EXAMENUL IMAGISTIC AL TUBULUI DIGESTIV

PREGATIREA BOLNAVULUI
- dimineata, pacientul nu ingera alimente si lichide;
- pregatire cu 2-3 zile inainte, privare de alimente care
fermenteaza, fara medicamente radioopace, clisma
evacuatorie.
1.Radiografie toracica - pneumomediastin, imagine hidro-
aerica in mediastin
2.Radiografia abdominala simpla: calculi radioopaci
(biliari, renali), perforatii (pneumoperitoneu), ocluzie
(nivele hidroaerice).
3. Examen cu substanta de contrast adinistrata per os /
clisma - strat subtire; plenitudine; dublul contrast si
insuflatie gazoasa; compresiune dozata.
-fluoroscopie; radiografii tintite; inregistrari cine-/video.
4. Ecografie abdominala, 5. endosonografie, 6. CT
Semeiologia modificarilor morfologice la nivelul tubului digestiv

- rigiditatea parietala;

- stenoza (ingustarea) lumenului

- imaginea lacunara;

- imaginea de aditie;
 EXPLORARI IMAGISTICE ALE ESOFAGULUI

1.Radiografie toracica P-A+P:

- spatiul prevertebral, linii mediastinale

- corpi straini radioopaci
- pneumomediastin, nivel hidro-aeric mediastinal;

2. Radiografia abdominala simpla:

- corpi straini radioopaci

- perforatii (pneumoperitoneu)
-ocluzie (nivele hidroaerice).
3. Examinarea cu substanta de contrast:
-pregatirea pacientului;

- suspensie de sulfat de bariu: 250 ml; contrast simplu, dublu

contrast;

- contrast iodat hidrosolubil (Gastrografin): perforatie, fistula, post-

operator

- evaluare functionala si anatomica;

- fluoroscopie + radiografii tintite;

- inregistrare video; OAD, OAS, F, P;

4. Ecografia abdominala: evaluarea ficatului, adenopatiilor
retroperitoneale

5. Examinarea computer-tomografica:

- stadializarea cancerului esofagian + extensia regionala;

- recurenta tumorala dupa esofagectomie;

6. Eco-endoscopia (endosonografia) esofagiana;

ESOFAG:CORPI STRAINI OPACI
ESOFAG BARITAT:ASPECTE NORMALE
ESOFAG:CORPI STRAINI.A)capac sticla B)carne
 ACALAZIA DILATARE POST-DILATARE

ACALAZIA CARDIEI : DILATARE PRIN CATETER CU BALON

STENOZE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE
INFILTRANT VEGETANT

CANCER ESOFAGIAN
Neo-esofag presternal Esofagoplastie cu tub gastric
CONTROLUL BARITAT AL ESOFAGULUI OPERAT
 Examenul CT al esofagului
• Pregatire – nu maninca cu 12 ore si nu bea cu 6 ore inainte de
examinare
• Administrare de SC po– controversata
– Contrast pozitiv
• tapeteaza mucoasa,
• contraindicat cind exista risc de aspiratie, facem angioCT pt.
disfagia lusoria
• Poate jena vederea captarii de contrast in mucoasa
• Trece repede – esofagul nu va fi contrastat
• De obicei nu administram contrast pozitiv
• Decubit dorsal cu bratele deasupra capului
• Apnee postinspir
 Examenul CT al esofagului

Scanare
•– torace + pina la C5 (tumori esofag superior) – torace +
pina sub ficat (tumori esofag inferior)

•SC iv 90 ml, 3 ml /s
– Cantitatea mai mare de SC, injectare mai rapida – detectam mai
bine captarea SC in tumora

– Artefacte de hiperdensitate din vene – scanam caudo-cranial si

injectam ser postcontrast
Anatomie CT esofag
Anatomie CT esofag
Bilantul operabilitatii cancerului esofagian

Extensie loco-regionala si la distanta:

