Tehnici de examinare si notiuni de anatomie radiologica

Totalitatea organelor care indeplinesc

functia de digestie si de absorbtie a alimentelor

Tub digestiv Organe anexe

Explorari radiologice Explorari imagistice

 Explorarile radiologice standard Examenul radiologic al abdomenului pe gol

fara substanta de contrast -de obicei in ortostatism - in decubit daca starea pacientului o impune cu exceptia suspiciunii de ocluzie intestinala Examenul radioscopic pentru dinamica diafragmului

Metode de examinare
1.Examenul radiologic conventional
simplu nativ- examen radiologic pe gol cu mijloace de contrast lichide: sulfat de bariu gazoase: aer, CO2 mixte: dublu contrast

Substante de contrast pozitiv

Sulfatul de Bariu chimic pur Substanta neutra fizic si chimic Suspensie insolubila cu apa insipida si

inodora omogena si aderenta la mucoase Ba numar atomic mare

Sulfatul de Bariu chimic pur

Contraindicatii: -fistula in peretele tubului digestiv - sindrom ocluziv

Substante de contrast pozitiv

Triiodata hidrosolubila Nu se folosesc substante de contrast forma injectabila difuzie rapida prin perete

Utilizate concomitent cu cel pozitiv

Cu aer sau gaz din potiuni gazogene Potiunea Tonnet acid citric si bicarbonat de sodiu in parti egale care la contact cu mediul acid degaja CO 2
Concomitenta produce dublul contrast Administrarea substnatei de contrast se face pe cale orala, pe sonda sau retrograd clisma baritata pentru opacifierea colonului

Substante de contrast negativ

2.Examenul ecografic
Cuplat cel mai adesea cu un examen Doppler
color permite studiul parenchimului, al vaselor sanguine al lichidului in cavitatea peritoneala. Este util mai ales pentru organele parenchimatoasel. Organele cu lumen pot fi vizualizate dupa umplere cu apa. Ecoendoscopia permite vizualizarea ingrosarilor parietale a anselor digestive.

Metodele de examinare
3. examene angiografice in scop diagnostic pot fi urmate de acte de radiologie interventionala
arteriografia flebografia limfografia

4. examenul scintigrafic

Angiografie selectiv trunchi celiac

 Stabilirea patologiei vasculare si a tipului

Angiografia in scop diagnostic si terapeutic- radiologie interventionala

de vascularizatie cu sau fara legatura cu tubul digestiv. Este invaziva si necesita cantitate mare de substanta de contrast si produce iradiere mare

5.Tomografia computerizata
Poate evidentia parenchimul organelor
digestive, aspectul vaselor sanguine, al cavitatii peritoneale, al metastazelor si adenopatiilor

Sectiuni la nivelul ficatului

Cu substanta de contrast administrata oral- Gastrografin

6. Imagistica prin Rezonanta Magnetica

Permite studiul parenchimului,

pelvisului si al vaselor indirect a tubului digestiv sau dupa administrare de contrast oral

Substanta de contrast paramagnetica administrata oral

TEHNICI DE EXAMINARE
Explorri radiologice
- explorri radiologice standard - angiografia

Explorri imagistice
ecografia tomografia computerizat (CT) imagistica prin rezonan magnetic (IRM) explorarea scintigrafic

Explorri radiologice
Explorri radiologice standard
- fr substan de contrast - cu substan de contrast - examen eso-gastro-duodenal - examenul intestinului subire - irigografie

EXPLORARI

RADIOLOGICE

Radiografia abdominal pe gol

Ofer informaii privind:
schelet osos opaciti renale; opacitatea hepatic/ splenic diafragm existena unor opaciti/ hipertransparene patologice existena imaginilor de tip hidroaeric

Tehnic:
- n ortostatism/ decubite cu raza orizontal

Radiografie abdominal pe gol (simpl)

n ortostatism

Radiografie abdominal n decubit lateral drept

EXPLORRI RADIOLOGICE Substane de contrast utilizate pentru opacifierea lumenelor digestive

Suspensia de BaSO4
- substan neutr, inodor, insipid - concentraie: 1/5 1/3

Substane iodate hidrosolubile

- Gastrografin

Tranzit baritat gastrointestinal

EXPLORRI RADIOLOGICE Substane de contrast utilizate pentru opacifierea lumenelor digestive

Contrastul negativ (poiuni gazogene) utilizat concomitent cu cel pozitiv- examen n dublu contrast
Evidenierea de leziuni mici (de la nivelul mucoasei)

