Tulburari de limbaj

1. Tulburari de debit verbal:

• Hiperactivitatea verbala simpla (bavardaj): ↑fluxului de cuvinte (normal; la tulb de
personalitate)
• Logoreea: ↑ritmului si debitului verbal (manie, TD)
• Hipoactivitatea simpla: aspect ezitant si monoton (persoanele timide, t.p obsesiv-
compulsiva)
• Inactivitatea totala- Mutismul: absolut (absenta totala a vorbirii legata de un factor afectiv,
fara leziuni organice; t. p histrionica, stari reactive, schizofrenia catatonica, stupor in depresia severa, stari
confuzionale)
relativ (expresie verbala ↓, pastrarea limbajului non-verbal,
scris; stari confuzionale, TD)
• Inactivitatea totala- Mutacismul: mutism deliberat, voluntar (t.p histrionica, schizoida, TD,
retard mintal, simulare)
2. Tulburari de ritm verbal:
• Tahifemia: ↑ritmului (insomnie, stari de agitatie)
• Bradifemia: ↓ritmului (depresie, demente, retard mintal, epilepsie)
• Ritm neregulat- baraj verbal, balbism (schizofrenie, tulburari nevrotice si de
neurodezvoltare)
Intonatie:
3. Intensitatea vorbirii:
• vorbire cu voce tare, exclamatie, strigate (agitatie, TD, hipomanie, manie)
• vorbirea soptita (depresie, t.p histrionica)
4. Coloratura:
• vorbire monotona (depresie)
• vorbire afectata, puerila, manierista (schizofrenie)
5. Tulburari fonetice: balbism, rotacism, rinolalie: afectiuni neurologice (extrapiramidale);
afectiuni psihiatrice (t.p histrionica, anxietate, schizofrenie, demente)
Semantica & Sintaxa:
• Paralogismul- cuvant utilizat in sens diferit de cel uzual
• Neologismul
• Embololalia- insertia unor cuvinte straine frazei, care revin periodic
• Agramatismul- limbaj lipsit de articole, conjunctii, prepozitii, in ‘stil telegrafic’
• Paragramatismul- expresii bizare si neoformatii verbale, plecand de la radacini corecte
• Elipsa sintactica- suprimarea unor cuvinte/prepozitii care ar da sens frazei
• Onomatonomia- repetarea obsedanta a unuia/mai multor cuvinte, in general grosolane
• Asintaxia- limbaj lipsit de structura gramaticala, dar isi pastreaza totusi semnificatia
• Stereotipii verbale- repetarea uniforma a unor cuvinte/grupuri de cuvinte cu caracter ritmat,
regulat, monoton
• Ecolalia- repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociata cu reproducerea intonatiei
• Psitacismul- vorbirea total lipsita de sens, ‘de papagal’
• Verbigeratia- debitarea automata de cuvinte fara legatura/fragmente de fraze/fraze intregi
nelegate intre ele cu deformarea sintaxei, neologisme=> limbaj incomprehensibil
Apar in: schizofrenie, TD, afazii, demente

2. Depresia
Mai frecventa la F, la cei singuri; varsta medie de debut-40 ani, riscul creste cu varsta
Modelul bio-psiho-social (vezi sub 35)
Diagnostic: Tulburare depresive recurenta, episod depresiv usor/mediu/sever
Caracteristici de evolutie: • remisiune totala/partiala
• pattern sezonier (mai frecventa la F, apare toamna-iarna, cu
remisiuni vara; cel putin 2 ani, frecvent episoade depresive cu trasaturi atipice)
• cicluri rapide (4 episoade/12 luni)
Clinica:
• idei de suicid, suicid reusit
• simptome de anxietate
• adolescenti, tineri: iritabilitate, tulburari de comportament, abuz de substante
1
 • varstnici: subdiagnosticata, acuze somatoforme, pseudodementa
Aspect: facies depresiv, lentoare psihomotorie
Perceptie: acuze somatoforme, simptome psihotice in forme severe
Atentie & memorie afectate
Insight prezent
Gandire: lentoare, accentuarea fenomenelor obsesive, ↓capacitatii decizionale, ideatie cu continut
negativ: inutilitate, incapacitate, culpabilitate. In formele severe- idei delirante congruente/incongruente cu
dispozitia
Evaluarea ideatiei & riscului suicidar:
• idei, plan, tentative
• idei de inutilitate
• abuz de substante
• izolare sociala
• anxietate, panica, neliniste, insomnii
Activitate motori: lentoare, fatigabilitate
Ritm nictemeral: tulb de somn
Apetit alimentar modificat (↑/↓)
D.d -tulb cu substrat organic: dementa, Parkinson, epilepsie
-tulb induse de substante: clonidina, propranolol, rezerpina, barbiturice, benzo, CST
-ep depresiv cu elem psihotice- tulb psihotice- schizoafectiva
-distimie
-doliu necomplicat
Evolutie: recaderi, uneori evolutie cronica. Episoade mai severe, mai frecvente odata cu inaintarea in
varsta. Ep netratat se remite in 6-13 luni, tratat- sapt, maxim 3 luni.
Facori de prognostic favorabil:
• episoade usoare
• spitalizare scurta
• suport social & familial
• complianta

3. Euforia
O crestere a dispozitiei cu tonalitate afectiva, expansiva- hipertimie pozitiva
D.d normala vs patologica; moria (jovialitate, familiaritati, calambururi, puerilism)
In cadrul sdr maniacal:
• dispozitie euforica
• accelerarea proceselor gandirii
• neliniste psihomotorie
• simptome somatoforme
In faza initiala a unor intoxicatii (alcool, cafea, cocaina, opiacee, amfetamine)
Demente (senile, vasculare, posttraumatice)
Dispozitia euforica- bucuria de a trai, optimism debordant, sentimente de omnipotenta & incredere
nelimitata in fortele proprii. Labilitate emotionala mare- trece rapid la stari de plans, furie, agresivitate

4. Anxietatea

5. Paratimiile
Modificari predominant calitative ale emotiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extrema fata
de context a dispozitiei, sentimentelor, trairilor afective
• schizofrenie
• demente
• tulb deliranta

6. Tulburarile mimicii
Reprezinta un tip de comunicare non-verbala folosind expresia faciala si modificarile acesteia. Are o
determinare importanta socio-culturala si etnica.

2
 a) Hipermimiile: • manie • tulburare deliranta
b) Hipomimiile: • sdr catatonic in schizofrenie/depresie • retard mintal
c) Paramimiile: disocieri intre limbaj si expresia mimica: schizofrenie: suras schizofren, prostratie,
furtuni mimice, incoerenta mimica, mimica impulsionala, manierisme, stereotipii

7. Hipokineziile
=Inhibitia motorie- incetinirea pana la disparitia activitatii motorii
• depresie
• schizofrenie (catatonica)
Forme:
• akinezie
• stupor- imobilitate cvasicompleta, inertie motorie, hipomimie- amimie, modificarea
vigilitatii
- isterie
- depresia severa (melancolica)
- catatonie
• baraj motor
• catalepsie- imobilitate completa, inhibitie psiho-motorie, hipertonie musculara, flexibilitate
ceroasa

8. Sindromul de agitatie psihomotorie

Este o forma extrema a hiperkineziei (exacerbarea activitatii motorii), caracterizata de
dezorganizarea globala a conduitei- acte motorii necoordonate, desfasurate aleatoriu, corelate cu
dezorganizarea altor procese psihice (ex- gandirea).
• stari confuzionale
• stari maniacale
• schizofrenie
• epilepsie

9. Disprosexii
=tulburari ale atentiei
1. Cantitative:
a) Hiperprosexii: ↑orientarii selective a activitatii de cunoastere:
Generale:
• stari maniacale
• stari de excitatie
• stari de intoxicatie usoara: alcool, cofeina, eter
• situatii cu risc vital
• cresterea interesului general
Selective (un anumit continut ideativ):
• depresivi- ideatia depresiva, amintirile triste
• hipocondriaci- starea de sanatate, senzatiile din corp
• tulburare deliranta- ideile delirante
• fobici, obsesionali- fobii, obsesii
b) Hipoprosexii: ↓orientarii selective a activitatii de cunoastere (pana la aprosexie- stari
confuzionale grave):
• stari de surmenaj
• stari de iritabilitate
• stari de anxietate
• modificarea functionarii cognitive globale: nedezvoltare/deteriorare
cognitiva
• schizofrenie- debut/evolutie-deteriorare
• stari confuzionale
2. Calitative- Paraprosexii: disocierea dintre atentia spontana si voluntara
• manie
• atac de panica
• stari fobice
3
 • la persoane normale- concentrare mare pe un subiect fata de care este
foarte motivat, cu ignorarea celorlalte detalii din ambianta

10. Tulburari cantitative de perceptie

1. Hiperestezia: -↓ pragului senzorial-↑ intensitatii senzatiilor- 1 singur analizator/toti (generala)
• surmenaj
• neurastenii
• debutul unor afectiuni psihotice/boli infectioase
• hipertiroidie
• intoxicatii
2. Hipoestezia: ↑pragului senzorial- ↓intensitatii senzatiilor (↓ nr de excitanti receptati)
• stari reactive
• depresie
• accese paroxistice de isterie
• oligofrenii
• tulb cantitative de constiinta
• hipnoza
• schizofrenie
3. Sinestezia: perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul receptat de un analizator
• intoxicatia cu mescalina, psilocibina, LSD, cocaina
4. Agnozii: incapacitatea de a recunoaste obiecte dupa calitatile senzoriale, receptorii periferici si
caile fiind intacte.

