Idei delirante expansive: marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase.

2. idei delirante si depresive: persecutie,revendicare , gelozie, transformare si posesiune(delir metabolic si zootropic), relatie(atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti face referire la el), autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negate 3. b.de limbaj: a. logoreea!cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. "aniacal, schizo paranoida asoc. #u excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia!incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare) d. salata de cuvinte ! incoerenta verbala extrema e. jargonafzia ! mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia ! juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale ! repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) h. neologisme ! cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) i. ecolatia! sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa j. sel !vorbeste de unul singur(schizo reziduala$ dezorganizata) %. &ipertimiile negative: a.depresia! trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate' incetinirea ritmului ideativ' inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte )' diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie $insomnie.

b. anxietatea! teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului, mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj) c. fobii! stare afectiva de teama pato cu obiect pr(cis, de intensitate disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea continutului gandirii' ex : agoraphobia, claustrophobia, androfobia, ). &ipertimiile pozitive : a. dispozitia expansiva! cresterea ritmului ideativ, tonus mai bun, active motorize mai buna b. euforia! veselie pato ( sdr maniacal, idei delirante ) ' fonduri organice :intox acuta* alcool, cofeina, morfina, demente *senile, vasc, posttraumatice, oligofrenii, tb vasculare cerebrale

+. ,isforia! forma mixta de tb a afectivitatii (interferenta iritatiei cu tristetea ) ' dispozitie proasta , neplacuta, combinata cu tristete, anxietate, iritabilitate, uneori insotita de neliniste psihomotorie ( in per intercritice epilepsie ,sevraj alcoolism, encefalopatie post ##) -. .aratimiile! afectivitate paradoxala ( stari reactive ,schizo) : * ambivalenta afectiva! 2 stari afective opuse calitativ *inversiune afectiva! transf unui sentim firesc de iubire in ura

/. ,isbuliile! tb de vointa *hiperbulia! cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) *hipobulia! afectarea predominanta a vointei active ' indecizie' ezitare' ineficienta (stari nevrotice, toxicomani, psihopati, oligofreni, maniaci ) *negativismul, opozitionismul! scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament) *abulia! scaderea vointei active pozitive, lipsa de initiativa, incapacitatea de a actiona (catatonie, depresii profunde)

*sugestibilitatea! scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri 0. b. mimicii!cantit si calitative *cantitative: a. hipermimiile! $ localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici* mimica compensatorie ) $$ generalizate(maniacali) b. hipomimiile! facies lami (masca paralitica prin hipotonia musc faciale!1 aplatizare expresie faciala )' stari confuzionale, oligofrenie, demente. *calitative!paramimiile fac parte din para2inezii, miscari cu pervertirea sensului si continutului natural si logic ,alaturi de manierisme!pervertirea sensurilor simple' stereotipii de pozitie$miscare! repetarea inutil si inadecvat situatiei a acelorasi manifestari . "imica de imprumut ! expresii controlate deliberat cf unui scop( mitomanie, superestimari, isterie) . 3comimia!cresterea sugestibilitatii din catatonie ( 4reflectare in oglinda4 in stari dementiale profunde) . &emimia! persistenta unilaterala a expr mimicii . 5eomimia! bizara, neobisnuita . 6argonomimia! expr multiple,neinteligibile . .sitacismul mimic!hipermobilitate inexpresiva si de neinteles 78. &ipo2ineziile!stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico* pantomimice, bradilalie. *92inezia! abolirea activitatii: 7. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) *:tupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag, tardiv, mimica impietrita intr*o expresie de durere$ anxietate$ amimie). In: isterie, melancolie, catatonie *#atalepsie: 7. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc) 2. flexibilitate ceroasa (misc se fixeaza in atitudine)

*5egativism! rez activa$ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo, stupoare melancolica, oligofrenie. 77. :dr de agitatie psihomotorie! expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr*o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ' destructurare in mai multe$ mai putine grade a constientei ' reactie la factorii psihotraumatizanti. #aract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari$ mimica$gesturi bruste, necontrolate. 9pare in : intoxicatii ( #;, eter, bellado %2%b77e na, droguri, delirium tremens, medic.) infectii soc chi epilepsie acces maniacal schizo sdr demential psihopatie histrionica 72. ,isprexiile! tb de atentie *cantitative: 7. hiperprexii! de ob selective. In : depresia melancoliforma, fobii, paranoia, obsesia, hipocondria. 2. hipoprexii:grad extrem! aprexia. In:anxietate, oligofrenii, dementa , neurastenie. *calitative! paraprexii! disociere dintre spontana si cea voluntara. 73. b cantit de perceptie * hiperestezia! suprasensibil la stimuli subliminali (debut b interne sau psihice)' cenestopatia!tb constienta cu critica perceptiilor intero$ proprioceptive , constand din senzatii penibile difuze fugace care apar fara modif organice obiectivabile (nevroza astenica) * hipoestezia! in atacuri de inductie hipnotica ,schizo, ligofrenie, isterie, dementa 7%. Iluziile! interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie :

fiziologice ! distanta mare, lumina insuficienta, oboseala 'persoana poate realiza si corecta iluzia patologice : * exteroceptive : $vizuale: $metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii ,dimegalopsii!deformari).In: psihoza organica file:$$poropsii (departare$ apropiere) $$$false recunoasteri (manie, confuzie, <orsa2ov) $$$$iluzia de persoana* iluzia sosiilor !sdr #apgras * iluzia =regoli :persecutor unic cu mai multe chipuri $auditive: departe$ aproape $adresari injurioase $ olfactive(paraosmii)* si mirosul poate fi influentat * interoceptive! percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari confuzionale' cenestopatia 7). &alucinatiile psihosenzoriale :caracter de senzorialitate, de obiectualitate' proiectie spatiala,' bv convins de ele' rezonanta afectiva' comport halucinator $exteroceptive : * auditive :elementare* foneme sau sunete complexe* verbale favorabile$ nefavor In: afect ;>?, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica *vizuale :rare, anxiogene, liliputane$gulliveriene In : delirium tremens!zoopsii, opium *olfactive si gustative: neplacute In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii *tactile: In : intox cu cocaina, halucinoze alcoolice $interoceptive :schimbarea pozitiei$ absenta unor organe $ transformarea organismului in animal 7+ .seudohalucinatiile! nu au caracter de obiectualitate. :e petrec in inter corpului : bv 4vede si aude cu ochii mintii4

*auditive :ecou$ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental <andins2i) *vizuale * tactile *interoceptive *2inestetice 7-. b cantitative ale memoriei : *hipoamnezia! diminuarea usoara, trecatoare a capacitatii de retinere si evocare mnezica *fizio: oboseala *pato :intarzieri mintale, involutie *amnezia! scadere importanta a memoriei cu amprenta pe activitatea individului. 7. anterograda: de fixare 'info recente. In: <orsa2of, tb confuzionale 2. retrograda :de evocare 'info vechi. In: tb organice, stari predementiale, <orsa2of netratat 3.antero$retrograda: 4pustiu mnezic4. In :toate tipurile de dementa %. lacunara :hiatus mnezic. In: criza epileptica, blac2*out alcoolic ). tematica :afectiva *electiva *hiperamnezia: insotita de hiperprosexie.In : paranoia, oligofrenie* idiotii geniali 7/. .aramneziile! tb sintezei trecut*prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. 7. confabulatia!halucinatii de memorie' semn cardinal in sdr <orsa2of *3forme: fapte posibile$ fantastice(delir fantastic)$onirice 2. ecmnezia! tb globala de confundare trecut*prezent 3. false recunoasteri, identificari : epilepsia temporala, manie, sdr <orsa2of, demente usoare 70. b cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 7. tahipsihia!accelerarea usoara a ritmului ideativ. In: sdr maniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare 2. mentism! forma partic de accelerare' bv descrie un automatism mental pe care nu*l poate controla*sdr <andins2@

3. incoerenta $ 4fuga de idei4 !in forma agitata a schizo. 9re 3 forme *salata de cuvinte *jargonafazia *verbigeratia 28. Ideea obsedanta !asediaza gandirea !mare suferinta pt bolnav !se impune constiintei !bv in total dezacord, continut contrar firii lui In: nevroze, depresii, debut schizo(tb obsesiv*compulsive):indoieli$amintiri$actiuni obsesive 27. Ideea prevalenta!anticamera ideii delirante' se impune cu forta pacientului care lupta sa o puna in practica( idee credibila). 3x. : gelozia, fanatismul. In: involutie, alcoolism, delir paranoic 22. ,ef ideii delirante !perturbare calitativa grava a gandirii a. convingerea$ certitudinea deliranta!ideea pune stapanire pe bv b. incorigibilitatea!nu e influentabil c. imposibilitatea continutului d. modificarea comportamentului 23. b motorii specifice: 7. impulsiune!nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act antisocial, agresiv sau absurd. In:epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa. 2. raptusurile!manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia subiectul este manat de o irezistibila emergenta emotionala astfel incat actioneaza exploziv In: stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de psihopati, intoxicatii, alcoolism cronic. 3. stereotipii ! miscari repetative, adesea bizare, fara scop, intodeauna aceleasi, care subliniaza discursul sau compotamentul pacientului. In: schizo*disocierea intra*psihica, ambivalenta. %. manierismul ! expresivitate gestica, atitudine absurda care face comportamentul si mimica nenaturale, pretioase.