1. Endoscopie + biopsie;
2. Examen eso-gastro-duodenal cu substanta de contrast
administrata per os;
3. Examen computer-tomografic (cervico-toracic si abdomen
superior):
- invazia traheo-bronhica; invazia aortei;
- extensie ganglionara mediastinala;
- metastataze: plamin, ficat;
- control post-terapeutic;
4. Eco-endoscopie esofagiana;
Tumora maligna
esofagiana
 EXPLORARI IMAGISTICE ALE STOMACULUI

1.Radiografie toracica P-A+P:

- spatiul prevertebral, linii mediastinale

- corpi straini radioopaci
- pneumomediastin, nivel hidro-aeric mediastinal;

2. Radiografia abdominala simpla:

- corpi straini radioopaci

- perforatii (pneumoperitoneu)
-ocluzie (nivele hidroaerice).
3. Examen cu substanta de contrast administrata per os:

- pregatirea pacientului;
- suspensie de sulfat de bariu: 250 ml; contrast simplu, dublu
contrast;
- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita;
- examen fluoroscopic + compresiune dozata + radiografii tintite;
- evaluare functionala si anatomica;
- ortostatism, decubit dorsal, ventral, Trendelenburg
- incidențe oblice, de față

4. Ecografia abdominala; evaluarea ficatului, adenopatiilor,

peretelui gastric, ascitei

5. Eco-endoscopia;
6. Examinarea computer-tomografica;
7. Metode izotopice - Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei.
ULCER PERFORAT:PNEUMOPERITONEU
STOMAC NORMAL:TEHNICA EXAMINARII
STOMAC NORMAL:EXAMEN BARITAT
A

STOMAC:A)EXAMEN IN STRAT SUBTIRE;

B)DUBLU CONTRAST.
NISA GASTRICA BENIGNA
imaginea de profil
CANCER GASTRIC VEGETANT
CANCER GASTRIC ULCERANT
CANCER GASTRIC INFILTRANT
 EXPLORARI IMAGISTICE ALE DUODENULUI

1.Radiografie toracica P-A+P:

- spatiul prevertebral, linii mediastinale
- corpi straini radioopaci
- pneumomediastin, nivel hidro-aeric mediastinal;

2. Radiografia abdominala simpla:

- corpi straini radioopaci
- perforatii (pneumoperitoneu)
- ocluzie (nivele hidroaerice).
3. Examinarea cu substanta de contrast - se realizeaza in
continuarea examenului eso-gastric
- pregatirea pacientului;
-suspensie de sulfat de bariu: 250 ml; contrast simplu, dublu
contrast;
- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita;
- probe farmacodinamice: duodenografia hipotona;
- evaluare functionala si anatomica;
- examinare fluoroscopica + compresiune dozata + radiografii
tintite;
- ortostatism, decubit dorsal, ventral
- incidente oblice, de față
4. Eco-endoscopia
5. Ecografia abdominala: evaluarea ficatului,
adenopatiilor, peretelui duodenal, ascitei
6. Examinarea computer-tomografica
7. Metode izotopice
Plenitudine Strat subtire/relief mucos
BULB DUODENAL