11. Iluziile
Tulburari calitative de perceptie, fiind perceptii cu stimul real si specific, dar denaturata. Perceptia
e completata imaginativ. Semnificatia patologica e cu atat mai importanta cu cat denaturarea e mai mare.
I) Iluzii fiziologice: modificarea conditiilor obiective/subiective/ale mediului perceptiv; subiectul
recunoaste deformarea perceptiei
• tulb de atentie (false identificari)
• stari afective (frica, anxietate, euforie)
• oboseala, suprasolicitare, surmenaj
• modificari fiziologice ale starii de constienta (stari hipnapompice, hipnagoge)
II) Iluzii patologice: subiectul considera deformarea veridica, nu incearca sa o corecteze; insotite
frecvent de: • interpretare deliranta • superficializarea atentiei/memoriei/proceselor asociative
1. Exteroceptive: a)Vizuale- cele mai frecvente:
• metamorfopsii (micro/macropsii)- deformarea
obiectelor & spatiului perceput
• pareidolii (foarte intense)- deformate, anxiogene
-copii, delirium tremens,
schizofrenie,
infectii,
post TCC, epilepsie
• false recunoasteri: sdr Korsakov, demente, stari
confuzionale, stari maniacale, intoxicatii acute
• deja vu, deja vecu, deja connu
• false nerecunoasteri- patologia lobului temporal
• iluzii de persoana: schizofrenie, tulb deliranta,
leziuni de emisfera dreapta:
-sdr Capgras (iluzia sosiilor)- o
persoana apropiata a fost
inlocuita de un
impostor
-iluzia Fregoli- delir de persecutie,
urmarire- un persecutor ia
infatisari diferite

b)Auditive- calitative/cantitative
4
 c)Gustative & Olfactive- de obicei asociate; schizofrenie,
tulburare deliranta; de obicei + ideatie deliranta de otravire
2. Interoceptive- perceperea eronata a functionarii unor aparate sau organe
3. Proprioceptive- iluzii de modificare a schemei corporale (forma,
dimensiuni, greutate, pozitie): patologie P-O, intoxicatii, stari confuzionale,
schizofrenie, dismorfofobie, TOC
Cenestopatia: iluzie interna (sensibilitatea corporala generala)- senzatii corporale neplacute
(parestezii, arsuri, furnicaturi, intepaturi) care nu au un substrat organic identificabil
participare emotionala importanta
• sdr hipocondriace, tulb somatoforme, stari anxioase, depresive, la varstnici

12. Halucinatiile psihosenzoriale

• senzorialitate
• proiectate in spatiul perceptiv
• subiectul crede in realitatea lor
I. Exteroceptive
1. Auditive:
a) Elementare (zgomote nedistincte- foneme, fosnete, tiuituri, pocnete)
b) Comune (le poate fi atribuita o sursa-clopot, scurgerea apei, motor, sunete
muzicale)
• a)+b)- patologia urechii, boli neurologice, stari confuzionale cu aura
epileptica,psihoze
c) Complexe (fragmentare-silabe/inteligibile)
• schizofrenie, tulb deliranta, depresie cu elemente psihotice, intoxicatii cu
substante
2. Vizuale:
a) Elementare (fosfene, fotopsii-puncte, scantei, linii)
b) Complexe (zoopsii)
c) Scenice (statice-panoramice/dinamice-cinematografice)
• cauze oftalmologice, neurologice, leziuni de lob O, epilepsie, stari
confuzionale, schizofrenie, sevraj alcoolic complicat-zoopsii
3. Olfactive, gustative: placute/neplacute
• crize uncinate in epilepsia de lob T, leziuni lob T, tulb de dispozitie cu
elemente psihotice, delirium tremens, tulburare deliranta, dementa cu elemente psihotice
4. Tactile:
a) Interne (arsuri, dureri, miscari subcutanate ale unor insecte)
b) Externe (caldura, arsuri, atingere, sarut, curent de aer, intepatura)
• intoxicatii cu substante (droguri), sevraj alcoolic complicat, demente cu
elemente psihotice
II. Interoceptive
1. Modificari ale organelor interne (arsuri, modificarea pozitiilor, a functiilor-putrezite;
localizari genitale- viol, introducerea de corpuri straine)
2. Posesiune zoopatica (existenta unor fiinte reale sau supranaturale in interiorul corpului)
3. Metamorfozare (transformare intr-un animal)
• tulb hipocondriaca, schizofrenie, dementa cu elemente psihotice, sdr
Cotard (idei delirante de negatie, enormitate si imortalitate + negarea halucinatorie a viscerelor)
Asocieri: vizuale+auditive/gustative+olfactive/tactile+corporale; *la varstnici: corporale (zona
genitala) + olfactive

13. Pseudohalucinatiile
(=Halucinatii psihice)
Autoreprezentari aperceptive: incoercibilitate, automatism, exogenitate
NU au obiectivitate spatiala sau senzorialitate; NU pe caile senzoriale obisnuite; NU pot fi
controlate prin propria vointa
Sunt localizate in gandirea proprie (spatiul intrapsihic)

5
 Acustico-verbale: voci interioare, ecoul gandirii/lecturii, ganduri transmise. Trairile apar prin
intruziune (telepatie, transmiterea gandurilor)
Vizuale: ‘cu ochii mintii’: imagini, scene panoramice, in spatiul subiectiv
Motorii (verbale/scrise): are senzatia ca vorbeste fara sa o faca; ‘este facut sa vorbeasca’-impulsiuni
verbale (automatism verbal)
*Sindromul de automatism mintal Clerambault Kandinski
Halucinatii psihice&psihosenzoriale + alte fenomene psihice incoercibile, exogene
•triplu ecou (gandirii, lecturii, actelor)
•triplu automatism (motor, ideativ, ideo-verbal)
•halucinatii psihice anideice (fara tema)

14. Tulburari cantitative de memorie

a) Hipomnezii:↓ functiei in diferite grade pana la amnezie
• stari de oboseala, nevrotice, deficit prosexic, patologie organica
(nedezvoltare/deteriorare cognitiva)
b) Amnezii: - de fixare (anterograde)
- de evocare (retrograde)
- antero-retrograde
Legea regresiunii memoriei: se uita in ordine: evenimentele recente -> evenimentele indepartate ->
sentimente/afecte -> obisnuintele simple
Deteriorarea limbajului: limbajul ideilor (cel mai complex) -> limbajul emotional -> mimico-
pantomimic
Amnezia lacunara (hiatus mnezic temporar)- o perioada delimitata de timp
• stari confuzionale (AIT, TCC)
• stari de betie patologica/acuta (blackout)
• totala (coma, grand mal)/partiala
Amnezii psihogene- uitarea continutului; e imposibila reproducerea voluntara, desi amintirile au
fost bine fixate. Au fost trecute in inconstient.
- uitarea se datoreaza trairii afective negative de insotire
- dispar odata cu modificarea imprejurarilor care le-au produs
• stari nevrotice
• t.p. histrionica
• PTSD
• doliu
c) Hipermnezii: capacitate exagerata de evocare, frecvent involuntar, sunt aminitiri multiple,
tumultoase, care indeparteaza subiectul de la preocuparile prezente
• stari cu incarcatura afectiva
• tulb deliranta
• t.p. paranoid
• stari febrile
• intoxicatii: eter, cloroform, barbiturice, amital, psihedelice
Mentism: subiectul devine un spectator al desfasurarii incoercibile si tumultoase a ideilor &
amintirilor. Insotit de hipoprosexie voluntara
• stari de oboseala (poate fi cauza insomniei)
• mentism hipermnezic exogen, xenopatic- Chaslin- din Sdr de automatism mintal
Viziunea panoramica retrospectiva: isi revad rapid momente din viata; forta maxima a evocarilor

• stari de risc vital

• stari comatoase psihogene
• stari halucinatorii
• crize de epi temporala

15. Paramneziile
Tulburari calitative ale memoriei
1. Pseudomnezii - tulburari ale sintezei mnezice imediate: evocari eronate ale unor evenimente traite
in realitate, dar incadrate incorect in spatiul si timpul in care s-au petrecut
6
 a) Criptomnezie: ↓ capacitatii de diferentiere intre evenimentele personale/straine;
reale/citite/povestite. Subiectul isi atribuie materiale mnezice (auzite, citite) SAU are loc instrainarea
amintirilor (evenimentele traite apartin altcuiva).
• schizofrenie, dementa, tulburare deliranta
b) False recunoasteri/nerecunoasteri: deja/jamais vu/vecu
• stari de oboseala, confuzionale, maniacale, schizofrenie,
epilepsie temporala
c) Paramnezia de reduplicare: reidentificare a obiectelor, persoanelor, situatiilor
traite in prezent cu altele traite anterior. Impresiile actuale sunt confundate cu amintirile. Nu exista
continuitate intre prezent si experientele anterioare.
2. Allomnezii- tulburari ale rememorarii trecutului: reproduceri ale unor evenimente din trecut pe
care subiectul le traieste in prezent
a) Pseudoreminiscenta: traieste in prezent evenimente care au avut loc in trecut. Nu
recunoaste timpul si spatiul in care s-au petrecut
b) Ecmneziile: incapacitatea de a deosebi imaginar/real; trecut/prezent. Intreaga
personalitate se intoarce la perioade traite cu mult timp inainte.
• demente, stari confuzionale, epilepsie temporala
c) Confabulatii: ‘halucinatii de memorie’. Nu poate deosebi imaginar/real.
Reproducerea unor evenimente imaginare neintentionat (are convingerea ca sunt reale).
Forme: de jena, mnestice, fantastice, onirice
• sdr Korsakov, dementel
Sdr Korsakov: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spatiala, memorie
semantica pastrata. False recunoasteri, pseudoreminiscente, Confabulatii de jena, uneori cu tematica de
grandoare, dispozitie euforica, logoree.
• dependenta de alcool, intoxicatii acute (CO), TCC,
infectii, tumori
d) Anecforia: ‘ridicarea valului’ amnezic care acopera o amintire. Reproducerea
unor amintiri considerate uitate, care se intampla doar cu informatii ajutatoare.
• stari de oboseala, stari posttraumatice, demente

16. Tulburari cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ

Idei inlantuite foarte rapid, multiplicarea asociatiilor, pierderea profunzimii. Evocarile sunt
exacerbate, cu numeroase digresiuni, care intrerup firul principal al discursului, cu tulburari de atentie care
fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise.
=Tahipsihie/ fuga de idei (accelerarea ritmului ideativ) pana la forma extrema- incoerenta ideativa
• sdr maniacal
• schizofrenie
• paralizie generala progresiva
• intoxicatii usoare
• betie acuta
• stare de surmenaj
• epuizare

17. Ideea obsesiva

Tulburare a continutului gandirii, este o idee care se impune gandirii, o invadeaza, dar sunt
recunoscute de individ ca fiind parazite, in contradictie cu personalitatea, valorile, credintele, educatia
persoanei. Exista critica asupra caracterului patologic.
Insotita de anxietate
Temele cele mai frecvente: contaminare cu substante murdare, preocupari sexuale, religioase, de a ii
leza pe altii
• TOC, depresii, schizofrenie la debut