). bizareria ! grad mare de manierism pana la disparitia componentei logice a gesturilor, miscarilor, mimicii. +. ticurile ! miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice normale, inconstienta, brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor! maladia Ailles de la ourette) -. comportamente rituale!ritualuri de linistire, rit repetitive si invadatorii parazitand activit normale cu caracter obsesional. 2%. #lasif psihotropelor 9. .:I&;?3. I#3! inhiba activitatea :5 prin : *scaderea vigilentei *reducerea performantelor intelectuale *sedare emotionala 7. hipnotice 2.neuroleptice(5?) 3. tranchilizante B. .:I&;959?3. I#3! stimuleaza activitatea :5# prin: *cresterea vigilentei *ameliorarea dispozitiei *cresterea randamentului 7. antidepresive 2. psihoenergizante #. .:I&;,I:?3. I#3!dau tb. calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul perceptiei$dispozitiei$ gandirii #lasif hipnoticelor: induc$ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale 33A. 9. B9>BI C>I#3?3: traverseaza B&3 ' puternice inductoare enzimatice ' scad pe 33A cantitatea totala de somn paradoxal(>3"). 3f secundare: somnolenta matinala$ vertij$ cefalee$ tb de coordonare si echilibru ***mai ales la compusii cu eliminare rapida!.35 ;B9>BI 9?, :3#;B9>BI 9?$:3#;59?, 53;,;>"$53"BC 9? 3x.: 9";B9>BI 9?$,;>"I 9?, =35;B9>B$ A9>,359? B. 5;5B9>BI C>I#3(BD, &I.5; I#3) 3x.: 5I >9D3.9", =?C5I >9D3.9", >I9D;?9" #. 5;5B9>B$5;5BD, : A?C 3 I"I, 2). 5euroleptice (antipsihotice traditionale )

*blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical, tuberoinfundibular) *unele au si act colinergica si noradrenergica !1ef neuro, neurovegetative, neurohormonale *potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale *act adesea si pe receptorii alfa*adrenergici *inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica, antiserotoninergica #lasificare: 9. 5? :3,9 IE3: #?;>.>;"9DI59 B. 5? .;?IE9?35 3(incisive): &9?;.3>I,;? #. 5? ,3DI5&IBI ;>II( act dezinhibatorie!doze mici ' act antideliranta!doze mari): :C?.I>I, ratament de mentinere : previne recurenta psihotica si respitalizarea schizo' pacienti la primul episod!7*2 ani' episoade multiple!) ani. Intreruperea tratamentului!1 creste rata recaderi F forme mai severe cu risc de comport antisocial. 2+. 3fecte secundare 5? 7. 53C>;?;AI#3 :*efecte extrapiramidale precoce: dischinezia acuta!crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale' survin fara supradozaj datorita sensib individuale' *sdr par2insonian!dischinezie tardiva. :,> &I.3><I53 I# cu maleza generala, jenant pt pacient (tahi2inezie, a2atisie) ,I:<I53DI9 9>,IE9: modif motorii hiper2inetice in reg buco*linguo*masticatorie, musc axiala, mb inferioare F$* miscari coreiforme 2. 95 I#;?I53>AI#3 .3>I=3>I#3: uscaciunea gurii, disfagie, constipatie, dific de mictiune, cresterea . intraoculare, midriaza, tb de acomodare, scaderea transpiratiei, ef centrale (delirium anticolinergic)*dezorientare, confuzie, tb de memorie, agitatie,productivitate psihotica 3.#9>,I;*E9:# : h 9 orto %. 3. ).h 3>"I3 +. =; ;:35:IBI?ID9>3 -. 35,;#>I5;: amenoree, galactoree. Ainecomastie

/. &3"9 ;: leucocitoza, leucopenie 0. &3.9 ; ;GI#I 9 3: ictere colestatice 78. &I.;:I9?;>33 77. #>3: 3>3 .;5,3>9?9 72. ,I:=# I3 sexuala: scadere libidou, tb erectie, ejaculare, orgasm 73. :,> 5? "9?IA5(:,> paloare*hipertermie) t1%8 grade 9E!7%8*7+8 .aloare$ polipnee$ instabilitate 9$ modif constiinta si adinamie extrema$ creste #.< sau mioglobinurie$ acidoza metabolica Instalare in 3+*%/ h la un bv tratat mult timp cu 5?$ la schimbarea 5?$ la un bv niciodata tratat si primind 5? de 2*3 : 2-. IndicatiiF contraindicatii 5? I : *toate starile psihotice *toate formele de schizo * depresia cu factori psihotici * sdr organice cu simptome psihotice : delirium t, agitatia din #oreea &ungtington, maladia ourette #I :* b neuro evolutive(.ar2inson, scleroza in placi) *glaucom *porfirii *I >enala * I& * coronaropatii *varstnici : se impune diminuarea posologiei 2/. ranchilizantele ! gru p heterogen de psihotrope psiholeptice !fctie de posologie: ef hipnotice$sedative$ miorelaxante$anticomitiale "3.>;B9"9 ! redutabil potential de abuz si simptome de sevraj 95 I&I: 9"I5I#3!anxiolitice ineficiente BD,! ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta !au % actiuni:anxiolitica$ miorelaxanta$anticonvulsivanta$ sedativ*hipnotica !se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata Indicatii: *combaterea anxietatii in general *schizo( ca hipnoinductoareF pt combatere ef secundare 5?)

*delirium tr *depresii *nevroze *insomnii 20. 9ntidepresivele: act timoanaleptica prin inhibitia recaptarii 59 F$* :3>; ;5I53I ' inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor 7. 9, >I#I#?I#3: 9"I >I. I?I59$ ,;G3.I59$ I"I.>9"I59. 3f sec: supradozareF fen anticolinergice(vezi la 2+)Fh 9F metaboliceF endocrino 2. 9, 3 >9#I#?I#3: 9"; >I. I?I59 3. I"9;: dau & 9 paroxistica grava %.I5&IBI ;>I :3?3# 9I >3# :3>; ;5I53I: =?C;G9 I59, .9>;G9 I59( .rozac, Doloft). 3f sec: agitatie, anxietate, insomnii,sdr serotoninergic!confuzie, neliniste, mioclonii, hiperreflexivitate. ;rtotimizantele!1 ?I IC?!manieF prevenire recurente tb bipolare. 3f sec: tb digestive, sdr poliurie*polidipsie, crestere ponderala, tremor digital. 3ste #I in sarcina( !teratogen) 38. erapia electroconvulsivanta! adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand*mal. :e modif B&3 cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. :e aplica in +*/*72 sedinte la 2 zile interval. >ezultatele apar la al 3*lea soc. I: cazuri speciale(urgente)!depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica. >. adverse: tb de memorie reversibile( 3?) 37. Betiile 7. simpla( acuta$ comuna $vulgaraH) cu 2 faze: vesel*trist 2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt!1 coma alcoolica 3. patologica: la non*alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato :5# (epilepsie, encefalopatie). ?a scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid, halucinator* delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. 3pisoadele sunt insotite de amnezie lacunara. 32. :dr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare

in sd axial catre limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la absurd, la minimalizare. abloul poate fi agravat si accelerat in evolutie de episoade acute.3vol sus 3 tipuri ppale: 7. sdr demential partial din 9 :' 2. dementa globala de tip senil 3. dementa de tip 9lzheimer 33. :dr nevrotic : se caracterizeaza printr*un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.3 adesea mascat si suporta explorari inutile , formand 1)8I din consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.:e cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul 4med alternative4 si sunt supusi la toate procedeele care 4fac minuni4 In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. :emiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.5evroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s*a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr*o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. :dr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. 3ste descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele + ? de desfasurare o reactie la stress ' intre +?* 3ani !nevroza pp*zisa ' dupa 3 ani ! dezvoltare nevrotica. 5u este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivofobic si isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. ,e aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.,e asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare. 3%. :dr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr*un caracter dizarmonic. ,izarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : *in psihopatia paranoida ! supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti

*schizoizi !dificultatea de comunicare *epileptoid !aderenta si impulsivitatea *isteric ! demonstrativitatea *antisocial !agresiunea *borderline ! instabilitatea *dependent ! dependenta de altii *evitant ! insuportabilitatea implicarii *fobic ! frica de anumite situatii *pasiv*agresiv! duplicitatea 9ceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. :ubiectii respectivi au discernamantul pastrat. ; parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). ,aca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel de 4totul e permis4, o coruptie pana la a pune intr*o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. :dr rezulta aici dintr*o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr*o anomalie castigata, printr*un deficit de educatie de tip sociopatic. .t a evita o etichetare exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte savarsite.,eci psihopatul are un stil ,un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de*a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic. 3) :dr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco*depresiva, paranoia, parafrenia). 3l presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. ,e aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna' colaborarea si dialogul devin distorsionate ' existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. "otivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva. :*a vorbit de un 4proces de psihoza4 in contrast cu 4reactia conflictuala 4 in nevroze deducandu*se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica) 3xpresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. #onteaza totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:

*disociativ sau delirul primar pt schizofrenii *sdr de exaltare pt manie *sdr de persecutie pt paranoia :dr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). 3+. #lasificarea dependentei medicamentoase * categ 7 ! opiacee * categ 2 !barbiturice si tranchilizante *categ 3 !cocaina * categ % !marijuana *categ ) !amfetamine *categ + !?:, *categ - !<hat JJ *categ / !tutunul *categ 0 ! cafeaua 3-. ,elirium tremens : *febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir fragmentar cu amnezie, stare grava. *durata !2*3 zile *tratament: hidratare masiva Fvit. B7F tranchilizante ("eprobamat, ,iazepam) KKKK 5u barbiturice, neuroleptice. 3/. ,ementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al funct sociale, ocupationale di de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d 9lzheimer. :pre deosebire de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta. abloul clinic este de severitate medie, non*evolutiv sau usor progresiv incluzand hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii ' aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice. 30. ,ementa 9lzheimer : este cea mai grava ' poate fi socotita ca o dementa precoce. 9celasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta

fibrilara. .e langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa 9lzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 9 :9fazie$ 9gnozie$ 9praxie. Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale. 9natomopat :atrofie cerebrala* scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal $ placi neuronale senile argentofile cu amiloid $ corpi vacuolari $scade acetiltransferaza si 9ch. ratament: 9>I#3. (,;59D3.I?) )*78 mg $zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) %8. ,ementa arteriosclerotica multiinfarct are o evol variabila in medie intre- si 78 ani si combina tb neurologice : 9E: tranzitorii$ definitive cu o evol psihica ondulanta caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de concentrare,a memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective, adica labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans spasmodic pseudobulbar FF omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli etc. :e pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Cn vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi, incomplete!1 raspunsuri inegale. otusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. 5u moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie..e acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri ale 9 sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu*se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct.

%7. ,ementa .ic2: are ca substrat in ppal o atrofie a lobilor frontali si a polului frontal al lobilor temporali. :e caract printr*un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap =$B !)$7 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). .ot avea afazie amnestica. #linic :sdr.3"9 !palilalie F ecolalie Fmutism Fafazie.

%2.

#omplicatiile psihiatrice ale alcoolului : * halucinoza Lernic2e *paranoia alcoolica * epilepsia alcoolica *sdr <orsa2of la alcoolici * encefalopatia Aavel J* Lernic2e *dementa alcoolica

%3. &alucinoza alcoolica :!sdr paranoid numit gresit halucinoza. #onsta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3*a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ) .3ste o afectare periculoasa antisociala, boln dand curs mesajelor. 3ste o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid (ar face parte din grupul schizofreniilor) %%. .atologia de maternitate : 9. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Aravida se poate plange de cefalee, depresiuni, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: & 9, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. #onteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. 9lta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex >x nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. rat este simptomatic. B. tb psihice perinatale (primele 78 zile dupa nastere). .ot survenii confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. #onfuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive, delirant*vizuale, impulsiuni suicidare, homicidere. ?egata de aceasta confuzie e si pruncuciderea.3xpertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod confuzional.. "aj se remit. :e indeparteaza copilul pt ca este in pericol. #. tb psihice de lactatie (pana la 7 an). "ai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. .rognosticul este foarte rezervat.

%). b psihice in &IE : 7. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica, iritabilitate, insomnii. 2. stari depresive * frecvent reactive 3. dementa &IE : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de concentrare, dificultati de rezolvare a problemelor si la citit. 3vol rapid progresiva spre dementa globala si moarte. %. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant ). stari confuzionzle (delirium) b psihice sifilis : :tadiul 7 ! reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie*mai ales la barbati care isi vad leziunea' femeile o constata mai greu) :tadiul 2 !neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual' daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica :tadiul 3 !sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate( nevrotice, psihopatice, psihotice) :tadiul % ! paralizia generalizata progresiva (.A.) asoc sau nu cu tabes dorsal' este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic) %+. :dr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza paroxismul epileptic.3ste o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica.9 2*a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel, putandu*se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric,' deaici si explicatia amneziei partiale reale. ; alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav' violenta este absurda, fara sens. %-. :dr de automatism mental ! asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa( o forta straina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). .ac prezinta pasivitate (I se

impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou, halucinatii verbale (4 comentariu4 al gandurilor, actelor). riplul automatism : motor (!ticuri, stereotipii, impulsiuni) F ideoverbal F senzorial (!halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ) %/. :dr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf..atogenia nu poate fi demonstrata. 5u respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. 3 legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta' nu se pierde contactul cu realitatea .oate sa apara 4lesin nevrotic4. :imptome : manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome mecs disociative* person se descompune in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei .oate avea beneficii primare! prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare !obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini) %0. :dr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e totala ci partiala!1 amestec intre vis si realitate de proportii variate9semanator visului). ;neroidul nu este oniricul care ignora realitatea 'este mai sistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). ;niricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In descrierea standard boln zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare, dar nu comunica. 3l e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care sista. ,e aici rezulta ca boln nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant si este foarte vecinJ ,esi nu trebuie confundat cu delirul primar. ;neroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l*a fascinat. oxicomanul face onirism in abstinenta si face oneirodie

agreabila cand isi admin substantele. )8. :dr oniric : este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. 3 o situatie proprie de obicei starilor psihoorganice toxice acute ( delirium tremens ), infectioase (meningaencefalita). Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii deschisi nemaitinand cont de reperele realitatii, fiind animat de visul lui. ;nirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu e trait ca vis ci este proiectat in realitate, substituind*o, fara sa tina cont de ea. &alucinatia vizuala e fenomenul principal desi pot fi implicati secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din care incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halocinatii, bv e agitat conform acestei imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare. ;nirismul pune in pericol viata si celor din jur. :e termina de obicei printr*un somn profund, reparator.