DUODEN:
EXAMEN BARITAT

CADRU DUODENAL IN DECUBIT

DUODEN NORMAL:
EXAMEN BARITAT
 FORMA EDEMATOASA

ULCER DUODENAL BULBAR

FORMA SCLERO-EDEMATOASA SCLEROCICATRICIAL

 Examen CT stomac + duoden
• Dimineata la prima ora pentru o secretie gastrica redusa
• Pregatire – nu maninca cu 12 ore si nu bea cu 6 ore inainte
de examinare
• SC po – bea apa 500 ml imediat inainte +250 ml pe masa
• Pozitie
- Scanare in decubit dorsal pentru peretele posterior gastric
– decubit ventral - leziuni pe corp, antru, perete anterior
gastric
– Decubit lateral drept– pilor + bulb + D II
– Decubit lateral sting – cardia
• Scobutil iv pt. distensia stomac
• Gastroscopie virtuala – administram per os o pudra ce
degaja CO2 amestecata cu putina apa  asteptam 2-3 min -
 distensia stomacului cu gaz
 Examen CT stomac + duoden
• SC iv -1,5 ml/kgc, 3 ml /s
• Protocol de scanare
– faza arteriala tardiva abdomenul superior – se diferentiaza
mai bine straturile peretelui gastric
– majoritatea Ca G sunt hipovasculare
• scaman in faza portala abdomenul superior – se vad MTS,
peretele gastric, vasele se diferentiaza de ggl
• examen pelvis - pentru MTS la nivel ovarian
– La 3-4 minute pentru ficat –daca se vad leziuni hepatice
• Sectiuni fine pentru portiunile orizontale ale stomacului –
0,5-0,75 mm
• MPR paralele cu directia stomac- semicoronal si sagital – 3-
4 mm
• Sectiuni axiale reconstruite cu grosime 6-7 mm
Anatomie CT stomac
Cancer gastric
 EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE

1.Radiografia toracica P-A+P:

- spatiul prevertebral, linii mediastinale

- corpi straini radioopaci
- pneumomediastin, nivel hidro-aeric mediastinal;

2. Radiografia abdominala simpla:

-ortostatism, clinostatism
-imagini aerice si hidro-aerice anormale, corpi straini.
3. Tranzit (examen) cu substanta de contrast al intestinului
subtire:

- 600-900 ml suspensie de sulfat de Ba in apa sau contrast iodat

hidrosolubil administrate per os,

- urmarire in fluoroscopie,

- radiografii tintite, compresiune dozata,

- contrast simplu/dublu contrast;

4. Enterocliza (enteroclisma):
- tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz,
- contrast simplu, dublu contrast,
- fluoroscopie + radiografii tintite;
- compresiune

»modificatori de comportament:
• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina,
metoclopramida;
• inhibitori ai tranzitului: buscopan, morfina, codeina, atropina;

5. Opacefiere retrograda a ultimelor anse ileale – prin clisma cu

suspensie de sulfat de bariu.

6. Ecografia abdominala: evaluarea ficatului, adenopatiilor,

peretelui intestinal, ascitei
 “POTCOAVA”

“Trepte de scara”
OCLUZIE INTESTINALA INALTA :NIVELE HIDROAERICE
A

B
EXAMEN BARITAT INTESTINAL:
A)per oral;B)pe sonda:”enteroclisma”
EXAMEN BARITAT JEJUNAL:ASPECT NORMAL
7. Examinare computer-tomografica
- umplerea anselor cu contrast;

8. Explorare izotopica:

• Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;

• Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;

9. Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;

 Examen CT intestin subtire
Pregatire
- pacientul nu maninca cu 6 ore inainte de examinare
- se administreaza 1-2l de lichid:
– per os - 500ml la 20 min, 60-90 min
– Enteroclisma - fluide multe si nu maninca cu 12 ore
inainte
- tub in unghiul Treitz
- injectare 2l, 80-120 ml/min cu o pompa, injectarea se
termina in timpul scanarii
Pot fi administrate:
- Ba diluat sau metilceluloza sau apa- pt. studiul mucoasei
- contrast pozitiv – pt fistule, stenoze
 Examen CT intestin subtire

• Examen nativ abdomino-pelvin

• SC iv -1,5 ml/kgc, 3 ml /s,
– T. hipovascularizate – in faza portala – 120ml, 3 ml/sec ,
scanare la 70s
– T. hipervascularizate (carcinoid) – bifazic:
• Arterial – 120 ml, 5 ml /sec , scanare la 20s
• Portal – 120 ml, 5 ml/sec, scanare la 80s
– Leziuni inflamatorii – bifazic - in faza arteriala/ portala
precoce se vede mucoasa
 Examen CT intestin subtire
Achizitie-
– faza arteriala tardiva tot abdomenul – se diferentiaza mai
bine straturile peretelui intestinal
– faza portala tot abdomenul – se vad MTS, peretele
intestinal, vasele se diferentiaza de ggl
– La 3-4 minute pentru ficat – daca se vad leziuni hepatice
– Colimare 1-1,5 mm
– Examinare - sectiuni axiale cu grosime 4-6 mm
– MPR coronal 3-4 mm
Anatomie CT intestin subtire
Anatomie CT intestin subtire
Boala Crohn
 EXPLORAREA IMAGISTICA A COLONULUI

