1.Senzatiile si perceptiile.

Tulburarile predominant cantitative ale senzorialitatii:

Senzatiile =Act psihic elementar monomodal de realizare a imaginii singulare a unor nsusiri ale
obiectelor si fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simt
-Excitatie ? Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi ? Scoarta cerebrala = senzatie
-Este instrument de reflectare nemijlocita a lumii materiale
-Reprezinta reflectarea pe plan ideal a proprietatilor separate ale obiectelor si fenomenelor concrete
Perceptiile =Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate si integritate, ele rednd
realitatea obiectuala n imagini de ansamblu
-Multimodala nsusiri multiple ale obiectelor lumii externe.
-Modificari:Cantitative: hipo-, hiperestezia.;Calitative: iluzii, halucinatii.
HIPERESTEZIE: cresterea intensitatii senzatiilor si perceptiilor
-Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afectiuni psihice, b. Basedow.
-Cenestopatiile: senzatii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fara o modificare organica
evidentiabila.
HIPOESTEZIA:Stari reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburari de constiinta.
2.Iluziile.Definitie,clasificare si exemplificare clinica:
Definiie: tulburri calitative ale percepiei (percepii deformate, false, ale unor obiecte reale); orice eroare
cognitiva sau perceptiva
Clasificare i exemplificare clinic:
a. fiziologice
b. patologice: veridice, interpretare deliranta, generate de un excitant real.
1) Iluzii exteroceptive:
a) vizuale (metamorfopsii):
- macropsie: obiectele par mai mari
- micropsie: obiectele par mai mici
- dismegalopsii: obiectele sunt asimetrizate, lrgite sau alungite
- poropsie: distana fa de un obiect este modificat
- falsele recunoateri: dej vu, jamais vu (n manie, demen, stri confuzive, epilepsie temporal),
- iluzia sosiilor (bolnavul substituie o persoan cu alt; apare n psihozele discordante).
b) auditive
c) gustative
d) olfactive (parosmie)
2) Iluzii interoceptive: percepia fals, eronat, a funcionrii unor viscere (n nevroze)
3) Iluzii proprioceptive: percepii false asupra mrimii, formei, greutii sau poziiei propriului corp (n
schizofrenie, n intoxicaii cu LSD, cocain).
3.Halucinatiile.Definitie,clasificare si exemplificare clinica:
Halucinaiile: percepii false, fr obiectul percepiei.
Clasificare i exemplificare clinic:
a) dup gradul de calitate al percepiei:
- halucinaii funcionale: perceptia unor excitanti obiectivi determina aparitia unor perceptii false; sunt
percepute atat timp cat exista excitantul real; ex: zgomotul rotilor de tren perceput ca voce amenintatoare
- halucinoid: fen psihopatologice cu aspect halucinator situate intre reprezentari vii si halucinatii vagi;
nu izbutesc sa convinga pe deplin bolnavul asupra existentei lor reale
- imagini eidetice: reproiectari in exterior ale imaginilor unor obiecte, fiinte care au o forta receptiva
deosebit de vie, legate de trairi afective intense si apropiate de prezent ca desfasurare in timp; fiziologice la
copii; (hipnagogice: apar naintea instalrii somnului, hipnacombice: apar la trezirea din somn).
- halucinoz: halucinatii a caror semnificatie psihopatologica este recunoscuta de bolnav; cauta sa le
verifice autenticitatea; atitudine critica; halucinoza pedunculara, intox cu alcool, barbiturice, encefalita
epidemica.
- halucinaia propriu-zis: percepie fr obiect, dar de care bolnavul este convins c este real.
- pseudohalucinaia: stimulul invizibil este n interiorul corpului. Se petrec n mintea bolnavului, impuse
din afar
b) dup analizatorul interesat:

- halucinaii vizuale: elementare (post-traumatic), complexe (n delirum tremens), statice / dinamice. Apar
normal la trecerea ceghe- somn. Apar in surmenaj, neurastenie, afectiuni oftalmologice, neurologice.
- halucinaii auditive: elementare, complexe. In afectiuni ORL, b. Neurologice, stari confuzionale, deliruri
toxice si infectioase, depresie, schizofrenie, parafrenie, aura epileptica
- halucinaii gustative si olfactive: in epilepsie, tumori, leziuni lob T, stari delirante, stari confuzionale
c) exteroceptive
- interoceptive: senzatia existentei unei fiinte in corp sau a schimbarii poz unor organe. In schizo
paranoida
- proprioceptive: H motorii sau kinestezice: impresii de miscare sau de deplasare a unor segm sau ale
corpului in intregime.
4.Atentia si tulburarile de atentie:
Atenia: focalizarea ntregii activiti psihice, datorit unei motivaii.
Tulburrile de atenie (disprosexii):
a) hipoprosexia = scderea ateniei: apare n stres, oboseal, neurastenie, nevroza anxioas, schizofrenie,
depresii.
b) hiperprosexia = creterea ateniei, localizat (nu poate fi generalizat) n urmrirea unei idei. Apare n
patologia indus de droguri, surmenaj, sevraj, manie, epilepsie.
- obsesie: idee parazitar; bolnavul lupt s scape de ea
- delir: idei absurde; bolnavul lupt s le ndeplineasc.
c) aprosexia = abolirea ateniei. Apare n strile de ntunecare a contienei (sdr. confuzional, epilepsie,
schizofrenie catatonic, lipotimii).
5.Memoria si clasificarea tulburarilor de memorie:
Memoria: este un proces psihic complex care const n concentrare, stocare i redare a informaiei primite.
Clasificarea tulburrilor de memorie (dismnezii):
a) modificri cantitative:
- hipermnezia
- hipomnezia
- amnezia
b) modificri calitative:
- ale memoriei imediate: criptomnezia, iluzia de nerecunoatere
- ale memoriei de lung durat: confabulaia, ecmnezia, acneferia, pseudoreminescen.
6.Gandirea.Definitie si clasificarea tulburarilor de gandire:
Gndirea: proces psihic complex de analiz, sintez, comparare i informare din mediul intern i extern.
Reprezint ansamblul proceselor asociative prin care se distinge esenialul de fenomenal.
Clasificarea tulburrilor de gndire:
a) modificri cantitative: fuga de idei, lentoarea ideatic, blocaj mental, anideaia, verbigeraia.
b) modificri calitative: ideea dominant, obsesia, compulsiunea, fobia, ideea prevalent, ideea delirant.
7.Ideile delirante.Clasificare si exemplificare clinica:
1) Idei delirante expansive:
- idei de mrire i bogie: apar n manie, paranoia, schizofrenia paranoid.
- idei delirante de reform (moral, religioas, politic).
- idei delirante de filiaie.
- idei eroto-maniace
2) Idei delirante depresive:
- idei de persecuie i de relaie.
- idei de revendicare.
- idei de gelozie.
- idei de vinovie i autoacuzare.
- idei hipocondrice.
- idei de transformare i posesiune: n schizofrenia paranoid, demen.
- idei de negaie: n melancolie, demen.
3) Idei delirante mixte.

8.Procesele afective.Descriere si clasificare:

9.Vointa si tulburarile de vointa:

Voina = latura dinamizatoare a omului care duce la ndeplinirea scopului propus. Instinct necesitate
biologic trebuin voin.
Tulburri ale voinei:
1) hipobulia = scderea voinei. Apare n nevroze, n patologia cr. cu mult suferin.
2) hiperbulia = creterea voinei.
- momentan: apare n starea de afect patologic.
- de durat: apare n delirul cr. sistematizat.
3) disbulia = dificultatea trecerii la aciune. Apare n neurastenie, schizofrenie.
4) parabulia = deficitul voinei, asociat unor pulsiuni, dorine sau acte, care n manifestarea lor paralel
agraveaz acest deficit. Desfsurarea simultan a 2 activiti fr a se focaliza pe o singur activitate (n
schizofrenie). nceperea unei activiti fr a o putea finaliza (n depresie, nevroze, surmenaj).
10.Comportamentul in bolile psihice si psihodiagnosticul expresiei:
Psihodiagnosticul expresiei:
-atitudine= cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare
-tinuta vestimentara= ingrijita sau nu, excentrica
-privirea= fixa, atenta, vioaie, mirata
-vocea= joasa, monotona, cu tonalitate inalta, tare
-mimica= mobila, fixa, anxioasa, indiferenta.
11.Tulburarile nevrotice.Definitie,clasificare :
Nevroze: tulburri ce au la baz un conflict intern.
Epidemiologie: 70% din pacienii care trec prin spitalele de psihiatrie i 15-30% din totalul afeciunilor
psihiatrice.
Clasificare:
1. neurastenia: tulburare psihic caracterizat prin oboseal, fatigabilitate nervoas din cauza unei
suprasolicitri continue i difuze.
2. atacul de panic: tulburare psihic caracterizat prin anxietate paroxistic, cu maximum la 4 minute.
3. nevroza anxioas: tulburare psihic caracterizat prin anxietate permanent cu o stare de contractur
generalizat.
4. nevroza fobic: tulburare fobic caracterizat prin frica fa de ceva (obiecte, persoane, situaii) n exces.
5. nevroza obsesiv-compulsiv: tulburare psihic caracterizat prin imagini, cuvinte sau impulsuri recurente
care paraziteaz psihicul persoanei i acte ritualice prin care persoana caut s scape de obsesie.
12.Neurastenia.Simptomatologie si forme clinice:
Neurastenia: nevroza astenic.
Forme clinice:
a) forma simpl: oboseal
b) forma anxioas: anxietate, nervozitate
c) forma depresiv: tristee
d) forma cenestopat: acuze diverse din partea diverselor organe, cu caracter ciudat.
Simptomatologie:
-debut: stare de oboseal psihic trait penibil i cu team, se concentreaz mai greu, uit repede, i
amintete greu unele date, nelinite, iritabilitate i labilitate emoional.
-perioada de stare: cefalee fronto-occipital difuz, surd, astenie, fatigabilitate, scderea voinei
(hipobulie), insomnii de adormire, somn superficial i puin odihnitor, populat cu puine vise, fond de
iratabilitate (HTA labil, palpitaii, nepturi epigastrice), iritabilitate prin acumulare de stres pe latur
somatic.
13.Nevroza obsesivo-fobica.Simptomatologie si forme clinice:

14.Nevroza isterica.Simptomatologie si forme clinice:

*Pierderea parial sau total a integrrii normale dintre amintiri, contiina identitii, a propriilor
senzaii, a controlului micrilor
*Origine psihogen, asociat cu psihotraume
*Ex. fizic - normal
*Atenie! O posibil afeciune somatic.
15.Tulburarile de anxietate:
Tulburarile fobic-anxioase
Un grup de tulburari
Anxietatea n situatii bine precizate, nepericuloase
Situatiile sunt evitate sau greu suportate
Palpitatii, senzatie de lesin, frica de moarte, pierderea controlului sau nebunie
Anxietate anticipatorie
##Agorafobia=
Frica de a parasi locuinta, magazine, locuri aglomerate, spatii publice, tren, autobuz, avion
Panica
+/- Simptome depresive si obsesionale
Evitarea situatiei
##Fobia sociala=
Frica de a fi observat de alte persoane evitarea situatiilor sociale
Deprecierea propriei persoane, frica de critica
nrosirea fetei, tremor mini, greturi, senzatia de mictiune imperioasa
Simptomele progreseaza pna la panica
Antropofobia
Nevroza sociala
##Fobiile specifice (izolate)
Fobii - n situatii restrnse
Anumite animale, naltimi, tunet, ntuneric, zbor, spatii nchise, toalete publice, anumite mncaruri,
dentist, snge, rani
Acrophobia
Zoofobia
Claustrofobia
Aihmofobia etc.
ALTE TULB ANXIOASE:
Anxietatea este simptomul dominant
Nu sunt legate de situatii particulare
Pot fi simptome depresive si obsesionale
##Tulburarea de panica (anxietatea paroxistica episodica)
Atacuri recurente de anxietate severa (panica)
Nu sunt restrnse la situatii particulare (impredictibile)
Debut brutal:PalpitatiiDureri precordialeSufocareAmeteliDepersonalizare, derealizareSenzatie de moarte
iminentaPierderea controluluiLesin iminentPierderea mintilor
##Tulburarea anxioasa generalizata
Anxietate generalizata si persistenta ("free-floating")
Nervozitate, tremuraturi, tensiune musculara, transpiratii, cap gol, palpitatii, ameteli, disconfort
epigastric
ngrijorare, presimtire legata de sine sau o ruda
##Tulburarea mixta anxioasa si depresiva
Simptomele de anxietate si depresie sunt prezente concomitent
Niciunul nu este predominant
Diagnostic diferential comorbiditatea depresie/anxietate.