18. Ideea prevalenta

Tulburare a continutului gandirii, sunt idei care se impun gandirii, dar nu au intensitatea ideilor
delirante. Ocupa primul loc in fata tuturor celorlalte tulburari de gandire. Pot fi recunoscute ca
necorespunzatoare realitatii la contraargumente.
7
 Potentialitate deliranta
• stari postonirice, epilepsie, alcoolism, t.p. schziotipal

19. Definitia ideii delirante, exemple

Sunt idei de care pacientul este ferm convins, desi sunt in dezacord evident cu realitatea;
impenetrabile la argumentele logicii formale si modifica trairile, conceptia despre lume si comportamentul
pacientului.
Delir primar: dispozitie, perceptii, idei delirante
Idei delirante secundare: modificarilor perceptuale, dispozitiei, tulb de memorie
Exemple: • ideea de persecutie
• idei delirante cu continut depresiv (vinovatie, ruina, auto-acuzare)
• idei hipocondriace
• idei de gelozie si erotomanie
• idei de filiatie
• idei de inventie, reforma, mistice
• idei de grandoare
• idei de relatie (de referinta?)
• idei de influenta
• idei metafizice, cosmogonice
20. Starea confuzionala
(=delirium?)
Tulburare a constientei si a functiilor cognitive dezvoltate intr-o perioada scurta de timp. Majoritatea
cauzelor sunt in afara SNC
!Sindrom
Cea mai mare rata- postcardiotomie
Factor de risc major- varsta ↑
Etiologie: dezechilibre Ach, NAdr, 5HT, SRAA
Cauze: a) Intracranian: epilepsie, TCC, infectii, boli vasculare
b) Extracranian: intoxicatii (antiAch, sedative, alcool, antiHTA, antiparkinsoniene,
antipsihotice); disfunctii endocrine, boli hepatice, renale, pulmonare, cardiace; tulb HEL; infectii sistemice;
postop
Clinic: tulburarea constiintei, ↓capacitatii de concentrare, mentinere, comutare a atentiei
cognitiv: dezorientare temporospatiala, la persoana; afectarea memoriei recente
somn, ritm nictemeral: insomnie, inversare ritm, accentuarea vesperala a simptomelor,
cosmaruri
Dispozitie: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie, apatie, perplexitate, agitatie
Perceptie: iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Simptomele sunt legate de o suferinta organica
Debut brusc, evolutie fluctuanta
D.d dementa
Evolutie: durata se suprapune cu cea a cauzei (<1 sapt); dupa inlaturarea cauzei- remisiune in 2-7
zile, cu amnezie partiala a episodului

21. Neurolepticele
1. Tipice: haloperidol, clorpromazina; depot: flufenazina, halo
Indicatii: -delirium
-schizofrenie
-tulb schizoafectiva
-tulb deliranta persistenta
-manie
-depresie psihotica
-alte psihoze
-tulb discomportamentale

2. Atipice (5HT2): sulprid, amisulprid, clozapina (D4) (a 2a linie), risperidona (alfa 2),
olanzapina, quetiapina, paliperidona
8
 • ↓ suicidului, fumatului, violentei- clozapina
• ↓ riscului de diskinezie tardiva, intoxicatie cu apa
• creste aderenta; eficacitate pe un spectru mai larg de simptome
Indicatii: -delirium
-schizofrenie
-tulb schizoafectiva
-tulb deliranta persistenta
-manie (TAB)
-depresie psihotica
-alte psihoze
-tulb discomportamentale violente
- tulb psihotice in demente
-t.p. borderline
Amplificator in: depresie, TOC, tulb de panica, tulb de anxietate generalizata

22. Efectele secundare ale neurolepticelor

1. Antipsihotice tipice:
• cardiace: hTA orto, aritmii ventriculare, prelungire QT, aplatizare unda T
• anticolinergice perif: mucoase uscate, tulb de acomodare, constipatie, retentie urinara (CI:
glaucom cu unghi inchis, hipertrofie de prostata)
• anticolinergice centrale: doze mari, mai ales la varstnici- delirium
• endocrine: hiperprolactinemie: galactoree, amenoree, impotenta, tulb de ejaculare,
osteoporoza, hirsutism, acnee
• neurologice:
a)parkinsonism: z-sapt de tratament
bradilalie, bradikinezie, bradipsihie, rigiditate (hipertonie), tremor
de repaus + hipersudoratie, sialoree
b)diskinezie tardiva: miscari repetitive, involuntare musc BMF, intentionale, dispare
in somn, ireversibila/partial reversibila; risc crescut cu doza & durata tratamentului
c) akathisie: senzatie subiectiva de neliniste: componenta psihica + motorie
d)sdr neuroleptic malign: hipertermie, rigiditate musculara, cresterea CPK,
instabilitate vegetativa, modificari ale constientei; diaforeza, paloare, disfagie, tremor, incontitenta urinara,
agitatie psihomotorie; delirium cu progresie spre letargie, stupor, coma. Tratament: intreruperea medicatiei,
suport functii vitale, dantrolen, bromocriptina.
e)↓ pragului convulsivant (cele sedative)
f)sedare
• sdr metabolic
2. Antipsihoticele atipice:
Clozapina: agranulocitoza, convulsii
Risperidona: extrapiramidale, hTA orto
Olanzapina: crestere in greutate, hiperglicemie
• ↑ g, rezist la insulina, DZ
• ↑lip
• sdr neuroleptic malign, sdr extrapiramidale
• sedare, somnolenta

23. Indicatii si contraindicatii ale neurolepticelor

1. Neuroleptice clasice:
• Delirium
• Schizofrenie
• Tulb schizo-afectiva
• Tulb deliranta persistenta
• Manie
• Depresie psihotica
• Alte psihoze
• Tulb discomportamentale
2. Neuroleptice atipice:
9
 • Schizofrenie
• Tulburarea schizoafectiva
• TAB
• Depresia psihotica
• Tulburarea deliranta persistenta
• Delirium
• Tulburari psihotice in demente
• T.p borderline
• Tulburari discomportamentale violente
Amplificatoare pt prima linie in:
• Depresie
• TOC
• Tulb de panica
• Tulburarea de anxietate generalizata
Contraindicatii: glaucom cu unghi inchis, hipertrofie de prostata (pt neurolepticele cu efect
anticolinergic)
patologie cardiovasculara- antipsihoticele tipice
Parkinson/tulb extrapiramidale- toate in afara de clozapina/quetiapina
DZ, sindrom metabolic- olanzapina

24. Tranchilizantele
(=Benzodiazepine)
Indicatii:
• anxietate
• insomnie
• agitatie
• manie
• sevraj la etanol
Tulburare de panica, tulb de anxietate generalizata- alprazolam, clonazepam
Intra rapid in actiune
Efecte secundare:
• T1/2 scurt- risc de dependenta si sevraj
• T1/2 lung- risc de acumulare si somnolenta
• sedare, somnolenta, ataxie, afectarea fctiei motorii, amnezie anterograda
Buspirona: TAG; profil bun al efectelor secundare, NU dependenta, NU intra imediat in actiune;
alternativa buna pt benzouri

25. Antidepresivele
1. Triciclice: clomipramina, desipramina, amitriptilina
2. Tetraciclice: depresii usoare: mianserina, maprotilina
3. IMAO: depresii atipice: moclobemid
4. SSRI: fluoxetina, paroxetina, sertralina, fluvoxamina, citalopram, escitalopram
5. SNRI: duloxetina, venlafaxina, desvenlafaxina
6. NDRI: bupropion
7. Antagonisti alfa 2 (NaSSA): mirtazapina, mianserina
8. SARI: trazodona, nefazodona
9. NRI: reboxetina
10. Alte: tianeptina, agomelatina (agonist rec MT1,2), vortioxetina (SERT, 5HT1B/D, 5HT1A,-
agonist partial; 5HT7, 5HT3- antagonist)
Principii de tratament:
• daca a raspuns bine la un AD se incearca din nou
In fctie de: starea somatica, efectele secundare, interactiuni, potential suicidar, complianta, acces la
tratament
• doza se creste progresiv (venlafaxina, TC)
• perioada de latenta de min 14 zile, deci nu se renunta la un AD dupa mai putin de 1l de tratament
• trat 6-9 luni pt a preveni recaderile (! Nu se intrerupe brusc, se reduce treptat)
10
 • permanent daca ≥2 episoade
•! la: gravide, alaptare, ins hepatica/renala
• alcoolul poate exacerba depresia, interactiona cu AD
• psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta
Indicatii:
• tulb depresiva majora
• episod major depresiv in tulb bipolara I (! atentie la viraj- poate deveni maniacal sub tratament AD)
• tulb de dispozitie pe fond organic
• anxietate: tulb de panica, tulb de anxietate generalizata, TOC
• Depresia Majoră
Indicatii TC:
Depresia melancoliformă (imipramină, desipramină, clomipramină)
Depresia cu simptome de anxietate (doxepină, amoxapină, maprotilină)
Depresia atipică (imipramină)
Depresia psihotică ( combinație cu AP)
Depresia cronică, Distimia ( Imipramină and desipramină)
TOC ( Clomipramină)
Depresia la vârstnici (Nortriptylin)
Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder (desipramină)
Sdr de durere (triciclice, maprotilină)
Enuresis nocturn (imipramină)
Tulburarea de panică, tulburarea de anxietate generalizată(clomipramină, imipramină)
Indicatii SSRI:
• Depresie
• Tulburări de anxietate (generalizată, panică, toc, ptsd, anxietate socială)
Altele:
• depresie în stări organice-stroke, post IMA, parkinson,
• schizofrenie-depresie, simptome negative
• Tulburări de personalitate -iritabilitate și agresivitate
• Tulburări de dezvoltare pervazive (autism)
• Abuzul și dependența de alcool
Efecte adverse:
1. TC: risc letal in supradoza
cardiovasc: hTA orto, blocuri de conducere, aritmii
anticolinergic: gura uscata, dificultati de acomodare, constipatie, retentie urinara
CI: glaucom, hipertrofie de prostata
antihistaminic: sedare, ↑apetit, greutate, delirium
hepatite acute toxice
sedare, tremor
viraj afectiv
↓pragului convulsivant
NU: gravide, alaptare, ECT; ! La ins renala/hepatica
2. SSRI: Fluoxetina: anxietate, agitatie, insomnii
Sertralina: diaree, tremor, uscaciunea gurii
Fluvoxamina: sedare-ameteala, greata, constipatie
Paroxetina: disfunctie sexuala, sedare-astenie-ameteli
Escitalopram: greata, tulb de conducere
Sindromul serotoninergic: mioclonii, agitatie, crampe, hiperpirexie, HTA