Administrarea contrastului:
- anterograd (oral) - pe sond - retrograd (clism baritat)

Examen n dublu contrast

Examen baritat pe sond a duodenului

Irigografie

EXPLORARI

RADIOLOGICE

Examene cu substan de contrast

Scopul examenului radiologic: evidenierea de 1. Modificri funcionale:
de umplere tonus Kinetic evacuare secreie

2. Modificri organice
poziie dimensiune contur mucoas

EXPLORARI RADIOLOGICE Examenul eso-gastro-duodenal

Radioscopia: modificri funcionale/ morfologice Radiografia: analiza modificrilor descoperite radioscopic; document medical Etape de examinare: - n strat subire (relieful mucoasei) - semirepleie (asocierea compresiei dozate) - repleie complet (forma, poziia, dimensiuni, mod de evacuare)

Poziii i incidene: - ortostatism / fa+O.A.D+O.A.S. - decubit dorsal / fa+O.A.D+O.A.S. - decubit ventral / fa+O.A.D+O.A.S.

Ortostatism

Decubit ventral

Decubit dorsal

EXPLORARI RADIOLOGICE Examenul intestinului subire

Tehnici: - administrare de subst. de contrast per os - fracionat Pansdorff - o singur dat impune urmrire fluoroscopic - administrare de subst. de contrast pe sond enteral - date morfologice informaii superioare - iradiere redus / timp mai scurt Poziii i incidene: - ortostatism, DD, DV

EXPLORARI RADIOLOGICE Examenul intestinului gros

Tehnic: - Explorare retrograd - Etape: - repleie complet - dup evacuare - insuflaie Poziii i incidene - DD, DV, oblice evitarea suprapunerilor

Irigografie (clism baritat): repleie

EXPLORARI Angiografia

RADIOLOGICE

tehnic complementar de explorare explorare invaziv iradiant evideniaz patologie vascular cu sau fr legtur cu afeciunea digestiv evideniaz tipul de vascularizaie a leziunii n majoritatea cazurilor este nlocuit de un examen angio-CT sau angio-RM Rol: diagnostic i terapeutic

EXPLORARI Ecografia

IMAGISTICE

Metode - transparietal - endoscopic (ecoendoscopia) Exploreaz organele parenchimatoase Deceleaz formaiuni intraabdominale Deceleaz adenopatii Poate studia peretele segmentului (mai ales echoendoscopia)

EXPLORARI IMAGISTICE Computer tomografia (CT)

Spaiul celulo-grsos din jurul organului Informaii privind organele intra/ extraperitoneale Informaii despre peritoneu i spaiu extraperitoneal Existena adenopatiilor Patologie abdominal asociat

Contrast endolumenal negativ Apa

- gratuit - fr nocivitate - hipodensitate ideal n contrast cu peretele lumenului digestiv ncrcat postinjectare de PCINI

Laptele 3-4%

- tranzit ncetinit - distensie superioar - o mai bun difereniere ntre lumen i perete; ntre - cadrul duodenal i pancreas - nu este necesar asocierea unui spasmoltic - nu are efect colecistokinetic

Contrast endolumenal pozitiv

Gastrografin (CT: 20-30 ml G la 1 litru de ap)

contrast superior: detecia leziunilor departajarea anse-colecii evidenierea perforaiilor i traiectelor fistuloase analiza caracterului complet al ocluziei

EXPLORARI IMAGISTICE Imagistica prin rezonan magnetic Anten adaptat; decubit dorsal, feed in; compensare respiratorie +/- linie venoas +/- ap administrat cu 30 i 10 minute nainte de examinare asociat cu un antispastic (Buscopan) Examinare nativ T1 i T2 Explorare cu contrast paramagnetic n mod dinamic n faze multiple Explorare vascular 3D FSPGR: emergenele aortei abdominale, sistemul port, sistemul cav inferior. Colangiopancreatografie-RM (CPRM)
Tipuri de contrast pentru opacifieri digestive n IRM
Apa Gastrografinul Sulfatul de Bariu Magnevist enteral

ANATOMIE RADIOLOGIC
Structura histologic a tubului digestiv

- Seroas - organele intraperitoneale peritoneu

- Muscular - bi- / tristratificat - fibre longitudinale, oblice, circulare - Submucoas - sediul structuri vasculare,limfatice,nervoase - Mucoas - intens plicaturat - pliul determinat i de muscular

