Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T.

Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină

Semiologie Medicala
Curs

Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele

 SEMIOLOGIA FUNCTIILOR PSIHICE
descrierea tulburarilor cantitative si calitative ale functiilor de cunoastere, afectiv-
instinctive si volitionale

►Semiologia tulburarilor functiilor cognitive

II. Tulburarile functiilor de cunoastere directa (senzatii, perceptii)

Modificari cu caracter cantitativ

Hipoestezia senzoriala
Hiperestezia (* cenestopatiile)

Modificari calitative
Iluziile – perceptii deformate ale obiectelor si fenomenelor din mediul inconjurator
• vizuale (metamorfopsii, micropsii, megalopsii, parropsii, false recunoasteri,
pareidolie)
• auditive, gustative, olfactive, interoceptive, de modificare a schemei corporale
Agnoziile – tulburari in recunoasterea obiectelor, ce traduc un deficit asociativ la nivel
cortical, functiile senzoriale elementare fiind normale
• agnozia vizuala (cecitatea psihica) - agnozia tactila
• agnozia auditiva (surditatea verbala) - asomatognozia
Halucinatiile (fiziologice si patologice) – tulburarile functiei de cunoastere traduse
prin perceptii fara obiect
 halucinatiile fiziologice (la adormire=hipnagogice, la trezire=hipnapompice)
 halucinatiile exteroceptive vizuale (macropsice, micropsice)
 halucinatiile auditive (foneme sau complexe verbale)
 halucinatiile olfactive si tactile
 halucinatiile interoceptive (viscerale)
 halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice)

II. Tulburarile functiilor de cunoastere indirecta

Atentia sau prosexia – realizeaza directionarea si polarizarea activitatii psihice catre
un anumit element din campul perceptiv
Exista trei categorii de atentie:
1. primara (involuntara)
2. voluntara (intentionala)
3. postvolitionala (habituala)

Tulburarile atentiei:
- disprosexia - hipoprosexiile
- aprosexia - hiperprosexiile
Memoria sau mnezia – functia care asigura suportul pentru acumularea, fixarea,
conservarea si reactualizarea experientei cognitive anterioare
 tulburari cantitative:
- amneziile anterograde (de fixare) - amneziile lacunare
- amneziile retrograde (de evocare) - hipermnezia

 tulburari calitative:
- criptomnezia (iluzie a memoriei)
- allomneziile (tulburarile rememorarii trecutului) – forme de manifestare:
* pseudoreminescentele * confabulatiile (halucinatii ale memoriei)
- ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul
- anecforia - reamintirea unor evenimente considerate uitate
Gandirea – procesul complex al cunoasterii imediate a realitatii faptice si ideatice,
bazata pe experienta anterioara si ratiune, utilizand:
- analiza - comparatia
- sinteza - abstractizarea
- generalizarea

Tulburarile gandirii pot fi grupate in patru categorii:

 tulburari de ritm si coerenta (accelerare, incetinire, coerenta si incoerenta a ritmului

ideativ)
 tulburari de continut al gandirii (idei delirante, prevalente, dominante si
obsedante)
 tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii
 tulburarile dezvoltarii gandirii
1. tulburarile ritmului ideativ
tahipsihie insotita de tahilalie, verbigeratie
bradipsihie asociata bradilaliei, baraj ideativ

2. tulburari de continut al gandirii

• ideea dominanta
• ideea obsedanta, idei obsesive fobice
• ideea prevalenta
• ideea deliranta – poate avea:
- caracter expansiv-euforic (de marire si bogatie, de forta,
reformatoare, erotomanice etc.)
- caracter depresiv (revendicativ, de persecutie, gelozie, culpabilizare,
hipocondriace)
- caracter mixt sau combinat
3. tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii

* Tulburarile limbajului oral

• dislalii (rotacismul, sigmatismul, rinolalia, balbismul, logofobia)
• dislogii:
- modificari de intensitate ale activitatii verbale (logoree, mutism)
- tulburari de continut ale limbajului (paralogisme, neologisme, jargonofazia,
disfaziile: intoxicatia prin cuvant, amnezia verbala, surditatea verbala)

* Tulburarile limbajului scris

• tulburari ale activitatii grafice (hipoactivitatea grafica, hiperactivitatea
grafica-graforeea, grafomania)
• tulburarile morfologiei grafice (litere mici si tendinta descendenta, litere mari
si tendinta ascendenta)
• tulburarile de semantica grafica (paragrafismele)