26. Schizofrenia paranoida

• cel mai frecvent tip de schizofrenie
Criteriile A +
• Debut ~30 ani (mai tardiv decat hebefrenica/catatonica)
• idei delirante (persecutie, referinta, filiatie, gelozie) + halucinatii auditive (proeminente pt dg)
• tensionati, suspiciosi, ostili, agresivi
• tocire afectiva mai ↓
11
 • prognostic favorabil, raspunde bine la tratament

27. Schizofrenia catatonica

Criteriile A +
Imobilitate- catalepsie: flexibilitate ceroasa, stupor
• agitatie psihomotorie
• negativism (verbal, motor, alimentar)
• stereotipii, bizarerii, manierisme
• ecolalie, ecopraxie
Forma rara, evolutie buna (!la riscul de malnutritie)

28. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata)

Criteriile A +
• Debut timpuriu (<25 ani)
• Vorbire dezorganizata (incoerenta ideo-verbala)
• Comportament dezorganizat
• Tocire/Incongruenta afectiva
• Comportament dezorganizat, dezinhibat, paramimie, paratimie, zambet natang, manierisme, pueril
• Tendinta la izolare
• Prognostic slab, evolutie deteriorativa

29. Schizofrenia nediferentiata

Indeplineste criteriile A de schizofrenie (≥2 dintre):
• idei delirante (control, influenta)
• halucinatii (insertie, furt, transmiterea gandurilor; verbale, comentative)
• limbaj dezorganizat (incoerent; neologisme, baraj verbal)
• comportament catatonic/dezorganizat (bizar)
• simptome negative (apatie, saracirea limbajului, tocirea afectiva)
Dar nu le indeplineste pe cele pentru schizofrenie paranoida, reziduala, catatonica, simpla

30. Schizofrenia reziduala

Simptome predominant negative timp de 1 an: lentoare, tocire afectiva, apatie, avolitie, alogie,
mimica redusa, igiena deficitara, dezinsertie sociala
Cel putin un episod psihotic in trecut.

31. Ipoteze etiologice in schizofrenie

Diateza stres-vulnerabilitate/ Modelul bio-psiho-social:
1. Factori biologici
a) Modificari structurale (*modificari nespecifice, neomogene, nu par progresive):
•largirea ventriculilor, a santurilor corticale
•sist limbic/talamus/lobi F/T: ↓volumului, pierderi celulare, modif arhitectonicii
celulare
b)Modficari imagistice:
•hipofrontalitate- simptome negative
•largirea ventriculilor
•↓volumului
c)Neurotransmitatori:
•DA: exces de activitate (antipsihoticele tipice blocheaza receptorii D2;
psihotomimeticele cresc DA)
•5HT (antipsihoticele noi, atipice- stimularea rec 5HT2A din ncl rafeului scade
secretia DA din cortexul prefrontal)
+Ach, Glu, GABA
d) Electrofiziologie: EEG, potentiale evocate, anomalii ale miscarilor de urmarire oculara
1’. Factori genetici: studii, familiale, de adoptie, gemeni- confirma ipoteza genetica. DAR- gemenii
monozigoti-50% concordanta=> importanta factorilor psihosociali.
+ cercetarea genelor/polimorfismelor responsabile de predispozitia la schizo

12
 2. Factori psihosociali: teorii psihanalitice; legate de familie (double bind-interactiuni sociale in care
individul primeste mesaje conflictuale de la o alta persoana- oricum raspunde e gresit/expressed emotion-
predictor de recidiva; rudele individului comenteaza despre patologia lui cu alte persoane: critica, ostilitate,
supraimplicare emotionala); sociale (cauza-efect)

32. Principii de tratament in schizofrenie

1. Spitalizare: evaluare diagnostica, stabilirea tratamentului, siguranta, simptome +++, incapacitate
de a se inhgriji
2. Principii: •ce simptome trebuie tratate? •Ce antipsihotic a fost eficient in trecut?
•1 singur neuroleptic, 4-6 sapt in doze corespunzatoare (trebuie sa fie suficiente),
apoi se ajusteaza in functie de evolutie
• ameliorarea incepe in h-zile, remisiunea- 6-8 sapt
•4-6 mg halo/4-6 mg risperidona/10-15 mg olanzapina
• primele 3-6 luni- stabilizare
• 1 ep- 1-2 ani; 2 ep- 5 ani; ≥3- toata viata

33. Tulburarea deliranta

O idee/set de idei delirante altele decat cele considerate specifice schizofreniei (persecutie,
grandoare, erotice, gelozie, hipocondriace), de durata de minimum 3 luni.
Subtipuri: erotomanie, grandoare, gelozie, persecutie, hipocondrie, mixt, alte (Capgras, Fregoli,
Cotard)
Aspect: tinuta excentrica, suspiciosi, ostili
Perceptie: Nu exista halucinatii persistente, eventual tranzitorii.
Atentie, memorie, orientare: normale
Dispozitie concordanta cu delirul
Gandire: tulburari ale continutului gandirii: delir sistematizat
Limbaj: discurs frecvent logic, uneori circumstantialitate
* trebuie verificata veridicitatea delirului
Insight: nu
Trebuie evaluat riscul de suicid, homicid, alte tipuri de agresivitate
1. Tipul erotoman: convingerea ca este iubit de o persoana cunoscuta, celebra. F>B. Medico-legal:
B>F. Frecvent izolati, singuri, fara viata sexuala. Erotomania- sdr Clerambault
Faze: speranta-deceptie-ranchiuna
Eforturi de a contacta persoana
Interpreteaza gesturile de respingere ca o dovada de iubire
Risc de acte heteroagresive
2. Delirul de grandoare: Megalomania. Talent/inventie/relatie cu o persoana sus-pusa/continut
religios (secte)
3. Delirul de gelozie: Paranoia conjugata/sdr Othello (sot/sotie). Frecvent B. Debut brusc, se remite
la despartire.
Asociat cu consumul de alcool
Risc de heteroagresivitate, abuzuri, limitarea autonomiei
‘Dovezi” pt sustinerea delirului: investigatii, urmarire
4. Delirul de persecutie: cel mai frecvent
Conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire
Problemele mici pot fi exacerbate
Reparatie legala: paranoia qverulenta- procese
Risc de agresivitate verbala/psihica
Temele delirante: mediul profesional, vecinii
Faza de elaborare (acumuleaza material)- revelatie, certitudine absoluta
Resemnare cu varsta
5. Delirul de tip somatic: psihoza monosimptomatica hipocondriaca
d.d cu hipocondrie- convingerea pacientului
Ex: infectie, dismorfofobie, mirosuri emanate de corp, pierderea functiilor unor parti ale corpului
Risc de suicid
Antecedente: TCC, abuz de substante
13
 D.d schizofrenie: in schizo delir bizar vs non-bizar in TD. Tot in schizo: halucinatii, dezorganizarea
gandirii, activitatii, simptome negative, afectarea functionarii
Evolutie: Factori precipitanti- emigrare recenta, conflicte/izolare sociala
Debut brusc
IQ sub medie, personalitate premorbida hipersensibila, dominanta
Simptomele ↓in sapt/luni/ani/ pot reaparea din cauza unui factor precipitant
Simptome depresive la TD- urgenta!
Factori de prognostic bun: • integrare ocupationala, sociala
• sex F
• debut <30 ani
• debut brusc
• durata ↓
• prezenta factorilor precipitanti
• persecutie, somatic, erotic>grandoare, gelozie
Tratament:
Antipsihotice, de obicei refuza tratamentul (daca nu il poate convinge dr- comisie)
Psihoterapie (individuala- insight, cognitiva, comportamentala)

34. Particularitati clinice ale tulburarii depresive majore (episodul depresiv major)
Min 2 sapt:
• dispozitie depresiva
• ↓interesului, placerii (abulie, anhedonie)
• ↓/↑ apetitului alimentar; greutatii
• insomnie/hipersomnie
• retard/agitatie psihomotorie
• fatigabilitate, pierderea energiei
• sentimente de inutilitate, culpabilitate
• autostima ↓
• ↓capacitatii de concentrare, ambivalenta
• ideatie, tentativa de suicid
Simptomele provoaca suferinta, incapacitare familiala, sociala, profesionala
Usor/mediu/sever
Cu/fara simptome psihotice
Cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice
Cu elemente melancolice:
• pierderea placerii in toate ariile
• lipsa reactivitatii
• depresie mai accentuata dimineata
• insomnii matinale
• lentoare/agitatie psihomotorie marcata
• ↓marcata a apetitului si g
• culpabilitate marcata
• ↓libidoului
Episodul atipic (femei, debut timpuriu, t.p histrionica):
• reactivitate emotionala
• ↑apetitului, g
• ↑somnie
• senzatie de greutate in membre
• sensibilitate in relatii

35. Ipoteze etiologice ale tulburărilor afective

Modelul bio-psiho-social
1.Biologic:
• anomalii monoaminergice: NAdr, 5HT, DA
• Anomalii neuroendocrine: 50% raspund la dexa; 30% raspund la TRH (hipotiroidie)
• Anomaliile somnului: EEG, REM
Arii implicate: sist limbic, hipotalamus, ggl bazali
14
 1’. Factori genetici: studii familiale (rudele de gradul I- risc 2-3x>); studii de adoptie; studii pe
gemeni. Toate confirma ipoteza genetica.
2. Factori psihosociali:
• Evenimente de viata care preced evenimentul (pierderea unei persoane apropiate)
• Tulb de personalitate: OCD, histrionic depresiv
• Teoria cognitiva: distorsiunile experientelor de viata, autoevaluare negativa, pesimism

36. Episodul hipomaniacal

Min 4 zile:
• dispozitie euforica, expansiva, iritabila, neliniste
• autostima ↑, grandoare
• ↓ nevoii de somn
• presiune de a vorbi
• distractibilitate (hiperprosexie spontana, hipoprosexie voluntara?)
• implicare in activitati riscante (comportament impulsiv?)
• tulburari observabile de catre ceilalti
• NU disfunctii importante, spitalizare, elemente psihotice

37. Episodul maniacal

Durata: min 1 sapt:
• dispozitie euforica, expansiva, iritabila, distractibilitate, neliniste, agitatie psiho-motorie
• autostima ↑, idei de grandoare
• ↓ nevoii de somn
• logoree, fuga de idei
• implicare excesiva in activitati riscante
*polipragmazie?
• dezinhibitie pulsionala, comportament inadecvat
• afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale
Usor/moderat/sever
Cu/fara elemente psihotice (congruente/incongruente cu dispozitia)