16.Episodul depresiv sever.Simptomatologie:

1. indispoziie depresiv (la copii i adolesceni, ea poate fi iritabil) cea mai mare parte a zilei aproape n
fiecare zi, relevat, fie de relatarea subiectiv, fie de observarea altora;
2. diminuarea evident a interesului sau plcerii pentru toate, sau aproape toate activitile, n cea mai mare
parte a zilei, aproape n fiecare zi (exprimat subiectiv sau observarea apatiei de ctre alii, n majoritatea
timpului);
3. pierderea sau creterea ponderal n absena unei diete (de exemplu, peste 5% din greutate ntr-o lun),
ori scderea sau creterea apetitului, aproape n fiecare zi, la copii se consider incapacitatea de a ctiga n
greutate plusul expectat;
4. insomnie sau hipersomnie, aproape n fiecare zi;
5. agitaie sau lentoare psiho-motorie, aproape zilnic, observat de alii i nu simplul sentiment subiectiv de
nelinite sau lentoare;
6. oboseal sau pierderea energiei, aproape zilnic;
7. sentimente de devalorizare sau de culp excesiv sau inadecvat (ce poate fi delirant) aproape zilnic (nu
numai autoreproul sau culpa de a fi bolnav);
8. diminuarea capacitii de a gndi, de a se concentra i indecizia aproape n fiecare zi (exprimat subiectiv
sau observat de alii);
9. idei recurente de moarte (nu frica de a muri), idei sau preocupri suicidare recurente fr un plan anume,
sau o tentativ de suicid ori un plan anume pentru realizarea suicidului.
!!Nu sunt efectele directe psihologice ale substanelor (drog, abuz de medicamente) sau condiii medicale
generale (ex. hipotiroidism).
!!Nu se datoreaz unor pierderi mari (pierderea unei persoane iubite).
17.Mania.Simptomatologie:
autostim crescut/grandoare
scderea nevoii de somn
logoree
distractibilitate
productivitate crescut
agitaie psihomotorie
implicarea excesiv n activiti riscante
18.Schizofreniile.Definitie si formele de debut:
Schizofrenia: grup de tulburri psihice caracterizate prin pierderea concordanei sau a congruenei dintre
diverse componente psihice ale omului sau ntre el i mediul nconjurtor (disociaie ideo-afectiv).
Forme de debut:
a) debut acut:
+ episod psihotic acut bufeu halucinator delirant
- halucinaii plurisenzoriale, auditive, vizuale, psihotice
- deliruri vii, floride, cu agitaie psiho-motorie, cu auto- i heteroagresivitate
- bolnavul se simte invadat de senzaia unei nstrinri fa de realitate (derealizare) i de impresia
unei transormri corporale i psihice (dezanimare, desomatizare)
- cedeaz n 10-30 zile
+ episod pseudo-maniacal
-euforie, rs nejustificat, bun dispoziie prosteasc (ca n mnie)
+ episod pseudo-depresiv
- tristee, plns nemotivat, tentativ autolitic (ca n melancolie)
+ aciuni cu implicaii medico-legale
- crim, tentativ de crim
- viol
b) debut insidios:
- izolare progresiv fa de cei din anturaj (forma neuroastenic)
- pierderea interesului fa de cei din jur (forma pseudoisteric)
- invazia progresiv a delirului (forma pseudo-obsesiv).

