de siguran

Explorari paraclinice
2. Colonoscopia:

3)

orificiile de ptrundere n diverticul

leziunile mucoasei din jur (posibil tendin spre atrofiere)
prezena diverticulilor n stadii evolutive diferite

Echografia si CT : inflamaia peretelui intestinal afectat

Complicatii
inflamaia (diverticulita)
hemoragia
ocluzia
perforatia
fistula
malignizarea
(loc important n etiologia
cancerului de colon)

Diverticulita severa: segment colic

inflamat cu congestie, edem si exudate
purulente in vecinatatea unui diverticul
necrotic

Diverticulita
15-30% dintre purttorii de diverticuli colici (Veidenheimer)
cauza: lipsa de evacuare prin blocarea comunicrii cu lumenul colic
factori importanti: virulenta germenilor si reactivitatea individului
a) diverticulita necomplicat: proces inflamator localizat la mucoasa i
submucoasa segmentului colic afectat, fr interesarea seroasei
peritoneale
b) diverticulita complicata:
extensia la seroasa semne de iritatie peritoneal
extensie peridiverticulara, cu formarea unui abces sau peritonit
generalizat

c) inflamaia cronicsclerolipomatoz cu scurtarea, ngustarea

segmentelor colice interesate (de 8-10 cm) si fixarea la organele din jur si
la spaiul retroperitoneal

Diverticulita - clinica
Diverticulita necomplicata: simptomatologie zgomotoas (apendicita din
stnga):
dureri n fosa iliac stng
balonri distensie abdominala, grea, varsaturi
exacerbarea unei constipaii mai vechi / falsa diaree, cu mucoziti
tumora dureroas palpabila in FIS, similara plastronului apendicular; polul
inferior palpabil la TR/TV
remiterea simptomatologiei dup cteva zile n urma unui debaclu diareic
(materii fecale amestecate cu mucus i snge)
evolutie n pusee, la intervale de luni sau ani
Diverticulita complicata:
simptomatologie asemntoare, dar mai accentuat
febr, frisoane, hiperleucocitoz
semne de iritaie peritoneal: semnul Blumberg + in FIS
fenomene urinare (polakiurie, disurie)
la palpare: coarda colica, dur, dureroas a colonului descendent, rigid, din
amonte
Puseele acute repetate: perisigmoidit, cu aspect pseudotumoral, simulnd
cancerul de colon

Diverticulita ex. paraclinice

Irigografia:
defect de umplere neregulat, cu
traiect neregulat i lung, cu
diverticuli in vecintate
Rectosigmoidoscopia:
congestia i edemul mucoasei
strmtarea lumenului (pericol de
perforatie, prin forarea trecerii
rectoscopului)
Ecografia: rezultate limitate de
cimpul de vizualizare mic, aerul
intestinal

Diverticulita: spasmul lumenului colic

Diverticulita ex. paraclinice

CT: impact semnificativ in diagnosticul, stadializarea si conducerea

tratam. pacientilor cu diverticulita
inflamatia grasimii pericolice (in peste 98%): semnul cheie
prezenta aerului extraluminal
prezenta diverticulului si a peretelui colonic ingrosat
abcesele si complicatiile extraperitoneale ale diverticulitei
Clasificarea CT a diverticulitei (SUA):
stadiul 0: infiltratia la nivelul tesutului grasos pericolic
stadiul I: abces pericolic de pina la 3 cm
stadiul II: abces pelvic intre 5-15 cm in diametru
stadiul III: abcesul format in jurul pelvisului
stadiul IV: perforatie peritoneala larga

Diverticulita - tratament
Diverticulita necomplicata: medicamentos, evitandu-se pe cit posibil
interventia chirurgicala
tratament ambulator, in formele cu simptome minime:
antibiotice cu spectru larg timp de 7-10 zile
fr medicaie analgezic
diet preponderent lichidian, regim la pat, vaccinare nespecifica

dac necesit tratament analgezic, se va face n spital:

antibiotice cu spectru larg, intravenos
tratament antialgic (se vor evita morfina i derivaii ei pentru c duc la
creterea presiunii intraluminale i pot agrava procesul inflamator)
regimul alimentar evit alimentele dure (nuci, semine, struguri)
evitarea constipatiei, la nevoie prin ceaiuri laxative, supozitoare cu
glicerin, ulei parafin
se vor evita purgativele drastice
examenul coproparazitologic i coprocultura