38. Distimia
O depresie cronica a dispozitiei, cu o durata de cel putin 2 ani, care nu este suficient de severa sau in care
episoadele individuale nu sunt destul de prelungite pentru a justifica un diagnostic de tulburare depresiva
recurenta usoara, moderata sau severa.
+episod depresiv major= ‘depresie dubla’

39. Conduita suicidara

Suicidul= un act din care rezulta moartea direct/indirect dintr-un act pozitiv/negativ, facut de victima
insasi.
Conduita suicidara= suicidul reusit, tentativele de suicid, ideile suicidare, sindromul presuicidar
Conduite pseudosuicidare=decese survenite in timpul starilor confuzionale (accidentale), starilor
crepusculare epileptice, starilor dementiale
Factori de risc:
• decesul unei persoane apropiate
• despartiri recente/esec sentimental
• evenimente psihotraumatizante (mai ales umilirea)
• somaj, schimbari, conflicte profesionale
• afectiuni somatice cronice
• abuz de alcool
• izolare sociala
Tentativa de suicid- urgenta psihiatrica; poate fi repetata; factor major de risc de suicid
-semnifica o nevoie crescuta de afectiune din parte celor apropiati, subiectul
se simte izolat, respins

15
 Echivalentele suicidare- caracter simbolic, tendinta la autodistrugere, dar cu o deturnare de la
explicitarea actului pt sine si pt ceilalti: automutilari, refuz alimentar, refuzul tratamentului, alcoolism,
toxicomanii- ‘sinucideri cronice’

40. Delirium tremens

Tulburare a constiintei si a functiilor cognitive dezvoltata intr-o perioada scurta de timp cauzata de
sevrajul la alcool complicat.
Sindrom!
Debut brusc (72h), evolutie fluctuanta; dovezi clince- suferinta organica
↓capacitatii de concentrare, mentinere, comutare a atentiei
Afecteaza mai mult memoria recenta (amnezie partiala a episodului)
Dezorientare temporospatiala, la persoana
Tulburarea somnului: insomnie, inversarea ritmului nictemeral, accentuarea vesperala a
simptomelor, cosmaruri
Dispozitie: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Agitatie, perplexitate, apatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
D.d dementa
Tratament: 1.Sedare: benzo (efect tranchilizant, anticonvulsivant), preferabil iv
2. Vit B parenteral (B1,B6)- previn encefalopatia Wernicke
3. Hidratare, echilibrare HEL (↓K,Mg)
4. Corectarea altor dezechilibre metabolice, infectii, TCC
+ supraveghere, dieta hipercalorica, vitamine

41. Dementa Alzheimer

Mai frecventa la sexul F, debut >60 ani (exista si varianta cu debut timpuriu, <65). Alti factori de
risc: AHC, TCC, sdr Down
Etiologie: hipoactivitate Ach, NAdr; depuneri de amiloid, proteina tau
Deficite cognitive multiple:
• tulb de memorie (fixare, evocare)
• afazie
• apraxie
• agnozie
• functie executiva (planificare, organizare)
Disfunctie sociala, ocupationala, declin fata de nivelul anterior
• + OTS
• + personalitate: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, heteroagresivitate,
dezinhibitie comportamentala
• risc de suicid in stadiul timpuriu
• halucinatii (vizuale) & idei delirante (de persecutie)
• depresie la debut; anxietate
+- delirium suprapus
* sunt vulnerabili la stresul fizic/psihosocial
Asociat cu: • delirium • depresie • idei delirante
Evolutie: declin treptat, deteriorare 5-10 ani, pana la deces (~8 ani supravietuire)
Tratament: boli coexistente, control periodic, evaluare risc suicidar/autoagresiv/posibilitate condus
Tratament psihosocial: terapie (arta, dans, cognitiva)
Tratament medicamentos: rivastigmina, donepezil, galantamina (stadii usoare & medii); memantina
(stadii avansate); vit E; risperidona pt agitatie, delir (doze mici); antidepresive pt depresie
Deteriorare usoara:
• ajutor pt orientare ( jurnal, calendar)
16
 • restrictionare condus
• grup de suport pt familie
• medicatie
• evaluare depresie, risc suicidar
• testament, procura
Deteriorare medie:
• risc de accidente, caderi, incendii
• interdictia condusului
• tratament specific medicamentos
Deteriorare severa:
• ajutor pt imbracat, spalat, alimentare
• medicatia e mai putin utila
• ! la boli somatice
• evaluare internare intr-o institutie specializata
• apartinatorii pot face depresie, au nevoie de ajutor specializat
42. Dementa vasculara
15-30% dintre demente; mai frecventa la B, HTA
Diagnostic: deficite cognitive multiple:
• memorie: fixare, evocare
• limbaj: afazie
• motor: apraxie
• agnozie
• executarea sarcinilor: planificare, organizare
• declin social, ocupational
• semne neurologice de focar
-infarcte multiple in cortex/subst alba
-asociata cu: delirium, depresie, idei delirante
-evolutie in trepte

43. Dementa frontotemporala

Alterarea personalitatii, a comportamentului social, tocire afectiva, pierderea precoce a insightului.
Orientarea spatiala si praxia sunt conservate. Debut <65 ani.
Comportament:
• debut insidios, progresie lenta
• pierdere precoce a: • respectului de sine •comportamentului social • inhibitiei (sexuale)
• rigiditate mintala
• hiperoralitate
• comportament stereotip, de utilizare
• tulb de atentie, impulsivitate
Afectiv:
• depresie, anxietate, idei fixe, delir, ipohondrie, preocupari somatice bizare
• indiferenta emotionala, apatie
Limbaj:
• ↓limbaj spontan, vocabular, stereotipii verbale, ecolalie
Neurologic:
• reflexe primitive, incontinenta precoce
Nu functioneaza tratamentul cu inhibitori de acetilcolinesteraza, substratul fiind exclusiv
serotoninergic- SSRI.

44. Dementa Parkinson

• alterarea functiilor executive
• disfunctii vizuale si ale coordonarii vizuo-spatiale
17
 * functia mnezica e bine conservata
Neuroimagistica (PET CT): modificari bilat in cortexul cingulat ant, striatum ventral; unilaterale in
nucleul caudat drept
Tratament: rivastigmina, donepezil + clozapina/quetiapina pt comportamentele psihotice
Agitatie psihomotorie- timostabilizatoare/depresie- bupropion, paroxetina, mirtazapina

45. Enumerati complicatiile psihiatrice ale alcoolismului

1. Intoxicatia alcoolica
2. Sevrajul necomplicat
3. Sevrajul complicat cu convulsii
4. Delirium tremens
5. Tulb psihotica indusa de alcool
6. Tulb amnestica persistenta indusa de alcool

46. Enumerati tulburarile psihice induse de consumul de substante

1. Intoxicatii si sevraj
2. Delirium
3. Tulb psihotice
4. Tulb de dispozitie
5. Tulb anxioase
6. Sindrom amnestic Wernicke Korsakoff
7. Tulburare dementiala
8. Disfunctii sexuale
9. Tulb de somn

47. Sevrajul la opiacee

La 8-10 h de la ultima doza: hiperlacrimatie, rinoree, cascat, transpiratii, dureri musculare,
piloerectie, craving
Greata, varsaturi, diaree, crampe abdominale
Febra, insomnie
Semne de excitabilitate de rebound a SNC: midriaza, tahicardie, HTA, hiperemie cutanata
tranzitorie, miscari involuntare
Tratament: metadona, clonidina, buprenorfina
Psihoterapie: individuala, comportamentala, cognitiva, familiala, grupuri de suport

48. Sevrajul la cocaina

Apare la oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate, fatigabilitate
Tulburari de somn, cosmaruri
Retard/agitatie psihomotorie
Cresterea apetitului
Tratament: psihoterapie, agonisti dopaminergici: bromocriptina, amantadina

49. Toxicomania la benzodiazepine

Risc mai mare la flunitrazepam
Frecvent administrare orala; dependenta dezvoltata iatrogen
• tulburari comportamentale & psihice: sedare, labilitate emotionala, agresivitate, afectarea judecatii
• neurologic: dizartrie, ataxie, nistagmus,
• tulburari de atentie & memorie
• stupor, coma
Tratament: educere treptata, supraveghere
18
 Antidot- flumazenil
anticonvulsivante
Sevraj: hiperactivitate simpatica: transpiratii, tremor, tahicardie, HTA
insomnie
greata, voma
iluzii, halucinatii tranzitorii
agitatie psihomotorie
anxietate
convulsii

50. Atacul de panica

O perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care ating maximul in 10 min, insotite de ≥4
dintre:
• palpitatii
• transpiratii
• tremor
• dispnee, senzatie de sufocare
• nod in gat
• durere, disconfort toracic
• greata, disconfort abdominal
• stare de ameteala, lesin
• derealizare, depersonalizare
• frica de a pierde controlul, de a innebuni
• frica de moarte
• parestezii, amorteli, furnicaturi
• frisoane, senzatie de caldura
Poate aparea din senin sau provocat de anumite situatii

51. Agorafobia
Anxietate legata de locuri/situatii in care scaparea/iesirea pot fi dificile sau ajutorul nu este la
indemana in cazul in care subiectul are un atac de panica. De obicei, subiectul este singur in afara casei: intr-
o multime, la coada, pe un pod, in mijloc de transport in comun. Situatii evitate/suportate cu
greu/efort/anxietate de individ sau are nevoie de prezenta unei alte persoane.

52. Fobia specifica

Frica marcata, persistenta, excesiva, nerezonabila declansata de prezenta unei situatii/obiect sau de
anticiparea acesteia. Expunerea la stimul- anxietate pana la atac de panica.
Subiectul recunoaste ca frica e excesiva si nerezonabila
Situatia e evitata/suportata cu greu
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfera semnificativ cu viata subiectului
Tipuri:
• animale
• mediu: inaltimi, apa, furtuni
• sange/injectii: forma familiala
• situationala: avion, lift, spatii inchise

53. Fobia sociala

Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane
necunoscute sau este supus unei posibile critici. Teama de critice, evaluare negativa, acte ‘jenante’. Ex-
vorbit in public, la tv, la telefon, intalnirea cu persoane noi- episoadele pot avea intensitatea unui atac de
panica, de aceea sunt evitate. Evitarea/ anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata
subiectului.
19
 Subiectul recunoaste ca frica e excesiva si nerezonabila

54. Caracteristici clinice ale tulburarii anxioase generalizate

Ingrijorare si anxietate excesiva, in majoritatea zilelor, min 6 luni, referitoare la evenimentele si
activitatile uzuale (scoala, serviciu). Ingrijorarea e controlata cu dificultate.
Anxietate asociata cu: neliniste, tensiune psihica, fatigabilitate, tulburari de concentrare, iritabilitate,
tulb de somn, hipertonie musculara.
Simptomele duc la suferinta semnificativa.

