Sunteți pe pagina 1din 19

SEMIOLOGIE

IX. ACTIVITATE MOTORIE SI


COMPORTAMENT EXPRESIV

Curs Psihiatrie Pediatrica - 15.02.2017


Aspectul vestimentar
Poate sa ofere primele indicii ale starii psihice,
exprimand un aspect ale relatiilor individului cu
ambianta, adaptarea la regulile sociale
Dezordinea vestimentara suspiciuni demente,
M, psihoze, stari confuzionale
Rafinamentul vestimentar psihopatii (isterie),
homosexulitate, bizarerii in schizofrenie
Bizarerii si excentricitati vestimentare tendinte
de supraestimare, megalomanii, manie, note
paranoiace
Travestitism obiecte vestimentare ale sexului opus
Cisvestitism vestimentatia sexului respectiv, dar
nepotrivita varstei si situatiei
Privirea
Poate sa redea in mod spontan continutul
afectiv al vietii psihice a individului
Privire fixa, imobila, incrucisata -> poate fi
expresia urii, agresivitatii
Larg deschisa, ridicarea sprancenelor,
incretirea fruntii -> anxietate
Hipermobila, fugace - > hipomanie si manie
Hipomobila, stinsa, eventual fixa,
absenta -> stari depresive
Detasata, rupta de realitate, exprimand
discordanta -> schizofrenie
Mimica
Expresie noneverba, involuntara si reflexa traduce de
asemenea tonalitatea afectiva a individului
Hipermimie mobilitate si expresivitate exagerata
cu aspect global (stari maniacale, excitatie psihomotorie
din intoxicatii)
cu aspect local, polarizat (poate exterioriza preocuparile
delirante sau dialogul halucinator; un tip este cel al
mimicii compensatorii cand o persoana vrea sa afiseze
o conduita diferita starii afective, de ex: mimica
dezinvolta a timidului)
Hipomimie, amimie mimica diminuata, pana la
imobilitate
apare in melancolie, toate starile de inhibitie motorie,
impregnare neuroleptica, stari confuzionale, demente, M
Mimica
Paramimie expresii mimice neconcordante cu
continutul starii afective
mimica de imprumut (expresii dirijate in mod
deliberat; in isterie, mitomanie);
ecomimia (imitarea mimicii interlocutorului; in
catatonie); hemimimie (peristenta unilaterala a
unui gest mimic; in schizofrenie);
neomimie (mimica bizara, similara neologismelor
din vorbirea schizofrenului; in schizofrenie);
psitacism mimic (hipermobilitate
incomprehensibila; in schizofrenie)
Parakineziile

tulburari ale conduitei motorii ce consta in


pervertirea sensului si continutului logic al miscarilor
gesturile isi pierd naturaletea, par nemotivate,
artificiale, puerile, bizare, discorcondante cu starea
afectiva, cu continutul ideativ, cu situatia obiectiva
Manierisme motorii
pervertirea actiunilor comportamentale si gestuale
simple
mersul devine artificial (sarit, sltat, dansat, n
zigzag, varfuri)
gesturile devin si ele puerile, caricaturale (ex: dau
mana intr-un mod excesiv de protocolar)
Parakineziile
Bizareria
grad accentuat de comportare manierista cu pierderea
trasaturilor logice ale gesturilor si miscarilor

Stereotipiile
tendinta la repetare a unei manifestari, de obicei bizare, in
plan mimico-pantomimic, al atitudinii, limbajului sau
scrisului.
Stereotipii de atitudine (akinetice) bolnavii pastreaza
timp indelungat pozitii bizare, incomode; perna psihica,
pozitia cocos de pusca
Stereotipii de miscare (kinetice sau parakinetice)
perseverarea unor miscari, repetarea unui gest, actiuni,
cuvant, fraze; in catatonie (alaturi de negativism si
sugestibilitate), schizofrenie, demente; M, deliruri, boala
Parkinson; autism
Exagerarea activitatii motorii
(hiperkinezie)

Mimica mobila, expresiva, pantomimica ampla,


continua, rapida
Stari de usoara intoxicatie, hipomaniacale si
maniacale
Cand pe fondul hiperkineziei intervin neliniste
si dezorganiazrea actelor motorii => excitatie
psihomotorie -> forma extrema = agitatie
psihomotorie
Agitaia (excitaia) psihomotorie
aspectul sau este determinat de intensitate, continutul
starii afective si gradul de claritate al consiintei

agitaia poate fi ntlnit n:


- Impregnaii neuroleptice akatisie (imposibilitatea
de a sta linistit n ezut, culcat sau n picioare) i
tasikinezie (tendina de a se deplasa ncontinuu).
- Afectiuni organice (infectioasa, traumatica,
tumorala, vasculara) in starile sconfuzionale
(infectioase/toxice) are debut brutal,mai ales vesperal,
intensitate variabila, dezordonata insotita de anxietate, cu
tulburari halucinator-delirante, comportament agresiv
- Deteriorri, regresiuni sau nedezvoltare
cognitiv
- Stri maniacale agitaia este precedat de o stare
prodromal caracterizat prin irascibilitate si ergasiomanie
(impulsiunea de a face ceva); este predominant motorie si
polipragmatica, in general cu carcter ludic, degajat. n
forme grave sau n cazul suprimrii brute a
neurolepticului incisiv, bolnavii pot izbucni ntr-o stare de
agitaie extrem furor maniacal.

- Stri depresive izbucnete la bolnavi aparent


linitii anterior, hipomobili, apare brusc, fr un motiv
anume, dezvolta o stare de nelinite si dezordine motorie
care poate include violen, uneori loviri, omucideri sau
impulsiuni de autoliz Raptus melancolic.