Diverticulita

stare general proast, febrila, acuze locale mari:

reechilibrare hidro-electrolitica
antibiotice cu spectru larg (colimicina, neomicina, mexaformul,
saprosanul, metronidazol)
+/ aspiraie nazogastric
evoluia sub tratament medicamentos este favorabil n 48 de ore
recderile frecvente pot impune intervenia chirurgical cu rezecia
segmentului intestinal compromis (colectomie segmentara), dar numai
la 4-6 sptmni dup ultimul episod inflamator
in cazurile grave:
anus iliac de punere in repaus a leziunilor i refacere a strii generale
la un interval variabil de timp se face colectomia
la varstnici, tarati: operaii paliative (derivaii interne digestive, anus
iliac definitiv)

Hemoragia

frecvent, fiind favorizat de raporturile diverticulilor cu vasele drepte

ale colonului
asocierea intim ntre diverticul i arteriola:
o ramur penetreaz peretele la locul de formare a diverticulului
a doua ramur trece extern de tunica muscular i se poate aeza" pe
domul diverticulului

erodarea vasului:

modificri morfopatologice la nivelul tunicilor (ngroarea intimei, subierea

mediei)
subierea stratului care separ ramul arterial de lumenul intestinal, datorat
creterii n dimensiuni a diverticulului

hemoragia se produce pe partea mucosal a arterei intraluminal,

nu n cavitatea peritoneal

Hemoragia
Semne clinice: hemoragie digestiva inferioara

caracter repetitiv, la intervale mici sau mari (de la 2 zile la 3-4 luni)
brutal, cu snge abundent, rou (rectoragii)
mai rar, cronica, cu aspect de melena (sngerare mai mic, ce are
timp s fie supus degradrii prin aciunea florei intestinale)

Tratament:

iniial conservator:
suplinirea pierderilor volemice
tratament hemostatic
controlul constantelor biochimice (Hb, Ht, uree), a TA i pulsului
dispensarizare, existnd posibilitatea unei recidive hemoragice mai
grave
hemostaza chirurgicala, in hemoragii masive/esecul tratamentului
conservator:
rezecie segmentar i anastomoz colocolic,
aport parenteral intra- i postoperator pn la normalizarea volemiei si
constantelor biochimice

Ocluzia si subocluzia
in timp, dup episoade repetate de diverticulita
ingustare progresiva a lumenului prin inflamaia care se
propag longitudinal + fenomene inflamatorii colice
tablou clinic:
tumora inflamatorie palpabila in fosa iliac stng
febra, distensia abdominal, vrsturi
Ex. paraclinice:
hiperleucocioza
irigografia:
stopul substanei de contrast la nivelul sigmoidului (faza acuta)
sigmoidita: defileu lung, neregulat i cu spiculaii colonice, imagine
de "teancuri de farfurii i diverticulii vecini
(la remiterea simptomelor)
Dg. diferential dificil cu cancerul sigmoidian
Tratament antiinflamator:
refrigeraie local
antibioterapie, corticoterapie
refacerea permeabilitatii digestive n cteva zile

Perforaiile

factori determinanti:
creterea presiunii intraluminale
obstrucia gtului diverticulului printr-un coprolit
necroza consecutiv ischemiei mucoasei herniate
pot fi libere sau blocate

perforatia blocata (diverticulita complicat cu peritonit localizat)

inflamatii repetate nchisteaz abcesul localizat n pelvis
clinic:
durerea localizat n fosa iliac stanga
formatiune sensibila, dureroasa la TR/TV
ecografia i CT:
caracterul lichidian al colectiei
pereii ngroai de sclerolipomatoz
extensie longitudinala: flegmoane pericolice
ntinse la btrnii cu reactivitate sczut
a)

Perforaiile
Tratament:

a)

tratamentul medical (similar plastronului apendicular): repaus la

pat, regim, vaccinare nespecific, antibiotice
tratamentul chirurgical
in plin puseu (abcedarea plastronului/ ineficienta tratamentului
medical): incizie si drenaj
evitarea celiotomiei intempestive (risc de contaminare a altor
regiuni)
drenajul percutan al abcesului sub CT/ecografic
drenaj transrectal sub control echografic (abces pelvin)
la rece (dupa rezoluia procesului infecios): colectomie
segmentara
de preferat cu evitarea colostomiei
abord clasic sau laparoscopic
recidivele postoperatorii: rezecie insuficienta (trebuie fcut pe
toat distana unde peretele colonului este ngroat)