56. Caracteristici clinice ale tulburarii de stres posttraumatic

Apare in urma expunerii la un eveniment traumatic (implica moartea, ranirea grava, amenintarea
integritatii sale sau a altor persoane- ex- razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, tortura, dezastre
naturale). Durata- >1 luna.
Frica intensa, terifianta, sentimente de neajutorare, neputinta.
Retrairea evenimentului traumatic: imagini, ganduri, vise, flashbackuri recurente si intruzive legate
de eveniment, insotite de suferinta psihica intensa si fenomene vegetative.
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma: ganduri, locuri; amnezii legate de trauma,
asociate cu sentimente de detasare.
↓interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor
Excitabilitate persistenta: tulb de somn, iritabilitate, tulb de concentrare, vigilenta crescuta, se sperie
usor
Se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfera cu viata subiectului.

55. Caracteristici clinice ale tulburarii obsesiv-compulsive

Obsesii: ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, considerate intruzive si inadecvate,
determina anxietate marcata sau suferinta. Ele nu se refera la probleme reale si obisnuite ale persoanei,
continutul este in contradictie cu educatia, valorile si preocuparile acesteia.
Subiectul are critica lor, incearca sa le ignore/suprime/neutralizeze prin alte
ganduri/actiuni/compulsii. Recunoaste ca sunt excesive, nerezonabile.
Compulsii: comportamente/acte mintale repetitive, la care subiectul se simte obligat sa recurga ca
raspuns la obsesii sau conform unor reguli care trebuie aplicate strict (ritualuri). Ele au ca scop
prevenirea/reducerea suferintei/a aparitiei unei situatii de temut.
Provoaca suferinta, consuma timp (>1h/zi), interfera semnificativ cu viata subiectului.

57. Tulburarea de somatizare

Mai frecventa la F, cu t.p. histrionica
• acuze somatoforme, debut <30 ani, evolutie in cativa ani, simptomele interfera cu viata subiectului
• 4 simptome algice; ≥4 localizari: cap, abdomen, coloana, articulatii, extremitati, torace, rect; in
timpul ciclului menstrual, actului sexual, la urinare
• 2 simptome gastro-intestinale (≠durere): greata, meteorism, voma, diaree, intoleranta la alimente
• 1 simptom din sfera sexuala (≠durere): ↓libidoului, tulb de dinamica sexuala, ciclu neregulat
• 1 simptom pseudoneurologic/de conversie (≠durere): ataxie, paralizie, nod in gat, vedere dubla,
pierderea vederii, auzului
!Examinarea medicala nu releva o cauza organica sau daca exista, simptomele sunt mult exagerate

58. Tulburarea somatoforma nespecificata

La femei tinere cu statut socio-economic scazut
Cel putin 6 luni: ≥1 acuze somatice (oboseala, inapetenta, gastrointestinale, urinare), fara sa fie
explicate de o conditie medicala organica, sau simptome exagerate fata de tulburare. Simptomele cauzeaza
suferinta semnificativa social, ocupational.

20
59. Tulburarea de conversie
≥1 simptome/deficite care afecteaza functia motorie si sugereaza o afectiune neurologica/organica,
determinate de factori psihologici: anxietatea majora (conflicte psihice/factori psihotraumatizanti) e
convertita in simptome somatice. E asociata cu t.p histrionic.
Simptomele NU sunt provocate intentionat/simulate; NU sunt produse de o suferinta
organica/consum de substante. Determina suferinta si afecteaza viata subiectului.
1. Simptome motorii:
• lipsa coordonarii
• ataxie
• paralizii
• slabiciune musculara
• tremor
• afonie
• disfagie
• nod in gat (globus hystericus)
2. Simptome senzoriale:
• anestezie (in manusa/ciorap; nu respecta caile anatomice)
• parestezii
• diplopie
• cecitate/surditate psihica
3. Convulsii (fara modificarea constientei)
4. Mixte
Alte simptome: la belle indifference
Simptome schimbatoare, asemanatoare cu ce isi imagineaza subiectul despre boala.
Beneficiul primar: ↓anxietatea prin conversia unui conflict psihologic intr-un simptom somatic
Beneficiul secundar: atentia celorlalti

60. Hipocondria
Preocuparea/teama/convingerea (min 6 luni) de a avea o afectiune grava, bazata pe interpretarea
eronata a senzatiilor corporale. Aceasta persista in ciuda evaluarilor medicale. Duce la incapacitare si
suferinta.
NU intensitate deliranta
• puls, transpiratii, peristaltism, iritatii mici leziuni, senzatii fizice vagi
• consultatii multiple la dr diferiti, investigatii excesive, combinarea tratamentelor
• depresie, anxietate

61. Tulburarea corporala dismorfica

Preocupare excesiva fata de un defect minor/imaginar al aspectului fizic propriu (fata, sani, organe
genitale) pana la suferinta si incapacitare (petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatiile
publice, necesita asigurare, sustinere din partea celorlalti. Frecvent in adolescenta, cu evolutie fluctuanta.
Daca are intensitate deliranta- tulb deliranta de tip somatic.
Pot asocia depresie, idei/tentative de suicid
Solicita interventii chirurgicale
Tratament: farmacologic pt conditiile asociate; psihoterapie

62. Tulburari de personalitate. Definitii, clasificare, criterii generale de diagnostic

Personalitatea= caracteristici emotionale si comportamentale, stabile si predictibile, evidente in
viata de zi cu zi
Tulburarea de personalitate- caracteristicile depasesc variatiile ‘normale’; sunt rigide,
maladaptative, duc la suferinta, perturbari ale vietii sociale, familiale, profesionale
Clasificare:
Clusterul A- ciudati, excentrici (mad): Paranoid, Schizoid, Schizotipal
21
 Clusterul B- dramatici (bad): Narcisic, Histrionic, Antisocial, Borderline
Clusterul C- anxiosi (sad): Obsesiv-compulsiv, Evitant, Dependent
Altele: pasiv-agresiv, depresiv
Criterii generale de diagnostic: pattern durabil de traire emotionala si comportament care deviaza
de la normele socio-culturale, manifestat in ariile:
• cognitie (perceptia sinelui, a altora, a evenimentelor)
• afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
• relatii interpersonale
• controlul impulsurilor
Pattern inflexibil, dominant, stabil, de lunga durata (din adolescenta)
NU sunt boli psihice, deci nu sunt valide conceptele de tratament si vindecare.

63. Tulburarea de personalitate de tip paranoid

Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror actiuni neutre/prietenesti sunt interpretate ca ostile,
dispretuitoare, rauvoitoare. Sensibilitate excesiva la umilire si respingeri. Mai frecvent la B; la rudele celor
cu schizofrenie/ TD (gelozie, grandomanie, persecutie)
Referinta excesiva la drepturile sale, atitudine tenace si combativa privind drepturile personale:
• banuieste ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau; fara motive suficiente
• banuieli si fata de prieteni
• neincredere in ceilalti de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
• interpreteaza negativ remarci, evenimente neutre
• ranchiunos, nu uita
• se simte atacat, reactioneaza violent, agresiv
• suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
• tendinta la interpretare, mecanism de aparare prin proiectie
• tensionati, ostili, incapatanati, defensivi (uneori sunt trasaturi adaptative la un mediu ostil)

64. Tulburarea de personalitate de tip histrionic

Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor. Manifestarea emotionala apare si dispare foarte usor,
necorespunzator cu circumstantele. Mai frecventa la F
Comportament interpersonal de solicitare/revendicare
Atragerea atentiei: inconfortabil atunci cand nu e in centrul atentiei; comportament excesiv de
seducator, erotizat, provocator. Utilizeaza aspectul fizic pt a atrage atentia
Labilitate emotionala, trairi emotionale superficiale
Limbaj demonstrativ, dramatism, teatralism, sugestibilitate
Considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
Manipulativi, rol de victima, intoleranta la frustrare

65. Tulburarea de personalitate de tip narcisic

Mai frecventa la B
Grandoare, pretiozitate (imaginatie/comportament), nevoia de a fi admirat, lipsa de empatie.
Se simte foarte important, are fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete.
Se considera special, unic, poate fi inteles doar de persoane importante
Considera ca i se cuvine totul, asteapta favoruri speciale
Ii exploateaza pe ceilalti
Invidie marcata, aroganta, crede ca si ceilalti il invidiaza
Autostima & imagine de sine fragile, vulnerabil la critica

66. Tulburarea de personalitate de tip evitant

Inhibitie sociala, sentimente de inadecvare, hipersensibilitate la evaluarea negativa
Evita activitatile care implica contacte interpersonale semnificative, de teama criticii, rejectiei.
Foarte preocupat de posibila critica.
22
 Nu se implica in relatii decat daca e sigur ca va fi acceptat- putine relatii apropiate.
Inhibat in relatiile noi, se considera inadecvat, neatragator, inferior.
Reticent fata de orice situatie care l-ar putea pune intr-o lumina proasta
Teama, tensiune, nesiguranta
Comorbiditati: depresie, tulb anxioasa (fobia sociala)

67. Tulburarea de personalitate de tip dependent

Nevoie excesiva de a fi ingrijit, comportament submisiv si adeziv, teama de separare.
Dificultate in luarea deciziilor independent, nevoia de a ii lasa pe altii sa isi asume responsabilitatea
pt viata sa, dificultate in exprimarea dezacordului de teama pierderii suportului.
Lipsa increderii in sine (nu poate initia ceva singur, nu crede ca se poate descurca singur)
Sacrificii pt a obtine suportul.
Disconfort si neajutorare cand e singur
Daca o relatie se termina, cauta alta urgent.