1.Radiografia toracica P-A+P:

- spatiul prevertebral, linii mediastinale

- corpi straini radioopaci
- pneumomediastin, nivel hidro-aeric mediastinal;

2. Radiografia abdominala simpla:

-ortostatism, clinostatism
-imagini aerice si hidro-aerice anormale, corpi straini, calcificari.
3. Clisma cu substanta de contast - suspensie de sulfat de bariu

Pregatirea pacientului:
- regim alimentar, laxative, clisme evacuatorii sau
- Picoprep , Fortrans

Administram prin clisma suspensie de sulfat de Ba in apa (4-6

pachete pulbere de sulfat de ba in 1-2 l apa)

- contrast simplu, evacuare, dublu contrast / dublu contrast de la

inceput
- examinare in fluoroscopie, radiografii tintite, compresiune dozata;

Indicatii:
- dublu contrast: suprafata mucoasei (leziuni de dimensiuni mici);

- contrast simplu: leziuni polipoide, ulcerative, obstructive, cu

dimensiuni mari, detectarea fistulelor;
4. Clisma cu substanta de contrast hidrosolubila:
- suspiciune de perforatie a colonului, fistula colo-vezicala;

5. Ecografie abdominala: evaluarea ficatului, adenopatiilor,

peretelui colic, ascitei

6. Ecografie transrectala:
- stadializarea tumorilor rectale;

7. Examen computer tomografic:

- perete colic, extensie transparietala a tumorilor;
- abcese + mase inflamatorii;
- metastaze ganglionare, hepatice, peritoneale;

8. Imagistica prin rezonanta magnetica:

- regiunea recto-sigmoidiana.
CLISMA BARITATA:EXAMEN IN PLENITUDINE
 B

CLISMA BARITATA:
A)examen post-evacuare=>relief mucos;
B)ex.post-insuflatie gazoasa=>dublu contrast
DIVERTICULOZA COLONICA
Infiltrant
Infiltrantdifuz
difuz=>schir
=>schir
BORMANN
BORMANN IV IV

“cotor de măr”

Cancer
Cancercolic:tipuri
colic:tipurisemiologice
semiologice
CANCERE DE CEC VEGETANTE/STENOZANTE
 Examen CT colon
• Pregatire : pacient nemâncat
Administram substanta de contrast per os (1-2 l in 60-90 min) sau
clisma (500 pentru rect;1000 - 1500 ml pentru colon)
Pot fi administrate:
- Ba diluat sau metilceluloza sau apa - pt. studiul mucoasei
- contrast pozitiv – pt fistule, stenoze
• Colonoscopie virtuala – soft special
– pregatire ca pentru clisma cu suspensie de sulfat de Ba
– Fecal tagging – 50-80 ml (pina la un total de 200 ml) de
suspensie de sulfat de Ba diluat administrate per os, la fiecare
masa
– Insuflatie aer / CO2 – topograma  verificam distensia  nu
e suficienta administram spasmolitice, rotim pacientul in
decubit lateral drept, decubit dorsal, insuflam din nou gaz
 Examen CT colon
• SC iv – 120-150 ml, 4 ml/s
• Examen nativ si potcontrast
• Scanam caudo-cranial – contrastul optim pentru intestin
– arterial - si pentru ficat - portal
• Achizitie
– De la hemidiafragmul drept pina la tuberozitatile ischiatice
– Colonoscopie – colimare - 1-1,5 mm
– Reconstructii axiale
• colonoscopie -2,5 mm,
• general - 3-4 mm
– Reconstructii coronale – 2-3 mm
– Reconstructii sagitale – pt. rect
Anatomie CT colon
CT rect
CT rect