Perforaiile

Perforaiile
a)

perforatia n peritoneul liber (rara)

perforaie n doi timpi, cu deschiderea unui abces
pericolic n marea cavitate peritoneal
peritonit stercoral hiperseptic, cu prognostic grav,
frecvent cu evolutie rapida spre exitus
tablou clinic: dramatic, cu durere abdominal sever si
contractur abdominal generalizat
ex. paraclinice:
hiperleucocitoz / leucopenie n strile severe de sepsis
Rx abdominala pe gol: pneumoperitoneu
Rx cu bariu: contraindicata (ptrunderea bariului n
peritoneu agraveaza peritonit)

Perforaiile

a)

a)

Tratament: intervenia chirurgical de urgen pentru salvarea

vieii bolnavului, existand dou conduite chirurgicale de urmat:
operaia Hartmann (cand starea general a bolnavului nu este foarte
grav):
rezecia segmentului afectat,
anus iliac stng i nchiderea captului distal al intestinului,
restabilirea continuitii intestinale, printr-o anastomoz colocolic i
desfiinarea anusului iliac urmnd ntr-o etap ulterioar, dup
stingerea procesului peritonitic i reechilibrarea bolnavului
stare generala precara: colostomie proximal de locul perforaiei,
tratament antibiotic i suport nutriional
procedur insuficienta deoarece sursa contaminrii rmne n
abdomen
reinterventie dupa rezolutia peritonitei (aprox.10 sapt), cu
desfiinarea colostomiei, colectomie segmentar i refacerea
continuitii intestinale

Fistula

complicatie relativ frecventa, consecint a deschiderii unui abces n

organe vecine (colon, vagin, cec, intestin subire, vezic urinar),
(fistule interne) sau la perete (fistule externe).
fistulele colocutanate (externe): purulente / stercorale
fistulografia arata comunicarea cu colonul
fistulele colo-enterice i colo-colice: debacluri diareice cu puroi

Fistulizare in intestinul subtire

Fistulizare in cec

Fistula
fistula colo-vezical
tablou clinic:
pneumaturie, fecalurie
infecii urinare recurente
infecii urinare ascendente, la pacienii cu adenom
de prostat

ex. paraclinice:
Rx cu substan de contrast: identific fistula ntr-o proporie de 50%
Cistoscopia: modificri de cistit i edemul din jurul orificiului fistulos
Ex. CT si RMN: metode de electie pentru vizualizarea VU i traiectului fistulos

dg. diferential cu fistulele colovezicale din N. sigmoidian

tratament:
antibioterapie preoperatorie sustinuta pentru rezoluia procesului inflamator
colectomia segmentar si anastomoza colo-colica
nchiderea chirurgical a defectului parietal vezical - numai cnd este mare
inchidere spontana, sub drenaj vezical i antibioterapie, n aprox. 10 zile, in
cazul defectelor mici

Fistula colo-vezicala
aspect RX

aspect CT

aspect RMN

aspect intraoperator

Fistula

fistula colo-vaginala: scurgeri de materii fecale prin vagin

Tratament: procedee reparatorii chirurgicale complexe,

adaptate fiecarui caz in parte

Rectocolita ulcerohemoragica

Generalitati

afectiune inflamatorie cronica

nespecifica, idiopatica, care
afecteaza rectul, cu extensie
variabila la nivelul colonului

evolutie in pusee de acutizare,

alternand cu perioade de
remisiune

mai frecventa in tarile anglosaxone, la adultul tanar (16-40

ani), cu usoara predominenta
la sexul feminin

Teorii etiopatogenice

a)

a)

factori genetici : antigenele HLA-B27

factori imunologici : teren imunologic modificat
imunitatea umorala :
prezenta Ac anticelula cu mucus: reactie incrucisata cu un grup de Ag din peretele
bacterian al E.coli ;
deficit in productia de Ig G
imunitatea celulara : limfocitotoxicitate in vitro fata de epiteliul colonic la
pacientii cu RCUH
factori infectiosi :
nu exista dovezi concludente cu privire la etiologia infectioasa a RCUH ;
suprainfectia bacteriana si dezechilibrul florei colonice saprofite (post
antibioterapie): factori de agravare ai puseelor evolutive
factori alergici: prezenta de eozinofile, mastocite degranulate, histaminei
tisulare sugereaza dezvoltarea unei reactii de tip alergic la nivel intestinal
relatia RCUH-tutun : incidenta bolii este mai crescuta la fumatori
factori psihici : stress, soc emotional
alte teorii : dezechilibre neuro-vegetative, enzimatice, metabolice locale, la nivel
intestinal