68. Tulburarea de personalitate de tip antisocial

Pattern de violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti, cu debut de la 15 ani (tulburare de
contuita- agresivitate, distrugerea bunurilor, furt, inselaciune, nerespectarea regulilor; tulb de personalitate se
pot diagnostica doar dupa 18 ani!)
Factori de risc genetici, biologici, sociali
• neconformare la normele sociale (infractionalitate frecventa) : incapacitatea de a pastra un
serviciu, iresponsaibilitate financiara, esec in mentinerea unei relatii sexuale monogame pe o perioada mai
lunga de timp
• inselaciuni, minciuni, nume false, manipularea celorlalti pt profit/placere
• impulsivitate, iritabilitate, agresivitate (lupte, batai), incapacitatea de planificare
• desconsiderare fata de siguranta proprie si a celorlalti (condus iresponsabil, consum de
alcool, droguri)
• lipsa remuscarilor, empatiei, cinism
• frecvent inchisoare, moarte violenta
Trasaturile se pot aplatiza dupa 40 ani.

69. Tulburarea de personalitate de tip schizoid

La rudele celor cu schizofrenie/tulb de personalitate schizotipala
Detasare fata de relatiile personale; raceala emotionala; preferinta pt fantezii si introspectie
Distant (nu isi doreste relatii apropiate, pastreaza relatii doar cu cei apropiati din familie)
Prefera activitati solitare, e detasat, cu aplatizare afectiva; fara dezinteresat de activitatea sexuala
Indiferent la lauda/critica
Au capacitatea de testare a realitatii, desi par foarte absorbiti de sine
Se adapteaza bine la izolarea sociala
Se pot decompensa psihotic; daca dezvolta schizofrenie, prognostic nefavorabil

70. Tulburarea de personalitate de tip borderline

Instabilitate a: • relatiilor interpersonale, • imaginii de sine, • impulsivitate marcata
Factori biologici + de mediu (abuz, conflicte, pierderea parintilor). Se pot decompensa psihotic
• eforturi majore pt a evita abandonul real sau imaginat
• relatii instabile & intense- mecanism de aparare- splitting, idealizare
• tulburarea identitatii, modificarea valorilor, aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
• impulsivitate care poate pune persoana in pericol: abuz de substante, condus, sex neprotejat
• idei, comportament, amenintari de suicid/autoagresivitate
• instabilitate afectiva marcata, sentimente de gol interior
• furie intensa, dificultate de a o controla
23
 • ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depersonalizare
• tendinta la autodistrugere, viata haotica, 8-10% moarte prin suicid

71. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv

Constientizare excesiva, verificare, tendinta la perfectionism si precautie- tendinta la control mintal
si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii, eficientei. Mai frecvent la B.
Preocupat de detalii, ordine, liste, reguli, organizare, pana la pierderea obiectivului principal
Perfectionist cu riscul de a nu indeplini sarcinile
Devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prietenilor
Constiinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate referitoare la moralitate, etica, valori
Nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare
Reticent in a delega sarcini, zgarcit, rigid, incapatanat
• indecizie, pedanterie, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea emotiilor, planificare &
verificare excesiva
Foarte ascultatori, politicosi si dependenti in copilarie

72. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal

Mai frecventa la B; la rudele celor cu schizofrenie; se pot decompensa psihotic
• Deficite sociale si interpersonale, ↓ capacitatii de a stabili relatii
• Distorsiuni cognitive & de perceptie
• Comportament excentric:
- idei dominante/prevalente (NU delirante) de referinta
- credinte bizare, gandire magica in afara normelor culturale
- perceptii neobisnuite (iluzii somatice)
- gandire & vorbire bizare: vag, circumstantial, metaforic
- suspiciozitate, ideatie paranoida
- inadecvare afectiva
- comportament/aspect excentric, bizar
- lipsa prietenilor, confidentilor
- anxietate sociala marcata asociata cu frici paranoide

73. Dezvoltarea psihica a copilului

Sugar: pana la 3 luni isi exprima disconfortul ca tipat
3 luni- gangureste
6 luni- primele silabe (lalalizeaza)
7 luni- primele bisilabe
>10 luni- cubinte unice cu sens
1 an: isi recunoaste numele
pronunta 3-5 cuvinte
la 1 an si 6 luni- pana la 20 de cuvinte
amesteca cuvintele intr-un jargon propriu
foloseste gesturi comunicative
2 ani: 200-300 cuvinte
denumeste obiecte
foloseste 2 cuvinte
foloseste prepozitii, prenume, verbe la imperativ
executa comenzi simple (care nu au fost explicate si prin gesturi)
3 ani: 900-1000 cuvinte
3-4 propozitii cu subiect si predicat
repeta 5-7 silabe
vorbire inteleasa de ceilalti membrii ai familiei
executa comenzi in 2 etape
24
4 ani: 1500-1600 cuvinte
3-4 propozitii cu subiect si predicat
povesteste evenimente
intelege intrebari despre faptele imediate
foloseste conjunctii
vorbire inteleasa si de persoanele straine

74. Clinica TSA

Semnele incep sa apara dupa 1 an, familia se prezinta la medic dupa ~2 ani
9 semne de alarma:
1. NU contact vizual
2. NU exprima bucuria
3. NU impartaseste placerea, interesul
4. NU raspunde la propriul nume
5. NU coordoneaza privirea, expresia faciala, gesturile cu sunetele
6. NU arata
7. Prozodie neobisnuita
8. Miscari si posturi repetitive
9. Miscari repetitive cu obiectele
a) Comportamentul social: • nu foloseste comportamente nonverbale,
• neinteresat de relatii cu ceilalti,
• nu isi exprima sentimentele (sau le exprima intr-un mod ciudat) nu
simt nevoia de apreciere din exterior
• nu diferentiaza persoanele straine de cele pe care le vede zilnic,
• are un cerc restrans de emotii.
• are frici bizare sau nu le manifesta
• rade sau tipa inadecvat situatiei
• nu intelege felul in care ceilalti isi exprima emotiile
• nu participa la jocuri
b) Comunicare: • lipsa/intarziere in dezvoltarea limbajului expresiv
• zambeste discret fara adresabilitate
• lasa impresia ca nu aude cand cineva ii vorbeste
• foarte linistit, tacut
• nu poate initia, sustine conversatii
• raspunde inadecvat la intrebari
c) Limbaj: • nu intelege umorul, ironia, sensul implicit al cuvintelor
• limbaj stereotip, repetitiv, vag (solilocvie, verbalizari, ecolalie, pedanterie,
melodicitate in limbaj, nu isi poate insusi exprimarea la persoana I)
• probleme cu limbajul non-verbal (mimica, gesturi)
d) Comportament: • preocupari circumscrise pentru patternuri repetitive si stereotipe de
comportament si interese
• aderenta inflexibila la rutina si ritualuri
• manierisme motorii repetitive si stereotipe
• preocupare pentru parti ale obiectelor
• disconfort, se zbate cand este luat in brate
• foarte sensibili la stimuli auditivi
• persevereaza in unele activitatii
• exploreaza mediul in maniere improprii
• evita contactul cu alte persoane
• impulsivitate/compulsii
e) Procesul de invatare: • achizitii si performante inegale in diverse arii (pot avea abilitati deosebite)
• rezistenta la incercarea de a schimba mediul
25
 • nu poate generaliza abilitatile invatate
• dificultati de abstractizare si conceptualizare
• dificultati cand trebuie sa se foloseasca de timpul liber, nestructurat
• dificultati de organizare, planificare
Debut & evolutie:
Debut rapid in primul an:
Primele saptamani: dificultati de supt, inghitit, hiper/hipoton
Primele luni: atentie buna, fixeaza obiectele, atent la sunete desi uneori pare surd,
zambeste la stimulare
Dupa 6 luni: nu se mai dezvolta limbajul, ↓interesul pt persoane, devine mai
interesat de obiecte
Debut insidios in primii 2 ani:
La nastere: pare normal
La 1 an: pare normal dezvoltat dpdv motor, al limbajului, reciprocitatii sociale si
emotionale
La 2 ani: tacuti, retrasi, mai putin atasati emotionali
In timp: se retrage tot mai mult, fata nu exprima emotii, nu mai e interesat de alte
persoane, dezvolta comportamente stereotipe
Tulburarea Asperger: limbaj prezent, comunica bine; inteligenta peste medie; nu poate initia si
mentine relatii sociale

75. Clinica tulburarii de dezvoltare a limbajului expresiv

Forma de dezvoltare
• vocabular limitat
• propozitii scurte si incomplete
• exprimare gramaticala improprie
• discurs slab organizat
Asociaza tulb de dezvoltare motorie, de achizitie a scrisului si cititului, de invatare; tulb psihice-
TSA, ADHD, tulb de conduita, anxioase/depresive
* posibilitatea unei cauze centrale- afectarea ariei Broca

76. Clinica ADHD

1. Inatentia: nu poate fi atent la detalii, face erori din neglijenta la scoala/teme/serviciu. Dificultati
in sustinerea atentiei si in jocuri; pare sa nu asculte atunci cand i se vorbeste. Nu respecta instructiunile si
nu isi poate termina la timp temele/sarcinile de acasa/de la locul de munca (nu din cauza atitudinii
opozitionale/incapacitatii de intelegere a instructiunilor). De aceea evita sarcini care necesita efort mintal
sustinut (ex-teme). Are dificultati in organizarea sarcinilor & activitatilor, pierde lucruri, e usor de distras
de stimuli irelevanti si uituc fata de activitatile cotidiene.
2. Hiperactivitatea: se foieste (fidgeting), isi paraseste locul cand ar trebui sa stea linistit; alearga
sau se catara in situatii cand nu e adecvat; la adolescenti si adulti- sentiment de neliniste. Nu se poate
juca/implica in activitati placute in liniste. Este in continua miscare si poate vorbi excesiv.
3. Impulsivitatea: raspunde inainte sa se termine intrebarea, nu isi poate astepta randul. Frecvent ii
intrerupe sau deranjeaza pe ceilalti.

77. Clinica tulburarii opozitionale

Dintotdeauna/de la 3-4 ani:
• crize de manie +- spasm al hohotului de plans; se infurie usor, se cearta mereu
• incapacitatea de a respecta regulile, “face doar ce vrea el”
• pare tot timpul nemultumit, ii invinovateste pe ceilalti pt greselile lui
• nu e acceptat in jocurile celorlalti copii pt ca “le strica jocul”/nu respecta regulile/se cearta
cu ei
• sunt anxiosi, tematori, isi fac cu greu prieteni
26
 Comportamentul ostil se agraveaza cu varsta:
• fac rau intentionat
• nu se simt iubiti
• la pubertate si adolescenta nu mai respecta regulile impuse de parinti, pot incepe consumul
de droguri
* D.d cu criza de opozitie fiziologica (2-5 ani) in care copilul nu sfideaza adultii, nu manifesta rea-
vointa, manifestand un sentiment de culpabilitate (teama pierderii afectiunii celor din jur). Persistenta
comportamentului peste 6 ani creste suspiciunea de tulburare opozitionala.