- Schizofrenie agitaia apare n mod imprevizibil,


fr incitaii din mediul extern. Se ntlnete mai ales n
strile hebefrenice i catatonice.
- Epilepsie se poate manifesta n timpul unei
echivalene epileptice sau intercritic (cand este determinat
de incitatii din mediu). Agitaia poate fi extrem furor
epilepticus; bolnavii pot comite acte de mare violen i
cruzime urmate de amnezia momentului respectiv.

- Stri reactive agitaia din strile reactive este


generat de sentimentul acut de frustrare i de
paroxismele anxioase. Bolnavii, n nelinitea lor acut nu-i
pot pstra poziia, merg dintr-o parte n alta fr un scop
anume, ofteaz, i frng minile, sau n cazuri extreme
ncearc s-i rup hainele, s-i smulg prul.

- Psihopatii disproportionata fata de situatia care o


determina, avand la baza labilitatea afectiviva si slabirea
volitionala caracteristica.
Diminuarea activitii motorii (hipokinezia)

Hipokineziile exprima pe plan clinic o stare de


inhibitie psihomotorie, caracterizata prin
lentoarea miscarilor, incetinirea cursului ideativ,
mobilitate scazuta a mimicii, uneori
inexprisivitate

Bradikinezia doar o incetinire a actvitatii


motorii dar fara saracire motorie

Inhibitia motorie incetinirea globala a


acitivitatii motorii cu saracirea activitatii
Diminuarea activitii motorii
(hipokinezia)

Intreruperea sau abolirea activitatii motorii


(akinezia) inhibitie motorie extrema (baraj motor,
fading motor, stupoare)
baraj motor oprirea brusc si fortuita a oricriei
micri. Se nsoete de oprirea brusc a vorbirii.
fading motor diminuarea treptat a activitii
motorii pn la disparitie a amplitudinii oricrui act sau
gest.
stuporul imobilitate complet sau aproape
complet; bolnavul este inert, nu raspunde solicitarilor
sau reactioneaza tardiv, mimica este impietrita intr-o
expresie de durere/anxietate (in starile depresive),
complet inexpresiva (catatonie, coma)
Diminuarea activitii motorii
(hipokinezia)

catalepsie - totala inertie motorie,


insotita de o usoara hipertonie musculara,
bolnavul pastrand vreme indelungata pozitia sau
atitudine imprimata de examinator; pentru ca
poate fi modelat asemenea unui obiect din
ceara -> flexibilitate ceroasa) schizofrenie,
epilepsie, stari de inductie hipnotica, isterie;
somnul cataleptic= inhibitie motorie completa,
fara hipertonie, dand impresie de moarte
aparenta
Catatonia
redata aici pentru ca curpinde o serie de
manifestari hiper, hipo, akinetice
stare complexa, de etiologie si manifestari multiple
ansamblu de tulburari psihomotorii pe un fond de
inertie si catalepsie sau ca o stare de fixare tonica,
persistenta a corpului in numite pozitii
se poate desfasura pe un fond de claritate al
constiintei (catatonie lucida) sau pe fond confuziv
( catatonie oneiroida)
sfera catatoniei cuprinde
stereotipiile
sugestibilitatea
negativismul
Catatonia
Stereotipiile (Prezentate mai sus)

Sugestibilitatea
posibilitatea de a fi influenat prin sugestie, cu
receptivitate extrema fata de influentele
exercitate de alte persoane.
bolnavul accept cu uurin recomandrile
interlocutorului i execut ntr-o manier
automat ordinele examinatorului.
imbraca un caracter imitativ (ecomimie,
ecopraxie, ecolalie = sindrom ecopatic)
Catatonia
Negativismul
tendina unor bolnavi de a opune rezisten la
orice stimul extern i uneori fa de
satisfacerea propriilor nevoi fiziologice
negativism pasiv - Atunci cand bolnavii
prezinta inertie si opun rezistenta permanenta
la orice stimul precum si fata de nevoile
fiziologice (alimentaia, deglutiia, miciunea,
defecaia).
negativism activ cnd bolnavul, la orice
recomandare execut actul opus, astfel
bolnavul se ndeprteaz cnd este chemat, i
retrage mna atunci cnd i se ntinde.
Ticurile
miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, ca rezultat al
contradictiei unor grupe musculare, scapate de sub control
volutional, dar accesibile constiintei
repetate fara necesitate obiectiva, miscari spasmodice, de
aspect intentional
variabilitate si polimorfism extrem dpdv clinic (ticuri ale
pleoapelor, buzelor, limbii, gatului, umerilor, bratelor, mainilor,
respiratorii, alimentare, etc); onicofagia (roaderea unghiilor),
tricotilomania (rasucirea, ruperea, smulgerea parului)
frecvente in copilarie, susceptibile de a disparea spontan dupa
adolescenta
exista de asemenea ticuri complexe, combinate, care pot
surveni simultan sau succesiv (ca in boala Gilles de la Tourette)
pot fi amplificate de emotii sau calmate de repaus si izolare
Dezorganizarea conduitei motorii
(dispraxie, apraxie)

apraxia = pierderea posibilitatii de exprimare


gestuala si de efectuare a actelor motorii in ciuda
absentei tulburarilor motorii elementare
apraxie ideatorie cand actul nu poate fi executat din
cauza perturbarii planului si reprezentarii indeplinirii
sale; intotdeauna bilaterala; permite executarea
actelor simple dar nu si a celor complexe
apraxie ideomotorie - nu poate executa nici actele
simple nici cele complexe; unilaterala sau bilaterala;
determinata de leziunea cailor care unesc centrii
ideo-mototri; in afara leziunilor neurologice se
intalnesc si in demente.