19.Forme clinice ale schizofreniilor:

1) schizofrenia paranoid: halucinaii din exterior (voci unice sau multiple, comentatoare, poruncitoare),
pseudohalucinaii (voci interioare sau sonorizarea propriilor gnduri), halucinaii vizuale (omulei, spiridui
ascuni n cap), idei delirante, neasamblate, delir nesistematizat paranoid, tulburri de gndire (exprimare
circumstanial, metaforic, nu distinge ntre sensul propriu i cel figurat al cuvintelor, echivocitate).
2) schizofrenia hebefrenic:
- halucinaii la nivel latent, neconcludente
- simptome de deficit grupate n jurul sdr. autist
- personalitate detaat, izolat, abulic (lipsit de voin)
- tocire afectiv (scderea afectivitii), autoviolen afectiv, inversare afectiv
- comportament dezintegrat (incoerena persoanei n totalitatemimic inexpresiv, atitudine placid,
gesturi fr sens, grimae)
- regresia la stadiul de copil mic (evolueaz ca o boal degenerativ)
3) schizofrenia catatonic: simptome grupate n jurul sdr. catatonic, stereotipii de atitudine (posturi pstrate
timp ndelungat), stereotipii de micare (repetarea unor gesturi la infinit), negativism total (nu se mic
stupoare), parial (refuz alimentaia) sau relativ (face comanda care i se d exact invers), flexibilitate
ceroas (omul de plastilin)
4) schizofrenia nediferentiata: combinaii ntre simptomele din schizofrenia paranoid, hebefrenic i
catatonic..
5) reziduala.
20.Demente.Simptomatologie:
Demena: stare de deteriorare cognitiv (memorie, atenie, gndire) i afectiv.
Simptome i diagnostic:
a) demena cortical funcie motorie pstrat, funcie instrumental pierdut
b) demena subcortical funcie motorie pierdut, funcie instrumental pstrat
c) demena infecios persoane tineri, factori exogeni clari (sifilis, SIDA)
d) demena pre- / senil vrstnici, tulburri psihice de involuie
e) boala Alzheimer:
f) demena vascular:
g) demena Pick:
+ afazie, agnozie, anxietate
21.Alcoolismul cronic.Simptomatologie si evolutie:
Are trei stadii:
a. Stadiul consumului abuziv - ntreruperea nu declaneaz simptome de dependen nici psihice,
nici organice (sevraj);
b. Dependenei psihice;
c. Ultimul stadiu este cel al dependenei organice, tot mai accentuate .
astenie marcat
facies obosit
tremurturi spontane ale minilor, dar mai ales la emoii minime
transpiraii
tegumente avnd un aspect carenial i eritematos
teleangiectazii faciale (acnea rosacea)
faciesul eritematos (un nivel crescut al estrogenilor)
congestia conjunctivelor
inapeten, cu scdere n greutate
labilitate emoional, iritabilitate, hipoprosexie, hipoestezie senzorial i hipomnezia
depresie, anxietate
metamorfozarea personalitii
incapabili sexual - deliruri de gelozie
decdere social.
22.Sindromul de sevraj etanolic.Simptomatologie si evolutie:

-Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat

-Simptome care apar la ore/zile:
*hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
*tremor extremitati - 6-8 h
*insomnie
*Greata, voma, stare de rau
*cefalee
*iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
*agitatie psihomotorie
*anxietate
*convulsii (grand mal) 12-24 h
Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h
->fact agravanti:epuizare;malnutritie;boli somatice;depresie.