Anatomie patologica
a) macroscopic :
leziuni ulcerative continui ale
mucoasei si submucoasei, care
intereseaza intotdeauna rectul, cu
extensie variabila la nivelul
colonului
nu exista zone sanatoase
alternand cu cele afectate
aspecte intalnite:
ulceratii granulare superficiale
mucoasa subtire si friabila,
sangera usor la atingere
fisuri liniare superficiale
formatiuni pseudopolipoide mici si
regulate (zone de mucoasa
edematiata care separa ulceratiile)

Anatomie patologica
b) microscopic :
infiltrarea cu polimorfonucleare
a criptelor Lieberkuhn de la
baza mucoasei, cu formarea de
microabcese
coalescenta acestora duce la
descuamarea mucoasei si
aparitia ulceratiilor
Exceptional, leziunile pot interesa
intregul perete colic:
megacolonul toxic (15%) cu
risc de perforatie in cavitatea
peritoneala (3%).

Semne clinice

diaree muco-sanguinolenta (10-20 scaune/zi)

febra, dureri abdominale, tenesme rectale
afectarea starii generale depinde de intensitatea
sd. dizenteriform: deshidratare, tulburari hidroelectrolitice si metabolice (hipopotasemie,
azotemie prerenala), anemie, scadere ponderala
ex. local:
sensibilitate la palparea cadrului colic
examinarea regiunii ano-perineale : escoriatii,
sangerari, criptite, fisuri anale
TR foarte dureros
manifestari extradigestive:
osteoarticulare (artrita reumatoida)
cutanate (eritem nodos, piodermite, urticarie,
RCUH semne clinice
alopecie)
oculare (irite)
hepatice (steatoza hepatica, pericolangite)

Forme clinice
a) forma cronica, cu pusee de acutizare (95%)
b) forma cronica continua
c) forma supraacuta (acuta fulminanta) :
scaune diareice sanguinolente frecvente
(>30/zi), febra , dureri abdominale,
alterarea severa a starii generale

megacolonul toxic :
distensie abdominala marcata mimand un
sd. ocluziv
semne de iritatie peritoneala si silentium
abdominal la ascultatie
febra, deprecierea functiilor hepatica si
renala (leucocitoza, cresterea ureei,
creatininei, bilirubinei, transaminazelor)
risc de perforatie cu peritonita generalizata
Rx: megacolon toxic

Explorari paraclinice
1.

Recto-colonoscopia:

mucoasa congestiva, cu granulatii

pseudopolipoide, friabila
sangera usor la atingere
haustratii mici sau absenta
ulceratii liniare adanci
permite evaluarea extinderii leziunilor
si biopsierea, pentru confirmarea dg
si excluderea unui cancer coexistent

Explorari paraclinice
2. Ex. radiologic :
a) Rx abdominala pe gol :
megacolon toxic +/-perforatie
(pneumoperitoneu)
b) Rx baritat (cu insuflare de aer):
aprecierea intinderii si severitatii leziunilor
aspecte :
pierderea haustratiilor colice
neregularitati ale peretelui (ulceratiile
mucoasei)
aspect pseudopolipoid
tub rigid, contractat (in fazele avansate)
contraindicat in prezenta semnelor de
megacolon toxic (risc crescut de perforatie)
3. Ex. coproparazitologic si coprocultura:
dg diferential cu colitele infectioase (virale, bacteriene, parazitare)

Diagnostic diferential
1.

boala Crohn : afectare colonica focala,

discontinua, inflamatie transmurala, aspectul
pavimentos al mucoasei, prezenta granuloamelor,
prezenta fisurilor si fistulelor

1.

alte colite neinfectioase : radica, ischemica

Boala Crohn

1.

colita pseudomembranoasa ( cu Clostridium

dificile, postantibioterapie)

1.

colite infectioase : dizenterie, salmoneloza

1.

cancerul colic :
RCUH : stare precanceroasa (40% din cei cu
forma pancolica vor dezvolta o leziune maligna in
absenta recto-colectomiei)
RCUH + polip malignizat
supraveghere endoscopica si radiologica