4. tulburarile dezvoltarii gandirii

- oligofrenia – are trei grade: idiotia (QI<30), imbecilitatea (QI=30-50), debilitatea
mintala (QI=50-70)
- regresiunea gandirii – are caracter global sau partial (lacunar)
Imaginatia – procesul de cunoastere realizat pe baza procesarii, transformarii si
recombinarii elementelor de reprezentare si ideilor anterioare, cu realizarea unor idei
si reprezentari noi

- poate fi activa (intentionala) si pasiva (neintentionala)

-realizeaza reprezentari cunoscute sau necunoscute prin mai multe procedee:

- aglutinarea - tipizarea
- combinarea - schematizarea operatiei
- modificarea dimensiunilor imaginii (exagerare sau miniaturizare)
- simbolizarea

- poate fi afectata cantitativ, in sensul reducerii sau al exaltarii (mitomania)

►Semiologia tulburarilor functiilor afective

Starile afective – incarcaturi emotionale insotite de manifestari mimico-pantomimice si

neurovegetative
- stari de afect fiziologice (bucurie, satisfactie, manie, frustratie)
-modificari patologice ale starilor afective: de ordin cantitativ (hiper si hipotimii) si de
ordin calitativ (paratimii)

- euforia - anxietatea
- starea moriatica - angoasa
- disforia - inversiunea afectiva
- hipotimia si atimia - ambivalenta afectiva
- apatia
►Semiologia tulburarilor activitatii instinctuale
Instinctele (alimentar, de aparare si de perpetuare) pot fi modificate cantitativ si
calitativ

Instinctul alimentar Instinctul de reproducere

- exagerat – polifagia, bulimia,  exagerat (satiriazis, nimfomanie)/diminuat

acoria
- diminuat - anorexia,  devierile comportamentului sexual:
sitiofobia
- masturbatia (onanismul)
- bestialitatea
Instinctul de aparare - exhibitionismul
- pedofilia
- exagerat / diminuat - fetisismul
- gerontofilia
- sadismul
- homosexualitatea (lesbianism, pederastie)
- masochismul
►Semiologia tulburarilor functiilor volitionale
Vointa (bulia) – functia psihica ce determina orientarea si realizarea constienta
a activitatii individuale
activa/ inhibitorie

Tulburari de ordin cantitativ Modificari ale conduitei motorii

 hipobulia/abulia
 disabulia  tulburari ale tinutei vestimentare
 impulsivitatea • bizarerii
 hiperbulia • exagerarea rafinamentului vestimentar
• cisvetitism
• travestitism
Personalitatea • dezordine vestimentara
- tipul pervers
- tipul mitoman  modificari ale mimicii
- tipul paranoic - hipomimie - amimie
- tipul schizoid - hipermimie - paramimie
- tipul emotiv
- tipul ciclotim (distimic)
- tipul obsesiv
- tipul agresiv
- tipul isteric
- tipul pasiv
►Principalele afectiuni psihiatrice

Paranoia – remodelare patologica a personalitatii, caracterizata prin:

• supraestimare personala - megalomanie
• psihorigiditate
• teama si susceptibilitate exagerata
• nesociabilitate
• conflicte, agresivitate, delir de persecutie

Parafrenia – delir cronic, cu elaborarea unor idei extraordinare sau fantastice,

cu atribuirea unor legaturi cu fortele divine, in vieti anterioare; contrast cu
integrarea corecta in viata civila

Schizofrenia – disociatie psiho-afectiva, cu remanierea personalitatii

• dezvoltarea unui delir haotic, pierderea contactului cu realitatea
• tulburari de gandire, cu incoerenta, baraje
• tulburari de vorbire (mutism, jargonofazie)
• tulburari de afectivitate
Dementa – diminuarea ireversibila a functiilor intelectuale

• leziuni ischemice cerebrale multiple

• dementa presenila tip Alzheimer sau Pick
• leziuni vasculare sau degenerative ale creierului (dementa senila)
• dementa posttraumatica (encefalopatia cronica a boxerilor)
• asociata cu paranoia si schizofrenia

Mania – exacerbarea generala si permanenta a facultatilor instinctuale si morale

►Tulburari depresive de constiinta

Sincopele – pierderi scurte de cunostinta, datorate unor cauze circulatorii (deficit

hemodinamic cerebral); durata >3min. – leziuni corticale ireversibile
 sincopa ortostatica (posturala) – hTA brusc instalata
 tulburarile de ritm si de conducere
 stenoza aortica sau mitrala severa
 infarctul miocardic, embolia pulmonara, hiperventilatia
 hipertensiunea intracraniana

Falsele sincope (lipotimii) – diminuarea constiintei, fara pierderea acesteia

 Somnul – stare de pierdere a relatiei cu mediul, dar cu functii vegetative normale

 Coma – abolirea, mai mult sau mai putin durabila a constiintei, cu perturbarea
functiilor vietii de relatie (motricitate si sensibilitate) si ale vietii vegetative