ANATOMIE RADIOLOGIC
Esofag
Conduct musculo-membranos; lungime: 25 cm; calibru:2-3 cm 4 poriuni: cervical, toracal, diafragmatic, abdominal Localizare, raporturi
Strmtori esofagiene: - faringo-esofagian (gura Killian)-C6 - aortic (crosa Ao) - bronic (bronhia stg.) - diafragmatic (T10) Pliuri longitudinale (2-4 pliuri) Aspect radiologic: tehnici, repleie/ dublu contrast

ANATOMIE RADIOLOGIC
Esofag

Mucoasa, submucoasa si muscularis propria Muschi striati in 1/3 superioara Muschi netezi in restul esofagului Nu prezinta tunica adventice

Poriune cervical: ntre faringe i apertura toracic superioar Poriune toracal: ntre apertura toracic sup i diafragm; 3 pri - superioar: supraaortic - mijlocie: interaorticobronic - inferioar: retrocardiac Poriune diafragmatic Poriune abdominal: ntre diafragm i cardie; unghiul His

Tranzit baritat esofagian : aspect normal

ANATOMIE RADIOLOGIC Stomac

Capacitate: 1200-1500ml Intraperitoneal, etaj supramezocolic; ocup cea mai mare parte a epigastrului i hipocondrul stg. Form variabil; litera J Poriune vertical (fornix i corp); poriune orizontal (antru, canal piloric); unghiul gastric Fa ventral/ dorsal; curbura mic/ mare Cardia: T10-T11 Pilor centreaz baza bulbului duodenal Pliuri diferite n funcie de regiune Peristaltic: 3-4 unde peristaltice Aspect radiologic: tehnici, repleie, dublu contrast

ANATOMIE RADIOLOGIC Stomac

Ortostatism:
- stomac n form de J

- n repleie, antrul i poriunea vertical plin cu substan de contrast - menisc orizontal la limita lichid-aer

ANATOMIE RADIOLOGIC Stomac

Decubit dorsal: - stomac, cu poriunea vertical scurtat - fornix plin cu substan de contrast - antru plin cu aer - se poate examina n dublu contrast

ANATOMIE RADIOLOGIC Stomac

Decubit ventral: - fornix umplut parial cu aer medial - aerul difuzeaz spre mica curbur - poriunea vertical scurtat -antru plin cu S.C.

ANATOMIE RADIOLOGIC Duoden

Prima poriune a intestinului subire; este fix i acoperit de peritoneul parietal posterior; cuprins ntre pilor i unghiul Treitz. Bulb duodenal- intraperitoneal; pliuri longitudinale D2, D3, D4-extraperitoneale; pliuri transversale (teanc de farfurii suprapuse/ acordeon) Aspect radiologic: tehnici, repleie, dublu contrast

Cadrul duodenal

ANATOMIE RADIOLOGIC Jejun i ileon

Lungime:5-6m; calibru:3-4cm n segm. sup.i 2-3cm n segm.inf.

Jejun: - 3/5 din intestinul subire, n partea superioar stg a abdomenului

- dispoziie orizontal primele anse - pliuri transversale, cu valvule conivente aspect de frunze de ferig

Ileon: - dispoziie vertical, n partea inferioar dreapt a abdomenului

- pliuri longitudinale - ultima ans ileal 2-3 cm; valva Bauhin

Intraperitoneal, inserat la peretele abdominal posterior prin mezenter Fiecare ans are o margine mezenteric (concav) i una liber (convex) Autoplastica mucoasei intestinale

ANATOMIE RADIOLOGIC Intestin gros

Lungime cca 1,6m; calibru- variabil Calibru 3- 3,5 cm sigmoidul distal 7cm transvers Cec, ascendent, transvers, descendent, sigmoid, rect Doar transversul este intraperitoneal Prezint tenii i haustraii mai puin cecul i o poriune a sigmoidului Mucoas plici semicirculare n dublu contrast lizereu de siguran

Irigografie n repleie

Metoda Fischer Examinare n dublu contrast Lizereul de siguranta

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

Modificri radiologice funcionale

Modificri radiologice morfologice

Sunt n diferite combinaii de obicei modificrile morfologice le determin pe cele funcionale

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE FUNCTIONALE

Modificri Modificri Modificri Modificri de tonus ale peristalticii ale secreiei de tranzit

- modificri de umplere - modificri de evacuare

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE FUNCIONALE

1.

Modificri ale tonusului

Cauze - generale - locale Tipuri de modificri: - hipertonia - hipotonia - atonia - spasm

Stomac hiperton cu evacuare rapid

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE FUNCIONALE

2. Modificri ale peristalticii
tipuri de modificri: - hiperkinezia - hipokinezia - akinezia undele peristaltice se caracterizeaz prin: - amplitudine - frecven - viteza de propagare

Contracii teriare esofagiene

HiperKinezie

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE FUNCIONALE

3.