Tratamentul medical

corectarea dezechilibrelor metabolice si hematologice (pe baza ionogramei,

glicemiei, Hb, Ht)

tratamentul leziunilor :
corticosteroizii : principalul medicament utilizat in puseele acute
prednison: 40-60 mg/zi in formele medii si pana la 1g/zi in formele supraacute
HHC 300mg/zi, iv, in formele grave
nu este eficienta in perioadele de remisiune pentru prevenirea recaderilor
derivatii de sulfsalazina: salazopirina (4-6g/zi), folosita in perioadele de
remisiune pentru prevenirea recaderilor
mecanism: probabil inhibitia sintezei de prostaglandine la nivelul mucoasei
Salazopirina: descompusa sub actiunea bacteriilor saprofite in sufpirina si
acid 5-aminosalicilic (principiul activ)
imunosupresoarele (medicatia de rezerva) : azatioprina, ciclosporina, 6mercaptopurina
dieta echilibrata lipo-gluco-proteica
antispastice, pansamente intestinale
clisme cu vitamina A

Tratamentul chirurgical

1.
2.
3.
4.
5.

indicatii:
rectoragii masive ce nu pot fi oprite prin metode conservatoare
megacolonul toxic cu semne clare de perforatie
RCUH acuta, fulminanta, ce nu raspunde la terapia cu corticosteroizi
ocluzia prin stricturi colice
dezvoltarea unui neoplasm de colon
tipuri de interventii:
rectocolectomia totala cu ileostomie de tip Brooke
rectocolectomia subtotala cu anastomoza ileo-anala (prezervarea
canalului anal) sau ileo-rectala (prezervarea rectului terminal)

direct cu ileonul
printr-un rezervor realizat din anse ileale in diferite montaje

Tratamentul chirurgical

piesa de rezectie

montaj de anse ileale

Dismorfiile colice

Clasificare
Megacolonul: stare de dilatatie a colonului, care
asociaza hipertrofia peretilor si facultativ alungirea sa
a) primitiv : fara obstacol anatomic vizibil
megacolonul congenital (boala Hirschprung)
megacolonul functional (idiopatic)
b) secundar (simptomatic): unui obstacol anatomic
care impiedica tranzitul intestinal (cancer stenozant,
stenoza inflamatorie cronica)
Dolicocolonul
cresterea lungimii cadrului colic, fara modificari de
calibru si grosime a acestuia;
Megadolicocolonul : forma intricata intalnita la adult
poate interesa numai sigmoidul sau, mai rar, colonul in
intregime

Megacolonul congenital

consecinta reducerii sau absentei congenitale

a celulelor vegetative ganglionare de la nivelul
plexurilor mienteric (Meissner) si submucos
(Auerbach)
aceste plexuri nervoase asigura inervatia
intrinseca a tubului digestiv controleaza
peristaltismul intestinal
boala rara (1:20000 de nou-nascuti), mai
frecventa la baieti (B :F=4 :1)
agregare familiala in 10% din cazuri
hipo/aganglionoza se datoreaza intreruperii in
cursul dezvoltarii progresiunii cranio-caudale a
neuronilor din plexurile Meissner si Auerbach
din crestele neurale
colonul sigmoid si rectul (ultimele servite
neurologic) vor fi intotdeauna afectate

Megacolonul congenital
Fiziopatogenie :
absenta peristalticii in segmentul aganglionar
colonul supraiacent lupta pentru invingerea
obstacolul functional si evacuarea materiilor
fecale
hipertrofia segmentului supraiacent zonei
aganglionare pe toate dimensiunile (lungime,
latime, grosime), cu aparitia megacolonului
stagnarea materiilor fecale duce la rezobtia unor
produsi toxici de degradare si descompunere
(indol, scatol, cresol)
acestia determina o adevarata toxemie, cu
lipsa apetitului, stagnare, apoi scadere
ponderala, intarzieri de dezvoltare fizica si
psihica
staza stercorala poate determina si aparitia de
ulceratii la nivelul mucoasei colice : enterocolita
ulceroasa

Megacolonul congenital
a) distonia neonatala :
ocluzie intestinala acuta aparuta in primele 24 ore
de viata
absenta eliminarii meconiului
distensie abdominala importanta, contur de ansa
prezent
varsaturi bilioase, apoi fecaloide
+/- semnele pneumoniei de aspiratie
TR : ampula rectala goala, fara meconiu
Ex. radiologic :
a) Rx abdominal pe gol : distensia cadrului colic ; nivele
hidro-aerice
b) Irigografia :
absenta obstacolului mecanic
diferenta de calibru intre intestinul distonic si
segmentul supraiacent dilatat, care retine mult timp
bariul
Biopsia rectala: dg. de certitudine, confirmand
aganglionoza