)7. :indromul psihoorganic! o tulburare psihica explicata printr*o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. )2. :indromul psihoorganic cronic ! 9gentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste + luni). In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie. )3. :indromul psihoorganic de involutie ! ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala.9ceasta se numeste proces patoplasticJ (adica un proces organic care favorizeaza si un dezechilibru psihologic)3xista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o compensare spirituala si o involutie pato in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. .roblema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. ;mul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci

problema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. 3xista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu$fara & 9). 92*a cale este cea degenerativa, globala sau in ppal cerebrala. )%. #ura de dezintoxicare *detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam. *un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. *exista detoxifiere nonsubstitutiva' se face cu #?;5I,I59 8.7*8.3 mg $zi, maxim 7mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 8.7*8.3 mg$zi JJJ * substitutiva cu "3 9,;59 (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). ,esi exista riscul de dependenta la "etadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. *planul terapeutic in detoxifierea substit ! %tipuri: a. detoxifiere pe termen scurt* reducerea dozelor intr*o luna sau mai putin b. detox pe termen lung ! reducere doze in interval 17? c. mentinerea pe termen scurt ! prescriptie si stabilizare pt maxim +? d. ment pe termen lung ! 1+? Indiferent de schema se incepe cu 78*28 mg$zi si se creste zilnic pana la 728mg. :e mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (#9>B9"9D3.I59 %88*+88 mg ' E9?.>;9 ,3 59 pana la7888mg$zi) F anxiolitice (BD,) F antidepresive triciclice in doze mici F hipnotice la nevoie. ,upa o per de3*% : in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire. )). #ura de dezobisnuire : are drept sop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. 3a incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. 9bordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica.

.t tratam psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. "odelul este cel pt heroina ( "etadona, anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Cn rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv*comportamental in echipa psihiatru*psiholog*terapeut* asistent social. ,e asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza. )+. 9mfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IE , dau un tablou de excitatie asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este agresiv, intolerant, capacitate de efort extrema. Intreruperea poate da psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii.

)+. oxicomania la amfetamine: * amfetamine (psihostimulante) se inj i.v., da un tablou de excitatie asemanator schizofreniei paranoide, idei de forta, de grandoare: este agresiv, intolerant, capacitate de effort extrema * intreruperea poate det psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii )-. oxicomania la benzodiazepine: * in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat intox cu alcool (par beti), acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori violent * in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente * sevraj: anxietate, agitatie, manif g*I (in prima faza)' oboseala, crampe musc, tahicardie, tremor generalizat, hiperreflexie apar ulterior )/. oxicomania la heroina: * efectul esential este euforizarea * se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea) * se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi * un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist,

daca il trezesti te omoara pt ca i*ai stricat visul * se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (+8*-8I recaderi in prima luna de la abstinenta) )0. ulb psihice in boala .ar2inson: * sunt datorate modif morfopat si funct specifice din b. * dementa in b. apare de obicei, in formele severe si intruneste toate caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice * mai pot sa apara stari depresive +8. ulb psihice in tumori cerebrale: * semne generale: sd de &I# ( =;*edem papilar,vase turgescente' 33A*unul sau mai multe focare inexplicabile' .3A*asimetrie ventriculara, hidrocefalie interna asim F$* atrofii corticale aferente) * semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii generalizate sau localizate * dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme, deliruri paranoide +7. 9tacul de panica: * episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte' * apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara' * are caracter crescator (in 78 min atinge maxim) * debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal * simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine * ,:" IE 4teama de a nu innebuni4 * depersonalizare * uneori dispnee,greata, frisoane * dupa 38min*2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare * se repeta (cateva luni) * apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate * netratata evolueaza ani si se poate complica * mai des la femei tinere' varsta medie de debut 7+*28 ani * sunt studii care atesta o origine genetica +2.#aract clinice ale tulb anxioase generaliz: * teama fara obiect pe care o traieste tot timpul

* anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau ambientala * anxietate 4liber flotanta4 * se acutizeaza in anumite momente * simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn * in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu * se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica +3. ulb (nevroze) fobice: * teama de un obiect precizat * a) agorafobie!frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu autobuzul, de a sta la rand * este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) * se asoc frecv cu atacuri de panica * b) fobii specifice*simple !de obiecte ascutite, etc ' apar la copii si adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult * c) fobia sociala! teama de a nu fi umilit, pus intr*o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat * se poate ajunge la declansarea unui atac de panica * frecv la adolescenti +%. #aract clinice ale tulb obsesiv compulsive: * prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidarea pacientului * compulsii: fizice si psihice * obsesii: tipuri ideativ* luminarea unor teme fobic * de a te imbolnavi de :I,9, de a contamina * pacientul recunoaste ca nu sunt normale, lupta cu ele * se complica cu depresie, alte tulb anxioase * afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii * evolutie cronica 2$3, fluctuenta 7$3 +). #aract clinice ale tulb de stress posttraumatic: * apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn * clinic: * retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri * evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant

* aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de concentrare * modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional * irascibilitate * durata: 7*3 luni * alterarea funct normale * exista o forma cronica peste 3 luni ++. #aract clinice ale tulb de somatizare: * stare de discomfort subiectiv F$* depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple si care debuteaza inainte de 38 ani * simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent somatic * simpt g*I: greata, varsat, intoleranta alimentara * c*v: palpitatii, precordialgii * neurologic: conversii, pareze, parestezii * sexuale: menstruale, de dinamica sexuala * simpt refractare la trat * evolutie cronica * pacient dificil fata de care medicul face contratratament +-. &ipocondria: * preocupare persistenta legata de posibilit de a avea una sau mai multe boli somatice * boala poate deveni prevalenta, chiar deliranta * teama de a face mai multe boli grave (nozofobie) * F$* depresie secundara * pacienti dificili * evolutie cronica, intretinuta de beneficul secundar +/. :chizofrenia paranoida: * cel mai comun * domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii * exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie , relatii$referinta (la media, E, oamenii pe strada privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, 4intr*un fel anume4 +0. :chizofrenia catatonica:

* domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice) * negativism * atitudine zi posturi bizare (pt per lungi) * rigiditate * flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse din exterior) * sindrom: ecomimie*ecolalie*ecopraxie * stupor * uneori stereotipii * uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop, neinfluentata de stimuli ext * izbucnire brutala, irepresibila, de raptus -8. :chizofrenia hebefrenica (dezorganizata): * debut precoce, insidios (7)*2) ani) * domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de autosatisfactie, de nimic motivata) * halucinatii efemere, fragmentare * tendinta la solitudine * comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase * limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras * prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei -7. :chizofrenia nediferentiata: * elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a unui set particular de caracteristici -2. :chizofrenia reziduala: * coresp stadiului tardiv, cronic, 4cicatrizat4 dupa multiple episoade paranoide acute floride * consta in predominanta simpt negative: lentoare psihmotorie, hipoactivitate, tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba comunicare non verbala prin saracire mimica cu privire indiferenta si lipsa modularii vocii, postura pasiva, lipsa autoingrijirii, izolare sociala * gandire saracita cu relaxarea asociatiilor, alogie (gandire ilogica) -3. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 7. th. vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de

adoptie: * gemenii monozigiti au concordanta de )8I pt schizo, fata de dizigoti (7%I) * concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive * tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo * studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale 2. th. vulnerabilitate*stres: interact dintre vulnerab genetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de familii normale, au facut mai rar boala decatcei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo 3. ipoteza dopaminergica: * boala este data de cresterea activit dopaminergice * act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino*blocanta * similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo * scaderea metab dopaminei in ?#>, plasma, urina dupa trat neuroleptic * cresterea > dopaminergici observata post*mortem in creierul schizo netratati %. ipoteza serotoninergica prin act neurolepticelor atipice ). ipoteza neuroanatomica: * implicarea ?= (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus) * lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive' hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative * largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative * scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie) * reducerea volumului ? -%. rat schizofrenie: * faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, 3# * trat de intretinere * trat psihoterapeutic si de reabilitare -). .artic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): * episoade depresive$ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie) * cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof

a functiilor cognitive * clinic: * implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 sapt * diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate$aproape toate activit, cea mai mare parte a zilei$aproape in fiecare zi * semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: * pierdere in A, desi nu tine dieta sau luare in A (cel putin )I din A inF$*) intr*o luna * scaderea$cresterea apetitului * insomnie$hipersomnie aproape in fiecare zi * fatigabilitate$lipsa de energie * sentimente de inutilitate$ culpa excesiva, inadecvata * ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan anume * inhibitie psihomotorie$neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire * aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice

-+. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 7. vulnerabilitatea genetica: * studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu consagvinitatea' riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara * studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 77 si poate cromoz G in transm bolii bipolare 2. ipoteza monoaminelor: * serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica' este sust de: efectul I:>:, scaderea > )*& 2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in ?#>*ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi * 59 scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3*methox@*%*hidroxiphen@l*gl@col ("&.A*metabolit al 59) in ?#> si cresterea lui in manie' sunt leg funct intre receptorii )*& 2 si 59 * ,opamina sugerata de studii care fac leg intre boala .ar2inson (a gg bazali) si depresie

--. 3pisodul hipomaniacal: * dispozitie expansiva cel putin % zile, clar despartita de episodul depresiv' * se intalnesc cel putin 3 din: * grandiozitate$autostima crescuta * scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit) * mai vorbaret decat de obicei * fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida * distractibilitate * agitatie psihomot$cresterea activit directionate (scolare, profesionale, sexuale) * implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant * episodul duce la schimbarea clara in funct individului care nu ii este caract * schimbarea de dispozitie e obs de altii -/..sihopatia paranoida: * suspiciozitate constant manifesta * neincredere in oameni in general si in prieteni in special * tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare * se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta rapid cu furie$razbunare * ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol impotriva sa * pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente * nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios * desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine directionate * exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu -0. .sihopatia isterica: * comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta, excitabila, excesiv de emotionala * inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic * comport evident de atragere a atentiei * tind sa*si exagereze sentim si gandurile * daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii * pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti

* act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex * rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori * au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte * histrionism!teatralismFhiperexpresivitateFplasticitatea atitudinii corporaleFdramatizarea relatarii prin intonatiile vociiFrecursul la formule de limbaj menite sa frapeze /8. .sihopatia antisociala: * acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea * incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi * pattern de comportament iresponsabil$antisocial inaintea varstei de 7) ani * ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu$fara arestari, ranirea altora * incapacitatea de a*si face si urma un plan de viitor * calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria * totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu * nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an * lipsit de remuscari (considerandu*se indreptatit sa faca rau altora) /7. .sihopatia schizoida: * tendinta constanta de*a lungul intergii existente de a evita cat mai mult contactele sociale * resimt discomfort in a se angaja intr*o actiune comuna pt ca sunt foarte introverti * afectul ingust * apar izolati, excentrici, singuratici din afara * distanti, calmi si tacuti, nesociabili * isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea legaturi emotionale cu altii * prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt altii ar fi de neacceptat * este indiferent in laudele sau criticile celorlalti * barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea' femeile pot

accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie * arata o inabilitate de a se infuria si a*si exprima nemultumirea in mod direct * pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi atasati de animale * se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc * pot genera idei, opere foarte originale, creative /2. ulb schizotipala: * 7. #apacitati scazute pt legaturi apropiate * 2. >elatii interpersonale deficitare * 3. ,eficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut * %. 3xcentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale #linic: * incepe la adultul tanar * ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire * gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte * percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii celorlalti * aceste trairi nu sunt delirante * limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea * nu ajung la incoerenta verbala * prefera izolarea sociala * afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si exprimarea afectiv*emotionala * pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii stresante * au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare /3. ulb de personalitate obsesionala: * ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor * perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune * excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util * insistenta exagerata de a*I det pe altii sa respecte propriile reguli * devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber * indecizie * scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate$principii

etice$valori * lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor /%. .ersonalitatea pasiv*agresiva: borderline * obstructionismFamanare,taraganareFincapatanare * pattern invadant de rezistenta pasiva la performanta sociala si ocupational, incepand din per de adult * devine iritabil, suparat, ursuz sau sau argumentativ cand trebuie sa faca ceva ce nu vrea * pare sa lucreze deliberat

#;.I?

7.#riterii de diagnostic. ulburarea reactiva de atasament #riteriile ,:" IE pentru >9 9. >elationarea sociala este sever perturbata si nepotrivita nivelului de dezvoltare al copilului. ,ebutul este observat de la ) ani prin: 7. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor sociale' copilul raspunde solicitarilor celorlalti fie excesiv de reticent , inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care*l ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau evitare, rezistenta la supunere sau atentie anxioasa) 2. 9tasament nediscriminat exprimat printr*o sociabilitate neselectiva, incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate excesiva fata de straini) B. ulburarea nu este datorata doar intarzierii in dezvoltare (intarziere mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de dezvoltare. #. ,eficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin: 7. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale emotionale' 2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si ingrijire ale copilului' 3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul, impiedicand astfel formarea unui atasament stabil ,. :e considera ca deficitul de ingrijire de la punctul # este responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la punctul 9.

2. rasaturile clinice in >9 * tipul inhibat sunt urmatoarele: * copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent' * poate prezenta frecvent comportament autoagresiv' * uneori refuza sa manance si creste greu in greuate' * face greu progrese psihice * nu arata interes in a*si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care*l ingrijesc' * raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu' * in relatie cu persoana care*l ingrijeste exista un amestec de evitare si agresiune, rezistenta si teama excesiva. 3. rasaturile clinice in >9 * tipul dezinhibat sunt urmatoarele: * #opilul este nediscriminativ in relatiile de atasament' uneori nu*i pasa de cel care*l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine' * >elatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care*l ingrijeste' * 9cesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire dintr*un spital' se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. :e descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor. ,e fapt, tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para 4descurcareti4 desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si durabile' * .ot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv %.,efinitia ,:" IE a inatrzierii mintale ,efinitia 4 9merican 9sociation on "ental >etardation4 (99">) si incorporata in ,:"*IE, citata de <aplan in 700+ este urmatoarea : 4 >etarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale ale functiilor neuropsihice. :e caracterizeaza printr*o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activitati de comunitare , sanatate, scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie. >etardarea mintala se manifesta inainte de 7/ ani.4

SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL

1. Criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament: aparitia tulb este observ inainte de 5 ani caracteristica este modalitatea anormala de stabilire a relatiilor sociale

copilul prezinta perturbari emotionale contradictorii sau ambivalente la orice schimbare din mediu cu o mare variabilitate de exprimare mani esta scaderea raspunsului emotional! retractie sociala! rica sau hipervigilenta! auto sau heteroagresivitate! tristete! reducere a relatiilor socila cu ceilalti copii! intarziere in crestere in rel cu adultii are reciprocitate si responsivitate sociala se di erentiaza de tulb pervazive de dezvoltare

". #rasaturi clinice in #$% &tip inhibant: copil inspaimantat! ne ericit si hipervigilent poate prez comport autoagresiv re uza sa manance si creste greu in greutate ace greu progrese psihice nu prez interes in a&si ace prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care il ingri'esc raspunsul la interact sociala este excesiv de inhibat! hipervigilent! ambivalent sau contradictoriu ata de pers care il ingri'este prez senzatie de teama excesiva! rezistenta! evitare si agresiune

(. #rasaturi clinice in #$% & tipul dezinhibat: nediscriminativ in relatiile de atasament) uneori nu&i pasa de cel care il ingri'este! dar se ataseaza de pers straine relatii de prietenie super iciale sunt adesea oarte populari printre personalul de ingri'ire) par *descurcareti*! desi sunt incapabili sa dezvolte atasamente selective si durabile pot prez recvent hiperactivitate! de icit de atentie! labilitate emotionala! toleranta scazuta la rustrare sau comportament agresiv

+. De initia DSM IV a intarzierii mintale: * retardarea mintala se caract prin prezenta unei limitari substantiale a unctiilor neuropsihice! printr&o scadere semni icativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmat domenii: comunicare! autoingri'ire! convietuire in amilie! abilitati sociale! activit comunitare! sanatate! scolarizare! perecerea timpului liber! pro esie. $etardarea mintala se mani esta inainte de 1, ani

5. -act etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale: * %. -act care au actionat prenatal: 1. anomalii genetice +&",. * * * * aberatii cromozomiale: sd Do/n mutatii monogenice: scleroza tuberoasa! enilcetonuria! sd 0 ragil a ectare multi actoriala: intarziere mintala amiliala microdeletii: sd. 1rader&2illi! 2illiams! %ngelman