Modificri de secreie
Secreia depinde de: - factori generali - factori locali - momentul examinrii Tipuri de modificri: - hipersecreia - staza Mucina determin nemiscibilitatea subst. de contrast cu lichidul de secreie

Hipersecreie gastric

Staz esofagian

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE FUNCIONALE

4. Modificri de tranzit
Timpul de tranzit variaz n funcie de segment Cauze: - factori generali - factori locali Tulburri de tranzit: - de umplere: au de cele mai multe ori substrat morfologic - de evacuare: accelerat / ncetinit

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE MORFOLOGICE

Modificri Modificri Modificri Modificri Modificri Modificri de poziie de mobilitate de dimensiune de contur de form ale reliefului de mucoas

1. Modificri de poziie
Ptoza: deplasare caudal a segmentului; poate fi parial (cascad) sau total Ascensiunea: deplasarea cranial a segmentului mpingerea: procese de vecintate care deplaseaz segmentul n orice direcie Traciunea: procese fibroase retractile din jurul segmentului Torsiunea: deplasarea segmentului n jurul axului su (volvulus) HGTH

Cascad gastric mpingere i ascensionare

Hernie gastric transhiatal

2. MODIFICARI DE MOBILITATE
Se refer la mobilizarea unui organ considerat fix sau la modificarea indicelui de mobilitate a unui organ considerat mobil la diverse manevre Diminuarea mobilitii - cauze: - extrinseci - intrinseci Apariia mobilitii - cauze: - anomalii congenitale de dezvoltare - intervenii chirurgicale

3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE
Substrat fizopatologic: - modificri morfologice proprii - procese patologice de vecintate - disfuncii neurovegetative

Creterea lungimii: dolicosegmente Reducerea lungimii: brahisegmente Creterea calibrului Reducerea calibrului: stenoze

3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE
STENOZE BENIGNE
Numr: unice sau multiple Lungime: de obicei mare Sunt axiale: afectare circumferenial a peretelui Contur: regulat/ fin neregulat, ulceraii Calibru se reduce progresiv: aspect de plnie Pliuri modificate dar nu se ntrerup la nivelul stenozei

Stenoz benign esofagian

Stenoz benign sigmoid

3. MODIFICARI DE DIMENSIUNE
STENOZE MALIGNE
Numr unice, rar multiple Lungime de obicei scurte Sunt excentrice/ rar axiale, n tumorile infiltrative Contur neregulat Calibru se reduce brusc+/- pinteni maligni Pliuri terse, ntrerupte Alte semne de malignitate semiton, rigiditate

Stenoz malign regiune antro-piloric

Stenoz malign sigmoid

4. MODIFICARI DE CONTUR
Conturul reprezint conturul mucoasei segmentului explorat n repleie indirect ofer informaii asupra celorlalte straturi ale peretelui segmentului explorat

informaii complete asupra mucoasei: obligatoriu explorare n dublu contrast

Aspectul conturului depinde i de dispoziia fibrelor din tunica muscular responsabile de dispoziia pliurilor de mucoas

4. MODIFICARI DE CONTUR
Amprenta Neregulariti Ancoa Incizura ntreruperea de contur Rgiditatea

Plusuri de umplere (imagini adiionale) Minusuri de umplere (lacune)

Esofag normal

Jonctiune eso-gastrica- unghiul His

Ortostatism

Trendelenburg

Duoden

Jejun si ileon in dublu contrast

Colon in dublu contrast

Patologie esofagiana

Div de pulsiune

Diverticul de pulsiune

Diverticul de tractiune

Divertcul Zenker

Achalazie

Stenoza esofagiana benigna

Stenoza esofagiana maligna

Varice

esofagiene

Explorarea radiologica a stomacului

HH

Hernie hiatala prin rostogolire

Ulcer gastric

Nisa gastrica maligna

Compresie

Amprenta extrinseca pe marea curbura

Nisa Carman

Nisa incastrata

Tumora maligna infiltranta

Tumora maligna vegetanta

Tumora difuz infiltrativa- cu aspect de schir

Imagini lacunare multiple polipi gastrici

Explorarea radiologica a duodenului

Imagine de nisa la nivelul bulbului duodenal

Deformarea bulbului si imagine de nisa

Nisa , edem, deformarea recesurilor, conergenta de pliuri.

Ulcer duodenal cronic