78. Clinica tulburarii de conduita

• se enerveaza usor, agresiv cu adultii, sfideaza regulile
• face intentionat lucruri care ii deranjeaza pe altii
• ii acuza pe ceilalti de greselile lui
• mereu nelinistit, nervos, nemultumit
• minte, isi incalca promisiunile pentru a obtine favoruri/a evita obligatiile
• sare la bataie, poate folosi arme periculoase (bete, sticle sparte)
• ramane afara din casa noaptea, sfidand regulile parintilor; fuge de acasa
• agresiv cu animalele
• produce pagube materiale: distruge proprietatea altora, piromanie, furt, viol, spargeri
• chiuleste de la scoala

79. Clinica tulburarii reactive de atasament

Relationare sociala inadecvata dpdv evolutiv
Debut <5 ani, asociat cu o ingrijire patologica (copii institutionalizati/neglijati, din medii
defavorizate)
a) TRA de tip inhibat
• raspuns inhibat la interactiunea sociala
• hipervigilent; evitare, agresiune, teama in relatie cu persoana care il ingrijeste
• neinteresat in a-si face prieteni
b) TRA de tip dezinhibat
• nediscriminativ in relatiile de atasament
• relatii sociale superficiale, copilul nu se ingrijoreaza daca se schimba ingrijitorul
• par descurcareti
• hiperactivitate, toleranta ↓la frustrare, comportament agresiv

80. Clinica depresiei la copil

1. Copil mic & prescolar
• refuza alimentatia, jocul, plange, tipa, iritabil usor
• sta ‘agatat de mama’
• stagneaza in greutate, nu mai atinge greutatea normala pt varsta; intarzieri in dezvoltare
• tulb de somn- enurezis, encoporezis, dureri abdominale
• joc distrufctiv
• nemultumit, nefericit, zambeste rar
• neglijare afectiva, abuz in antecedente
2. Scolar
• simptome psihosomatice (cefalee, dureri abdominale) sau tulb vegetative,
anxietate (atacuri de panica)
• ↓puterea de concentrare, performantele scolare, pana la refuz scolar
• sunt ‘fara chef’, ‘se plictisesc’
• incapacitate de a se descurca in situatii frustrante- se retrage, e neputincios/devine violent
• tentative de suicid f rare
• aspect particular, par nefericiti, fara energie, vitalitate
27
 3. Adolescent:
• simptome~adult
• pierderea interesului si a placerii pt activitati in mod normal placute, lipsa energiei
• tulburari de apetit & somn
• sentimente de inutilitate, nefericire, esec
• halucinatii & iluzii auditive congruente cu dispozitia & anhedonie - dg de depresie majora
• d.d episod/boala- persistenta simptomelor, intensitatea ↑, afectarea functionalitatii sociale
*Comportamentul suicidar: factori predispozanti: depresie recurenta, comorbiditati, relatii
defectuoase in familie, istoric de abuz
↑riscului de suicid: • acces la arme, substante toxice
• plan cu precautii pt a nu fi prins
• lipsa suportului si a supravegherei familiale

81. Clinica anxietatii la copil

1. Anxietatea de separare: anxietate excesiva si inadecvata referitoare la separarea de casa sau de
cei apropiati (disparitie, pierdere, imbolnavire, moartea celui apropiat; rapire, ratacire, imbolnavire, moartea
copilului)
• ingrijorare si neliniste la anticiparea despartirii
• protest- plans, tipat
• chemarea, cautarea parintilor; refuzul de a fi separat de ei
• apatie
• somn nelinistit cu vise terifiante, pavor nocturn
• evitarea situatiilor in care ar putea fi separat de parinte
• acuze somatice: dureri de cap, abdominale, greata, varsaturi, ameteli, palpitatii, tulburari de
apetit
2. Anxietatea generalizata: nu este limitata la o singura circumstanta (observata la ~6-8 ani).
Persista > cateva sapt si perturba interactiunea socio-familiala a copilului.
• ingrijorare, neliniste, fara un motiv; nu pot fi controlate de copil
• preocupare excesiva legata de performantele scolare, de aspect, de parerea celor din jur
• iritabilitate, crize de furie, dificultati de concentrare
• permanent alerti, cu tulburari de somn
• + acuze somatice: neliniste, oboseala, tensiune musculara, tulb de somn
3. Fobia specifica: persistenta fricilor specifice anumitor etape ale dezvoltarii, dincolo de acestea si
cu o intensitate exagerata
• expunerea la stimulul fobic provoaca o reactie anxioasa puternica, similara atacului de
panica
• tipul de fobie e influentat de varsta, sex si mediul socio-cultural, religios
• ex: teama de intuneric, de inaltimi, de a fi singur, de injectii, de durere

Fobia scolara: primele sapt- primii ani de scoala. Copilul se trezeste ingrijorat, nelinistit, palid,
acuza dureri abdominale, tremura, transpira, amana imbracarea si pregatirea ghiozdanului. Poate merge pana
la refuzul scolar.
Fobia sociala: frica de umilinta, evaluare sociala negativa, performante scolare scazute. Cand se
confrunta cu situatia- palpitatii, transpiratii. Copilul evita situatiile sociale (aniversari, vorbitul in fata clasei,
tabere), se izoeaza.
4. Atacul de panica: traire intensa de teama, asociata cu simptome somatice: palpitatii, transpiratii,
senzatie de sufocare, durere in piept, greata, varsaturi, parestezii, valuri de caldura/frisoane. +derealizare,
senzatie de moarte iminenta.

82. Clinica TOC

Debut: manifestari cu caracter repetitiv si de ritual
28
 • sta mai mult timp in baie, se spala de multe ori pe maini
• aranjeaza mult hainele
• seara la culcare atinge patul de mai multe ori
• deschiderea/inchiderea usii; aprinderea/stingerea luminii cu miscari repetate/atingeri
repetate
Caracteristicile copilului cu TOC:
• rusinos, perfectionist, respectuos, poate avea ocazional accese de furie
• minimalizeaza comportamentul ritual, neaga tristetea, explica originea superstitioasa a
manifestarilor
• copiii mai mari reusesc sa explice senzatia de disconfort interior care apare daca nu
efectueaza actele compulsive
Idei obsesive + acte compulsive:
Cele mai frecvente obsesii:
• teama de murdarie
• teama ca cineva din familie ar putea pati ceva rau
• teama de imbolnavire
• obsesii de simetrie
* uneori pot lua forma unor idei depresive/agresive
Cele mai comune compulsii:
• ritualuri de spalare, curatenie, verificare, ordonare, colectionare, repetare a unor actiuni

83. Clinica schizofreniei la copil

• premorbid: izolati social, deranjati de ceilalti; intarzieri in dezvoltare (motorie, coordonare,
senzoriala, relationare); preocupari bizare de tip ‘paranormal’; ridiculizati de ceilalti copii care nu le inteleg
comportamentul si preocuparile
Episodul psihotic cu debut in copilarie:
• debut insidios, durata ≥1 an (1/3 dintre adultii cu tulb psihotice au avut primul episod <18
ani)
• delir mai putin complex, temele reflecta preocuparea copilului
• tulburarile de perceptie au ca sursa teme imaginative, intepretari fantastice ale
experientelor
• 20%- IQ scazut
• 20%- un singur episod toata viata
Particularitati la copil:
• un ‘copil bizar’ nu va avea neaparat schizofrenie
• aparitia clara a halucinatiilor- suspiciune de schizo, chiar daca nu indeplinesc criteriul de
timp (de obicei nu e indeplinit la copii & adolescenti- dureaza <6 luni)
• diagnostic provizoriu de psihoza acuta, cu urmarirea evolutiei
• cu cat dureaza mai mult episodul, cu atat e mai grea remisia
• prognostic negativ pt episoadele psihotice <18 ani
• tratamentul faciliteaza recuperarea precoce, previne recaderile (12 luni)

84. Clinica tulburarilor de alimentatie

1. Anorexia nervoasa
• diete drastice, putine kcal pe zi, verifica frecvent greutatea
• ritualuri in comportamentul alimentar, activitate fizica intensa
• perceptii distorsionate ale propriului corp
• amenoree (↓g-↓GnRH-↓LH&FSH)
•+- simptome depresive: dispozitie depresiva, sentimente de vinovatie, autostima scazuta, labilitate
emotionala, iritabilitate, insomnie, ↓libido
29
 • comportament obsesivo-fobic legat de greutate, alimentatie, forma corpului
2. Bulimia nervoasa
• episoade de hiperfagie cu alimente bogate in calorii, de obicei noaptea, pe ascuns, precedate de
emotii negative, insotite de sentimente de vinovatie
• urmate de comportamente compensatorii: varsaturi autoprovocate, abuz de exercitii fizice, laxative,
diuretice, diete excesive
• greutatea este de obicei in limite normale, pot exista fluctuatii
• pot aparea eroziuni/cicatrici pe fata dorsala a degetelor, carii dentare
• dispozitie depresiva, autostima scazuta, imposibilitate de autocontrol si in relatiile interpersonale

85. Tulburari de alimentatie la copilul mic

1. Pica
Cel putin 1 luna:
• mananca substante nenutritive (pamant, vopsea, pietre, hartie)
• neadecvat cu gradul de dezvoltare al copilului
• nu face parte din cultura familiei
• copilul are >2 ani (ICD)
• nu exista alte boli psihiatrice (schizofrenie, tulburare de dezvoltare) (DSM)
2. Ruminatia
Cel putin 1 luna:
• regurgitare & remestecare a bolului alimentar, cu ↓in greutate
• nu se datoreaza unei boli gastrointestinale
• nu apar exclusiv in cadrul altor tulburari alimentare (anorexie, bulimie)
• inainte de 6 ani (ICD)
3. Tulburarea de alimentatie a sugarului si copilului mic
Cel putin 1 luna:
• incapacitate de hranire adecvata, ↓in g, lipsa cresterii
• nu se datoreaza unei cauze organice, gastrointestinale
• nu e justificata de absenta hranei, prezenta unor tulburari psihice
• debut inainte de 6 ani
• refuz si capricii alimentare (ICD)

30