". mal orm congenitale: 3&13. * * mal ale S4C: de ecte ale tubului neural sd cu mal orm multiple: sd Cornelia de 5ange

(. expunerea mamei: 5&1(. * * * * in ectii congenitale: 6IV! SID%! si ilis! rubeola! toxoplasmoza! herpes! CMV! v.gripal &7se ace testul #8$C6 anom gestationale: placenta praevia! ale circ eto&placentare! boli si malnutr materna alti agenti teratogeni: radiatii! droguri! medicamente! alcool! carente nutritionale! hipotiroidism

9. -actori care au actionat perinatal: "&1:. * probl la nastere dat calitatii gestatiei! travaliului

* * * * * *

hipoxie! as ixie datorata: sarcinii depasite! nastere precipitata! nastere distocica! circulara de cordon! manevre obstetricale prematuritatea icterul nuclear hemoragie cerebrala in ectii la nastere

C. -actorii ce au actionat postnatal: (&1". * * * * * in ectii: meningite! ence alite tumori cerebrale traumatisme craniene severe intoxicatii cu plumb! nitriti probleme psihosociale care det modi icari in buna ingri'ire a nou nascutului

D. -actori de mediu si actori socio&culturali

;. Clasi icarea intarzierii mintale: * criterii 8MS ale clasi internationale a maladiilor pt intarzierea mintala: * * * * * oprirea sau incompleta dezv a unctiei mintale alterarea capacitatilor cognitive! sociale! de limba' sau motricitate a ectarea s&a produs pe parcursul per de dezv tulb se poate insoti de alte su erinte izice! psihice sau poate apare separat identi icarea gradului de severitate a de icientei de comportament: * * absent< minim de icit de comportament semni icativa modi de comport care necesita trat sau supraveghere

* *

alte tulb de comport

Dupa nivelul =I&ului! inteligenta poate i grupata ast el: * * * * * * * Intelect normal superior =I:1:: si peste Intelect normal in erior =I: >:&,: Intelect liminar =I: ,:&35&31 Intarziere mintala usoara =I: 5:&;> Intarziere mintala medie =I: (5&+> Intarziere mintala severa =I: ":&(+ Intarziere mintala pro unda =I?":

3. Caracteristici clinice intelect liminar: * * * * * * acesti copii au o buna unctionare sociala reusind chiar per ormante pro esionale in domenii care nu necesita abilitati logic operationale acest de icit este observabil abia in 'urul varstei de 1: ani cand copilul trece in clasa a V&a di icultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in s era gandirii ipotetico&deductive copii sunt lenti! inerti! dar cu a'utor din partea amiliei! cu rabdare si tact pot depasi situatiile de criza de icitul cognitiv al acestor copii este mic! de aceea ei pot atinge un nivel scolar satis acator! cu a'utor din partea amiliei destul de recvent in cond competitie scolare si presiunilor amiliale ei dezvolta tulburari emotionale si de conduita! cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza di icultatile prin raportare la ceilalti copii

,. Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara: * * =I intre 5:&;> Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 3&1:&1" ani

* * * * *

daca este sustinut copilul dobandeste limba'ul scris! calculul matematic simplu! cunostintele generale echivalente celor + clase elementare ca adult poate des asura o activitate pro esionala simpla isi poate intemeia o amilie are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert) este lenta! greoaie! iar operatiile gandirii @analiza! santeza! generalizare! di erentierea! abstractizareaA se des asoara la nivelul in erior! super icial! incomplet limba'ul este sarac! insu icient! cu sintaxa de icitara! uneori dizartric sau dislexic poate prez asociat: sd neurologice! mal ormatii! tulb senzoriale! dezechilibre endocrine de cele mai multe ori are si tulb emotionale si<sau de comportament! precum si instabilit psihomotorie! agresivitate! ostilitate! opozitionism) sunt usor de manipulat

* *

>. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa: * * * * * * * subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre (&;&3 ani pot e ectua o munca necali icata automata! stereotipa sub supraveghere @are un statut semiindependent socialA nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri & nu se pot autoconduce au limba' sarac! vocabularul este restrans la cuvinte uzuale! sinteza simpli icata! dislalic sau dizartric gandirea este concreta! modesta! pot rezolva doar probleme de sortare atentia si memoria au oarecare stabilitate si e icienta in a se descurca in mediul incon'urator s era emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta! sunt irascibili! invata sa se ereasca de pericolele iminente! dar nu pot anticipa evenimentele ne avorabile decat daca le&au mai trait nu au discernamant! nu pot raspunde de aptele lor

pot prezenta mult mai recvent mal ormatii! tulburari neurologice! senzoriale! endocrine

1:. Caracteristici clinice intarzierea mintala pro unda: * * * * * * * * =I ?": raman cu o varsta mintala in 'ur de " ani total dependenti social nu dispun de limba' sau limba'ul unctioneaza la niv sunetelor nearticulate nu se autoservesc! nu au capatat control s incterian au o existenta mai mult vegetativa raspunsurile la stimuli au caracter re lex nu pot recunoaste pericolul

11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie: * * * * * * & * invatarea cititului se ace sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului) de icitul inter era semni icativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul asocierea unui alt de icit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului coe icientul de inteligenta sub 3: este considerat criteriu de excludere sunt a ectate posibilitatile de intelegere a limba'ului scris! copii avand di icultati in recunoasterea cuvintelor scrise aceste perturbari sunt adesea insotite de di icultati in respectarea regulilor ortogra ice acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limba' prez si tulb emotionale si perturbari de comport

1". Criterii diagnostice DSM IV disgra ie:

* * * *

invatarea scrisului se ace sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului) de icitul inter era semni icativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si mor ologic asocierea unui alt de icit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului aptitudinile gra ice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoanei

1(. Btape normale dezvoltare limba': * de limba'C totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii) capacitatea de a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti nivele ale dezvoltarii limba'ului: * * * * * * articularea cuvintelor @pronuntia sunetelorA sistem de sunete ce particularizeaza limba'ul @ onologiaA structura gramaticala a cuvintelor @mor ologieA structura gramaticala a propozitiilor si razelor @sintaxaA semni icatia literara a cuvintelor @semanticaA

comunicarea C transmintere si receptionare a limba'ului * * vorbire & exprimare orala a limba'ului comunicare non verbala & gesturi! mimica! postura! privirea C7limba' mimico&pantomimic * * * * din viata intrauterina "l & isi misca buzele (&+ l comunica cu maam & se invioreaza cand ii aude glasul) gangureste cand mama ii vorbeste 5 l se 'oaca cu sunete @consoane si vocaleA

* * * *

; l lateralizeaza @asociaza " sunete < silabeA 3&, l asociaza silabele C7ta&ta)ma&ma 1" l cuvinte! propozitii C holo azic ) are valoare de propozitie @ex papa C7 mama vreau sa manancA 1, l asociaza cuvinte: mama!papaC mama vreau sa mananc

1+. -actorii ce in luenteaza dezvoltarea limba'ului: a. genetici b. c. izici: otite recurente in primii ani C7 intarziere in dezvoltarea limba'ului) calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa&si asculte copilul si sa&I dea explicatii adecvate

d. sexul: etitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii e. . amilie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa&i vorbeasca si sa&l asculte gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care exista de'a intre ei

g. nivel socio&cultural: copiii din clasele de mi'loc sunt mai avansati in dobandirea limba'ului h. amilii bilingve

15. Btiologia tulburarilor de limba': anomalii struct si unct ale creierului de cauze nedetectate: anomalii de migrare neuronala clinic: semne minore de a ectare cerebrala! neurologica * dominatie mixta: tulb de atentie) di icultate de coordonare motorie

partic neuroanatomice ale emis stangi

act genetici

act de mediu: socioeconomici! culturali! amilii numeroase! complicatii la nastere @hipoxie! ischemieA! malnutritie! educatie act cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta! memoria auditiva a cuvintelor! procesarea si mentinerea in ormatiilor lingvistice act auditivi: otite medii! tulb de perceptie a sunetelor! modi in decodi sunetelor