Diagnosticul diferential al comei

 somnul profund – trezire la aplicarea unor stimuli

 hipersomnia – in leziuni infectioase, vasculare, cerebrale, hipotalamice,
insuficiente respiratorii
 areactivitatea nevrotica postconflictuala
 rigiditatea parkinsoniana
 catatonia schizofrenica
 stupoarea (de cauza psihica sau traumatica)
 lipotimia
 sincopa
 Stadializarea comelor (in functie de profunzime)
Stadiul I (coma vigila)
 abolire incompleta a constientei
 reactie de aparare la stimuli
durerosi sau zgomote puternice
 functii vegetative neafectate
Stadiul II (coma de gravitate medie)
 abolirea totala a starii de constienta
 tulburarea timpului labial al
deglutitiei
 respiratia ampla
 TA stabila
Stadiul III
 disparitia ROT si de deglutitie
 abolirea totala a constientei
 tulburari vegetative severe (respiratie
stertoroasa, neregulata, incarcare
bronsica si perturbarea schimburilor
gazoase alveolare, TA instabila, relaxare
sfincteriana, tendinta la escare)
Stadiul IV (coma depasita)
 moarte cerebrala (EEG : traseu plat la
determinari repetate)
 variatii importante ale TA, frecventei
cardiace
 risc de stop respirator (ventilatie
asistata)
Clasificarea etiologica a comelor

 coma posttraumatica
 coma vasculara medicala
 coma metabolica
 coma toxica

Elementele necesare precizarii etiologiei comelor

 interogatoriul anturajului
 examenul clinic (neurologic si cel somatic complet)
 examenele paraclinice (urina, sange, lichid de varsatura sau de
spalatura gastrica)
comele prin traumatism cranian
– plagi cranio-cerebrale, contuzii,
hematoame
coma terminala a unei afectiuni
cu evolutie mortala – neoplazici,
ciroze hepatice avansate
comele neurologice:
 cu hemiplegie
 cu sindrom meningean
 postepileptica
 prin hipertensiune intracraniana
comele endocrino-metabolice
 uremica (azotemica)
 diabetica
 coma diabetica hiperosmolara
 coma diabetica cu acidoza lactica
 coma hipoglicemica
 coma hipopituitara
 coma mixedematoasa
 coma basedowiana
comele prin toxice exogene
 coma barbiturica
 coma prin opiacee
 coma prin solanee midriatice
(belladona, atropina, datura
stramonium)
 coma prin stricnina
 coma etilica
 SCARA GLASGOW (aprecierea starii de constienta)
Semne Raspuns Scor Scorul
Ochi Deschidere spontana 4 normal =
Deschidere la comanda verbala 3 14-15
Deschidere la stimulare dureroasa 2
Scorul ≤ 7 =
Fara raspuns 1
stare de coma
Raspuns verbal Orientat + conversatie 5
Dezorientat + conversatie 4
Cuvinte neadecvate 3
Sunete neinteligibile 2
Fara raspuns 1
Raspuns motor Raspuns la comanda 6
Raspuns la stimuli durerosi 5

Retragere la stimuli durerosi 4

Retragere de decorticare (flexia membrului superior 3

si hiperextensia membrului inferior)
Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor) 2

Fara raspuns 1
Scor total 3 – 15
Aprecierea profunzimii comei

tonusul muscular atingerea neurovegetativa

 hipotonia sau hipertonia in flexie =  respiratorie (ritm, amplitudine)
decorticare  cardiaca (bradicardie, tahicardie,
 hipertonia in extensie = decerebrare variatii ale TA)
 vasomotricitate (roseata, paloare,
hipersudoratie)
studiul pupilei
 miozis bilateral = leziune inalta
 midriaza bilaterala = leziune joasa reflexele
 reflexele osteotendinoase
 asimetria pupilara = hemoragie
 cutanat plantar
subarahnoidiana sau anevrism de
 de trunchi cerebral
carotida interna fisurat
 palmomentonier
 nistagmusul = leziuni de trunchi
 corneomandibular
cerebral
 frontoorbicular
 strabismul = leziuni ale nervilor
 ciliospinal
oculomotori
 fotomotor
 cornean
 oculocefalic vertical si orizontal
 maseterin
 oculocardiac
Riscurile majore ale comei

asfixia acuta (depresie respiratorie sau varsatura aspirata) –

asculta respiratia traheala si pulmonara !

 insuficienta cardio-circulatorie acuta

palpeaza pulsul la carotide si ia TA !

 anoxia cerebrala (angajarea amigdalei cerebeloase si a bulbului in gaura

occipitala)
examineaza pupilele !