Megacolonul congenital
a) distonia neonatala :
Evolutie nefavorabila in absenta tratamentului chirurgical, catre
complicatii posibil letale:
ocluzie acuta
peritonita prin perforatie diastatica
varsaturi cu pneumopatie de aspiratie
pusee infectioase diferite, septicemie

b) distonia megacolonica : la copii pana in 11-12 ani

clinic : triada Hirschprung
constipatia : scaune la 3-4 zile sau la o saptamana, dupa clisme
meteorismul important, anse intestinale palpabile, pline cu
fecaloame ; ondulatiile peristaltice pot fi observate la inspectia
abdomenului ;
TR : ampula goala, fara materii fecale (dg. diferential cu constipatia
cronica)

Megacolonul congenital
b) distonia megacolonica : la copii pana in 11-12 ani
semne generale :
stagnare/scadere ponderala
anorexie, anemie
intarziere de dezvoltare fizica si psihica
Explorari paraclinice :
1) Irigografia :
zona de tranzitie progresiva in palnie ,
dilatarea impresionanta a colonului supraiacent
obstacolului
la sfarsitul examinarii, bolnavul trebuie clismat
pentru a evita solidificarea bariului in intestin
1) Biopsia rectala : absenta celulelor ganglionare
2) Tonometria rectala :
cresterea presiunii intrarectale
absenta reflexului de deschidere a sfincterului anal

Megacolonul congenital

Rx abdominala simpla: meteorism important

Megacolonul congenital
Tratament :
a) tratament medical : paliativ
clisme izotonice
administrare de laxative (lactuloza, magnezia
usta, ulei de ricin)
regim alimentar sarac in celuloza
b) tratament chirurgical :
colostomia temporara la nou-nascut , pe
colon sanatos, pentru a evita complicatiile
ocluzive si a permite cresterea ponderala
rezectia colo-rectala, incluzand segmentul
distonic , dar cu conservarea sfincterului anal
(Swenson); varsta ideala 12-18 luni
coborarea retro-rectala (Duhammel) si
transversala posterioara a colonului ;
avantaje : disectie pelvica minima, evitand
impotentele sexuale si tulburarile urinare ; nu
lasa portiuni de rect aganglionar in
vecinatatea canalului anal, recidiva fiind
exceptionala ;

Operatia Swenson

Megacolonul congenital

Aspecte intraoperatorii

Megacolonul idiopatic

stare patologica cu evolutie benigna si debut la varsta variabila ;

absenta unui obstacol mecanic sau a unei anomalii neuromusculare a peretelui intestinal
factori favorizanti :
la copii : factori psihologici, sociali
la adulti : toxicomania, afectiuni encefalice, endocrine
(hipotiroidia)

Tablou clinic :
constipatia :
simptom major, mai mult sau mai putin sever
scaune dure, defecatii penibile, care produc fisuri
scaunele nu golesc eficient intestinul
semne de intoxicatie stercorala
ex. clinic : abdomen meteorizat
TR : sfincter anal beant, fecalom in rect

Megacolonul idiopatic
evolutie benigna, niciodata spre o ocluzie veritabila
Explorari paraclinice:
irigografia:
dilatatia incepe de jos, cu canalul anal;
rectul si colonul sunt destinse
biopsia rectala : prezenta celulelor ganglionare la
nivelul plexurilor Meissner si Auerbach exclude dg de
megacolon congenital
Tratament : igieno-dietetic, psihologic, etiologic,
stimularea tranzitului

Dolicocolonul
lungime excesiva a unui segment sau, mai rar, a
intregului cadru colic
mai frecventa la barbati si la unele populatii (slavi,
hindusi)
incidenta familiala favorizata de regimul vegetarian
Anatomie patologica :
cel mai frecvent este interesat colonul stang (60%)
alungirea concomitenta a mezocolonului favorizeaza
volvularea
alte complicatii : colita, mezenterita retractila
Patogenia :
congenitala : lipsa de acolare a mezourilor
castigata : hipertonie simpatica si tulburari de
motricitate colica

Dolicocolonul
Semne clinice :
a) latente, in formele necomplicate : constipatie, aerocolia, dureri
abdominale cu topografie variabila
b) ale complicatiilor : mecanice (ocluzia prin volvulare), infectioase,
hemoragice
Irigografia: confirma anomalia anatomica (colon in U, V, W, O)
Tratament:
a) medical, in formele necomplicate: regim igieno-dietetic,
combaterea constipatiei
b) chirurgical: colectomie segmentara
de urgenta: in volvulusul acut
la rece:
crize repetate de volvulus subacut;
crize colitice rebele la tratamentul medical

Dolicocolonul

Ocluzie acuta prin volvulare pe dolicocolon