1;. Caracteristici clinice tulb speci ica a vorbirii articulate: * * * * * * dislaliiCtulb vorbirii articulate @ onologicaA clinic: di icultate in producerea corecta a sunetelor @in pronuntia cuvintelorA con orm varstei lor si dialectului vorbit in amilie initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s! r! t! pe care le pot pronunta mai tarziu @eliziuneA substituie unele sunete cu celelalte @inlocuireA plasarea inversata a silabelor sau sunetelor @metatezaA di icultati de pronuntie a grupelor DgheD! DcheD! DceD! DciD

se va pune diagn de tulb speci ica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de ; ani ori continua sa prezinte recvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor 13. Caracteristici clinice tulb limba'ului expresiv: * * au di icultati in a&si comunica nevoile! gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate & de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant @a azie motorieA pana la utilizari de cuvinte disparaet! propozitii scurte si incomplete relateaza un eveniment intr&o orma simpla! dezorganizata sau con uza de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limba'ului receptiv! iar copiii pot prezenta si intarziere mintala exista: orme usoare & intarzierea simpla de limba' cand copilul pronunta primele cuvinte dupa " ani! limba'ul structurandu&se mai tarziu) orme

* * *

severe! precum alalia! in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate 1,. Caract clinice tulburarea limba'ului receptiv @a azie senzorialaA: * * * * * * * * * vocabular sarac olosesc propozitii simple discursul narativ este slab organizat! trunchiat au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limba'ului vorbit de catre cei din 'ur! desi limba'ul non verbal il inteleg au di icultati de insusire a cuvintelor noi ac recvent greseli de decodi icare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale recvent este con undata cu lipsa de atentie sau cu de icitul cognitiv nu au a ectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

1>. Btiologia tulb pervazive de dezvoltare: * teorii psihosociale: parinti reci emotional! detasati! obsesionali care si&au cerscut copii intr&o atmos era rigida! ara caldura a ectiva! ducand in inal la *inghetarea emotionala a copiilor autisti* teorii genetice: posib exist unor act genetici care sa in l aparitia comportamentului autist) sunt cercetati cromozomii 15!5!0 teorii neuroanatomice: a ectarea unor arii ca: mezocortexul vechi ilogenetic care include lobii rontali! temporali si neostriatul! cerebelul si struct dience alice conexe implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei) emis erul stang imatur) dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie! unctionare hiperdopaminergica a S4C) copii autisti produc cantitati mai mari de ence aline si endor ine teorii imunologice: autoanticorpi impotriva ilamentelor neuronale axonale in serul copiilor autisti! cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

* *

":. Criterii diagn DSM IV tulb autista: * 1. % ectarea calitativa a interactiunii sociale mani prin: * * * * incapacitatea de a olosi adecvat comportamentele non verbale precum: *privirea ochi in ochi* incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane absenta reciprocitatii emotionale si sociale

". a ectarea calitativa a comunicarii mani prin cel putin unul din urmat simpt: * * * * intarzierea sau absenta totala a dezv limba'ului vorbit inabilitate pro unda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane olosirea unui limba' stereotip si repetitiv sau idiosincrazic absenta unui 'oc elaborat! spontan! sau a 'ocului social & imitativ potrivit nivelului de dezv

(. patternuri speci ice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe mani prin cel putin unul din urmat simpt: * * * * +. preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv in lexibilitate la schimbare manierisme motorii stereotipe si repetitive @rasuciri ale degetelor! mainilorA preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect

unctionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii! cu debut inainte de ( ani: * * interactiune sociala limba' olosit in relatie cu comunicarea sociala

'ocul simbolic si imaginativ

"1. Caracteristici clinice tulb autista: %. particularitati de comportament: &a. modalitati de debut si speci icul relatiilor sociale: * in 'urul varstei de ( ani parintii incep sa se alarmeze ca iul sau iica lor pare *a i surda*! ca nu raspunde cand i se vorbeste! ca nu intoarce capul! ca nu pare interesat de ce se intampla in 'ur copilul se poarta de parca n&ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera au o atitudine indi ! detasata) nu sunt interesati de discutia cu ceilalti! nu arata preocupare pentru a&si exprima sentimentele sau emotiile nu simt nevoia sa ie mangaiati! laudati nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol nu plang daca se lovesc! par neatenti nu li se poate capta atentia sau interesul nu se 'oaca cu alti copii au o incapacitate pro unda de a relationa empatic cu ceilalti

* * * * * * * * *

b. tulburarile particulare de limba': * * cu o a ectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a 'ocului cand limba'ul nu a ost achizitionat! copilul pare ca nu intelege ce I se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ cand limba'ul a ost achizitionat: copilul parca vorbeste *cu el si despre el*) are di icultati de a intelege unele

cuvinte! iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate ace decat in contextul si cu asocierea in care el a ost invatat * * intelege greu verbele *a da* si *a lua* cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I) prezinta ecolalie imediata sau intarziata ara intentia de a comunica

c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme: * * * * prezinta recvent miscari stereotipe precum * al aitul mainilor*! *topait*! *mers pe var uri*! *leganat* poate avea gesturi! atitudini! miscari aciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat examineaza obiectele straine mirosindu&le sau atingandu&le cu limba! ascultand zgomotul pe care il au poate repeta in mod stereotip di erite sunete ara valoare de comunicare

d. rezistenta la schimbar+e si repertoriu restrans de interese: * orice modi icare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara insista sa manance din aceeasi ar urie sau sa ie imbracat cu acelesi hainute uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod insista sa ie respectat acelasi drum spre magazin

* * *

e. atasamentul particular pentru obiecte: * * * pre era sa se 'oace cu obiecte! nu cu 'ucarii dezv uneori un atasament bizar ata de un ciob! o cheie! o s oara! o cutiuta! o bucata de material alteori prezinta aceeasi bizara atitudine! stereotipa ata de *sunetul apei care curge*! ata de * osnetul hartiei*

. reactiile acute emotionale: * * * orice modi in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema se pot trage de par! se pot lovi in piept! isi pot musca degetul! se pot lovi peste ata pana se invinetesc parca nu simt durerea nici a lor nici a altora

g. particularitatile 'ocului la copilul autist: * 'ocul este sarac! stereotip si repetitiv! nu este elaborat! creativ) ei nu se 'oaca ca ceilalti copii cu 'ucarii! ci cu obiecte @chei! s oara! hartie! bucati de panzaA

9. Dezvoltarea intelecuala: a. dezv intelectuala generala: 35&,:. au de icit cognitiv! 3:. au =I non verbal sub 3:! iar 5:. sub 5:) numai 5. au un =I peste 1:: b. de icite speci ice de intelegere a limba'ului: gandirea simbolica nu este dezv! de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti) o particularit este existenta la unii dintre ei a unei memorii de ixare excelenta @ex. pot memora date! ci re! pot reproduce melodii auzite candva! isi pot aminti apte si gesturi! amanunte pe care ceilalti le& au uitat de'aA) au ost denumiti *idioti savanti* C. Dezv somatica: * * * * * ma'oritatea sunt armoniosi! eutro ici! ara anomalii izice pot prezenta inversarea ritmului somn<veghe pot prezenta aversiune ata de unele alimente hipersensibilitate la sunete! la lumina sensibili la atingere

"". Criterii diagnostice DSM IV tulb %sperger: existenta a ectarii calitative a interactiunii sociale mani prin cel putin doua din urmat:

a ectare marcata a comport non verbale : absenta privirii *ochi in ochi*! lipsa mobilitatii si expresivitatii aciale! inexistenta gesturilor incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti lipsa reciprocitatii emotionale si sociale

* *

existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive! repetative si stereotipe mani prin cel putin unul din: * * * * existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin acelasi pattern restrictiv si stereotip aderenta in lexibila la rutina si ritualuri proprii non unctionale manierisme motorii stereotipe si repetitive 'oc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor

prezenta acestor simptome det o a ectare sociala! ocupationala sau in alte arii de unctionare nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limba'

"(. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperEinetica < de icit de atentie: * grupeaza 1, semne cinice in doua liste distincte: una pt de icitul de atentie@inatentiaA! a doua pt caract hiperactivit<impulsivitatii %. ie ; simptome cel putin din prima lista! ie ; simpt cel putin din a doua lista 1. Inatentia: adesea ace greseli din neatentie la scoala sau in alta parte) nu da atentie detaliilor are di icultati in a&si mentine atentia in cursul 'ocului sau in timpul orelor de scoala

pare a nu i atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa aca nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si ast el nu reuseste sa&si termine lectiile nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor ii displace! evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna e ort de atentie si mental sustinut pierde din neatentie lucruri sau obiecte care&I sunt necesare este oarte usor de distras de catre orice stimul exterior este oarte *uituc* in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice

". 6iperactivitate < Impulsivitate: se * oieste intr&una pe scaun* de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa stea asezat mai mult timp cand ar trebui *sa stea cuminte* el nu reuseste si incepe sa alerge si sa cotrobaie sau sa se catere ii este oarte greu sa se 'oace in liniste este tot timpul in miscare! parca ar i condus de un motor vorbeste mult! neintrebat

Impulsivitate: raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa i ost ormulata este oarte nerabdator! are mari di icultati in a&si astepta randul la 'ocul cu reguli ii intrerupe sau ii deran'eaza pe ceilalti

9. simptomele de hiperactivitate! inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 3 ani C. prezenta simpt det dis unctionalitate ie acasa ie la scoala D. dovada clara a a ectarii clinice semni icative sociala! scolara! ocupationala Sunt prez urmat tipuri de #6D%: * * * tipul combinat: de icit de atentie si hiperactivitate tipul predominant cu neatentie tipul predominant impulsiv hiperactiv

"+. -actori etiologici tulb hiperEinetica<de icit de atentie: * * nu e o etiologie speci ica exista studii de neurochimie si neurobiologie: * * * * modi metab monoaminelor la copii cu #D6% e icacitatea medicatieipsihostimulante @am etamineA 4% neadecvata in locus ceruleus

neuroimagerie: * 0e1((! 1B#! M$I C7 scadere a luxului sangvin in lobul rontal! nc caudat! gg bazali

genetica: * * * caracter amilial si genetic risc crescut la rude grad I risc mai mare la baieti

act dobanditi: * cauze intra! perinatale si postnatale: * toxemie gravidica

* * * * * *

expunere la nicotina! alcool! plumb in ectii neonatale: CMV! v. rubeolic! toxoplasma complicatii la nastere greutate mica la nastere! ence alite! meningite in primul an de viata traumatisme craniene

act psihosociali: * copii care traiesc in conditii neadecvate: am dezorganizate! cu numar mare de membrii! criminalitatea paterna! boli mintale materne subst chimice: salicilatii! aditivii alimentari! colorantii alimentari! arome! conservantii! zahar ra inat mediul complex: #V! 'ocuri video! calculator! internet! parinti grabiti si ocupati

* *

"5. Caract clinice tulb de opozitie: * * * * copilul pare adesea a i greu de controlat si de diri'at) la + ani nu respecta ora de somn sau de masa cand este re uzat adesea se in urie si plange sau tipa pe la ; ani con lictele se centreaza pe re uzul de a se pregati pt scoala! la el si venitul la masa sau mersul la culcare agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai *nervos*! uneori chiar loveste! zgarie sau bate) acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se in urie: *loveste cu piciorul in mobila*! *zgarie tapetul* sau *tranteste usile* nu are rabdare! este mereu nelinistit C7 concentrarea atentiei este de icitara inconstant copii pot prezenta: * anxietate

* *

* *

spasm al hohotului de plans @intre 1 si + aniA! ca raspuns la rustrare uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau scurte convulsii

";. Criterii diagn tulb de opozitie: * * copilul are un pattern de comportament negativist! ostil si s idator care dureaza de cel putin ; luni din urmat , simptome sunt necesare cel putin + pt a putea pune diagn: * * * * * * * * adesea isi iese din ire adesea se cearta cu adultii adesea re uza sau s ideaza regulile stabilite de parinti adesea ii sacaie pe ceilalti adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli se supara si se in urie cu usurinta pe ceilalti este urios si nelinistit aproape tot timpul este nemultumit tot timpul

49: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai recvent si este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el Dg F cu tulb psihotice sau de dispozitie "3. Caract clinice tulb de conduita copil 3&1+ ani: * * comport agresiv urtul & cu intentie! din necesitate! ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a a irma sau a castiga prestigiul ata de grup! ca re lectare a ostilitatii! de razbunare! ca modalitate de asigurare a unei existente parazite) caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de su erinta sau boala psihica

* * *

minciuna & la inceput antezii ara motive rezonabile comport exploziv iritant: deran'eaza orele! tranteste! arunca lucrurile piromania: activitate de grup) de obicei! prezinta si alte tulburari

",. Caract clinice tulb de conduita adolescent: * * * * * agresivitate izica urtul si violarea proprietatilor @vandalismulA absenta de la scoala @chiululA activit antisociale: consum de droguri! o ense sexuale! violuri! abuz sexual asupra altora mai mici probleme asociate: pot prez si tulb emotionale) sunt tensionati! anxiosi! exprimand depresie si anxietate

">. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita: * * exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se mani de cel putin 1" luni @( sau mai multe criteriiA cel putin un criteriu a ost prezent in ultimele ; luni: a. agresivitatea ata de persoane sau animale: terorizeaza! ameninta si intimideaza pe ceilalti initiaza recvent lupte izice a olosit o arma care poate cauza o a ectare serioasa altei persoane a ost nemilos! crud cu alte persoane! animale a urat in timp ce se con runta cu victima a violat sau ortat pe cineva la un act sexual

b. distrugerea proprietatii:

 c.

a dat oc cu intentie si a cauzat o a ectare serioasa a proprietatii altei persoane a distrus cu intentie proprietatea altor persoane a spart casa! masina unei persoane minte pt obt unor bunuri sau avoruri a urat lucruri de valoare ara a se con runta cu victima

incalcari grave ale normelor sociale: adesea sta a ara noaptea ara acordul parintilor inca de la 1( ani a ugit de acasa noaptea de cel putin doua ori deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 1( ani

#ulb de conduita a ecteaza semni icativ unctionarea scoalra si de conduita) este exclus cel care a depasit 1, ani (:. Criterii diagn DSM IV enurezis * nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn: * * repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei @ ie ca sunt involuntare sau voluntareA comport devine semni icativ clinic cu o rcv de ( ori<sapt pt cel putin ( luni consecutiv! putand i declansat si de act stresanti @sociali! scolari! ocupationaliA copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in 'ur de 5 ani comport nu se dat unor coli organice @DG! spina bi ida! epilepsieA

* * -orme: * *

enurezis nocturn<diurn enurezis primar<secundar

(1. Criterii diagn DSM IV encoprezis: * * * * eliminari de materii ecale repetate! voluntare sau involuntare! in locuri nepotrivite @pe podea! in pantaloni! in di erite colturi ale camereiA acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de ( luni consecutiv varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de + ani @sau echivalentul niv de dezv intelectualaA acest comport nedorit nu este provocat de olosirea laxativelor sau unei cond organice @mal orm rectale! prolaps rectal! anomalii s incterieneA sau unei cond medicale @boala diareica acuta! boala 6irschprungA

(". Caract clinice encoprezis: * * * * * * * debutul poate sa se mani continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control s incterian nu se dat unei tulb organice digestive! metabolice sau unor mal orm se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie murdarirea chilotilor este recv! apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici nu prea apare la scoala! ci dupa ce copilul s&a intors acasa! s&a relaxat si atunci este partial involuntar acest comport este interpretat ca iind un gest de ostilitate din partea copilului atitud copilului ata de murdarire este variabila: unii neaga! dar in mom in care percep mirosul! se duc si se schimba) altii se 'eneaza! se rusineaza si&si ascund hainele murdare uneori copii ol mat ecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii! mobile! etc murdarirea poate repr o modalit de a&si pastra statutul de *copil mic ata de care trebuie sa ai mare gri'a* in ciuda inteligentei lor! acesti copii nu stiu sa&si exprime dorinta de a irmare si recunoastere printre membrii amiliei sau la scoala! printre colegi

* * *

((. -orme clinice encoprezis: &cu constipatie si incontinenta surplusului & ara constipatie si incontinenta & retensiv & neretensiv & primar @in care copilul nu a avut niciodata control s incterianA & secundar @in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continenteiA (+. Caract clinice tulb de conversie (5. Caract clinice tulb disociativa (;. Caract durerii psihogene